Evenimentul, ianuarie-martie 1897 (Anul 5, nr. 1135-1208)
1897-01-24 / nr. 1152
•> . ANUL IV No. 1152 ABQ^AMESTE: ratate pe un an . . . . Lei 24— , pe 6 luni . . . . , 12— „ pe 3 luni ... „ 6 -Pentru străinătate, un an ,36-Ost numai 1 IO bani fESedacția. la, Tipografia Evenimentului STRADA STEPAN CEL MARE No 38 mai î-îi Director Politic G. A. SCORTESCU MNĂTURRĂ IO BANI X*EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN VINERI 24 IANUARIE S3 3? Anuneluri Inserți și Reclame Pe pagina 1 linia garmond . Lei 4 — Pe pagina II . . . . 2— Pe Pe II IV -25 Un număr 10 bani .<* administrația : Si. TIPOGRAFIA í-EPaNEMENriTLÍJr 4TRA9A STEFAN OEL MAßE La Catul l-iu. Sumuriu D. Sturdza la Rege Imoralitatea corpului electoral O ședința furtunoasă interpelara a d-lui Fleva TullXa Si RU«m fi O ședința furtuinoasa D. Sturza la Rege Aseară, o bandă de ocultiști a venit la clubul liberal, ceruni cu multă gălăgie ca clubul se hotărască retragerea cabinetului Aurelian și venirea la putere a d-lui Sturza. Majoritatea membrilor adunați acolo, au încercat se pune la sezon pe ocultiști. Aceștia au declarat atunci că Sturziștii din Cameră și Senat vor începe lupta pe față in contra guvernului. * * Hc VțC In urma acestora, d. Sturza s’a dus la palat, unde a avut o audiență la Rege. D. Sturza a expus Regelui o serie de neadevăruri, spunindu-i ca partidul liberal întreg seri contra guvernului și pentru d-sa. Bacă d. Aurelian se încapățineaza a remenea la putere, 3 conchis d. Sturza, Camera și Senatul îl va răsturna, preferind mai bine venirea la putere a conservatorilor decât un guvern liberal fără domnia sa.* La oara 10, azi dimineață, s'a întrunit un consiliu de miniștri la palat, pentru a discuta asupra situației și asupra amenințărilor ocultiștilor. ** * Toate aceste amănunte sunt foarte exacte, deoarece le avem de la un martor ocular al scenelor petrecute aseară la clubul liberal. Imoralitatea corpii electoral Ziceam intr’un articol precedent că alegerile parțiale cari au avut loc, sunt interesante și din alte puncte de vedere, așa că merită să insistăm puțin asupra lor. Aceste alegeri desinează foarte bine moravurile noastre electorale, precum și politicianizmul partidelor noastre. Deși partidul guvernamental are majorități suficiente in parlament, cu toate că aceste majorități sunt actualmente cam deplasate și nu să știe incă lămurit dacă aparțin formațiunei actuale guvernamentale sau primei formațiuni ; totuși nu să poate contesta in urma celor petrecute la aceste alegeri, că guvernul a avut o mină și o mină directă in efectuarea lor. Nu contestăm desigur nici unui partid dreptul de a lupta la alegeri, fie ele chiar parțiale și cu toate majoritățile de care dispune un partid oarecare la un moment dat. Dreptul de a lupta cu mijloace legale și cu arme egale, care nu pot fi decit mijloacele de convingere a colegiului electoral respectiv prin discuțiunea principiilor tale sau ale adversarilor tăi, precum și prin expunerea faptelor unui sau altui partid, cit și prin dezvoltarea programului de acțiune in viitor, fie din punctul de vedere general, cît și din cel local; acest drept ’1 are fiecare partid. Numai astfel să poate avea o reprezentare, care să nu fie falsificarea colegiului, înaintea cărui să pre’zintă candidații adverși pentru a’i solicita increderea. Nu putem zice insă de aceste alegeri ce s’au petrecut in acest mod. Aceste alegeri au fost falsificate a priori mai intăi prin angajamentul ce luase guvernul de a da concursul seu reușitei candidaturei cîtorva fruntași ai partidului adversar și aceasta contra serviciilor, ce acei frunta’și ’ia fost dat la un moment de grea încercare. Intervenția guvernului in luptă a fost dar cea intăi primă de incurajare pentru falsificarea alegerilor. Acolo unde nu mai era vorba de achitarea vreunui serviciu către vreo căpetenie conservatoare, acolo s’au făcut tradiționalele ingerinți in favoarea candidatului mai mult sau mai puțin agreat de guvern și țind că succesul pe toată linia a candidaturelor conservatoare ar fi fost prea dureroasă pentru guvern și pentru partid. Colegiile electorale n’au fost clar consultate, ci li s’au impus modul de a alege. Proba cea mai eloqventă a falsificărei acestor alegeri o avem aici in Iași, capitala Moldovei, centrul cultural etc etc. și incă la un colegiu in numele independenței căruia protestase Beizadea Gr. Sturza in plin parlament, ca unul ce e compus din tot ce lașul are mai mult și mai de valoare, încît un asemenea colegiu nu numai că nu ar putea fi influențat intr’un fel sau in altul, dar nici macar suspectat. Nu e vorbă spunea Beizadeaua acestea relativ la colegiul I de cameră, dar colegiul I desenat e un tiraj mai superior al inteligențelor, al proprietăței, al averei ele. iicit cu mai mult cuvînt i se poate aplica calitățile de mai sus. Ei bine ce s’a intîmplat la acest colegiu unde să găsește acumulată suma inteligențelor ? Fosta el influențat sau nu și incă in mod direct? Toți acei cari știu ce a fost alegerea de la colegiul I de Senat din Iași și cari sunt de bună credință nu pot să răspundă decît afirmativ. Daa, acest colegiu a suferit pe timpul alegerei de o mare influență și incă de influență guvernamentală. Să știe ce luptă mare s’a dat la acest colegiu cu ocazia alegerilor generale, cînd până in momentul din urmă a scrutinului nu se putea ști cu siguranță, dacă cel puțin unul din candidații conservatori nu va fi intrunit majoritatea voturilor, sau dacă cel puțin nu va fi fost proclamat balotajul intre doi candidați. Lupta a fost mare și candidații opozanți” au intrunit un număr respectabil de voturi și dacă am fi avut reprezentarea minorităților, probabil că unul din ei ar fi intrat in parlament. Ce să intîmplă la aceste alegeri parțiale, la acest colegiu ? După ce partid și guvern au căutat să mascheze influența directă asupra alegătorilor printr-un candidat de paie, care să fie lucrat in mod colegial la urnă, și fiindcă cei cari aspirau la această candidatură cu concursul guvernului, precum și cei cari erau propuși de club, au simțit tragerea pe sfoară ce li era pregătită *și probă pentru aceasta avem scrisoarea *de dezistare de la candidatura fixată de club, scrisoarea d-lui A. Xenopol, văzind că lucrurile sau încurcat și nu mai găsesc candidat de inșelat, au recurs la altă fineță de influență asupra colegiului electoral și atit partid cit și guvern au renunțat de a mai pune candidat. E cam rușinos și incă rușinos bine pentru un partid ca să renunțe d in acest mod la candidat, căci la luptă, lupta de influența, nu renunțase. Lucrurile fiind astfel pregătite, reușita candidaturei d-lui Lascar Gatargiu era asigurată, oricât de mic ar fi fost numărul alegătorilor, ce s’ar fi prezentat la vot. Da aceea fineța luă altă foaie. Fiindcă nu s’a putut trage pe sfoară candidatul de paie, precum și opinia publică care ar fi văzut că partid și guvern au luptat, dar că candidatul lor a căzut, prin urmare nu mai puteau fi acuzați că au susținut candidatura d-lui Lascar Catargiu in schimbul serviciilor aduse, s’a schimbat planul căutînd acum să lucreze pe Conul Lascar Catargiu, căruia i se datorea un contra serviciu convenit. Au crezut partizanii guvernului că dacă dinșii vor face ca cea mai mare parte din alegători să nu vină la vot, alegerea d-lui Catargiu va fi, dar va fi ridicată și iarăși vor scăpa in acest mod de acuzarea că ar fi înlesnit alegerea d-sale. De astă dată insă s’au inșelat in calcul și să vede că nu toți cei pontați pe listă cai noștri au dat ascultare, fie dintr’un motiv sau din altul, ordinelor venite de sus;incît la despoiarea scrutinului s’a văzut că dl. Lascar Catargiu a intrunit un număr respectabil de voturi, dacă nu ne inșalăm tot atâta cît au obținut și candații liberali la alegerile generale. Astfel socoteala a eșit pe dos și dl. Lascar Catargiu are astăzi dreptul să se creadă alesul colegiului f-iu de Senat, fără concursul guvernului; incit ’i a mai rămas și dreptul de a protesta polița, ce avea a’i achita guvernul, sau de a trage asupra lui o altă poliță. Iar colegiele noastre așa inteligente cum sunt să las a fi influențate, fiindcă și din sele așteaptă numai candidați de a gata cu patenta guvernului. Astfel nu au curajul de a lua inițiativa și de a propune ele singure un candidat. Dacă mai adăugăm la acest exemplu clasic de la Iași, cele petrecute la Galatz, precum și modul cum dl. Tache Ionescu a fost validat de Cameră, vedem că influența guvernului a fost covîrșitoare in alegeri, fără a mai aminti de nota caracteristică apărută in „Voința Națională“, inainte de alegeri. Da chiar din toate declarațiile la Cameră ale ministrului de interne rezultă, că influența guvernului a fost atât de binefăcătoare, incît a asigurat și a făcut să triumfeze marele principiu al reprezentărei minorităților! In adevăr, trebuie să recunoaștem, că nu ’ia lipsit curajul d-lui ministru, curaj cinic, dar in fine curaj! Morala este, că alegerile aceste parțiale au arătat incă o dată sub adevărata lor față actualele colegii electorale, precum și immoralitatea și putrezăciunea in care zace actualul corp electoral. Și multe învățăminte să pot trage de aici. Volo. Din dragoste netermurită, întreagă lui, i s’a lasat.. Dar el s’a dus apoi uitînd'o Cu ’n prunc la sin, „Prunc din pacat“ . bea reflectează: „Mititelul“ ,.S’a fost născut dintr’un pacat; „Atunci sfârșitul lui să fie „Acelaș feliu“... S’a zugrumat... _____ Ion Dafin EXTERNE Tulburările studențești din Athena. In Athena tulburările intre studenți continuă, 860 dintre ei au ocupat clădirea universităței și nu lasă pe nimeni să păpătrundă vi iea. Un cordon militar înconjoară universitatea. Poliția a tăiat conducta de apă care alimentează universitatea voind a forța astfel pe studenți să se retragă. Armata a primit ordinul se lase pe studenți să iasă din universitate dar să nu lase pe nimeni se intre; studenții remași afară vor se continuie a aproviziona pe asediați și amenință se rupă cordonul militar. O încăierare intre studenți și poliție s’a produs pe strade unde mulțimea se’ adunată in număr considerabil! Trei persoane dintre care și un soldat au fost rănite. Prefectul poliției, care tocmai era calare in acel timp a căpătat un glonte de revolver. Lovitura insă a fost nimicită căci proectilul a lovit tocmai un ceasornic care se sfărîmă in bucăți.* * + * Regele a semnat un decret prin care se inchid cursurile universitare pe timpul primului an academic. BUNICA* Cînd e ziua răcoroasă Ea întinde pe frînghie Zece co j de pînză albă Și subire, ca de ie. O ptivește de proape Dacă n'are vre o pată, O mai spăie cu mîm „Pinză moale și curată... „Vreau să n'aib î rupă moarte-mi Nici-o grijă de nimica...“ Zice'n gind zimbini—și pînza Indovid-o'ncet, bunica își incuie'n fundul lăzii— Tar’car fi comori de bani — Singura-i averei strînsă In cei șaptezeci de ani... A. Steuerman. K Din volumul „Sărăcie“ care va spare in editura Șaraga. O SEDINTA FURTUNOASĂ SiiuuHu Teatrului NuMomuf* In ședința de ori a consiliului comunal d. Eduard Ghica și-a desvoltat interpelarea anunțată cu privire la situația anormală in care se găsește comuna față cu clădirea ce costă două milioane și se numește teatrul național. Faptele in mare parte exacre și descrise cu culorile cele mai negre de *d. Ghica, negreșit că au stirnit o adevarată furtună și cît pe ce să pericliteze corabia comunală. Ne mărgenim astăzi a reda discuțiunea de aseară și a reveni mîine pentru a dovedi unde ,după noi residă reul și cine e de vină că lucrurile au ajuns in această stare. De netăgăduit că d. Ghica venise pregătit și incă foarte bine pentru a-și susține această interpelare. D-sa incepe prin a face istoricul acestei clădiri, la care statul nu contribuește decit cu o anuitate neînsemnată, pe cînd comuna are pe lingă două milioane cheltuite și o anuitate de 26.000 lei de plătit pe an și care agravează bugetul. Cu legea in mînă d. Ghica dovidește că statul venind in ajutorul comunei n’a certit pentru aceasta decît a-i pune la dispoziție teatrul in următoarele împrejurări :* ) Congrese internaționale 2) Congrese literare și artiste; 3) Solemnități școlare Prin urmare, reuși fără cale Societatea Dramatică s’a instalat in noul local, și și-a arogat drepturi de proprietate de vreme ce se dovidește cu legea ca Societatea Dramatică nu se poate bucura de drepturile celei din București decăt atunci cînd statul li va pune la disposiție un local propriu, național. Dar să vedem efectele . Și aici d. Ghica cu cifre dovidește că comuna cheltuește aproape la 150.000 lei pe an cu întreținerea și plata anuităților și e pus in imposibilitate de a putea scoate un ban. D. Ghica arată cum taxele de la representațiile d-nei Elena Theodorini au fost incansate de comitetul teatral iar nici decum de Comună, de vreme ce Societatea Dramatică susține că zilele de Duminică și Marți aparțin ei, ca și cum ea ar avea dreptul de propietate* după lege. Aici trebue să ne inpotrivim. Înțeleg ca să venim in ajutorul Societăței Dramatice, dar nu înțeleg ca să expunem comuna la un deficit budgetar mai mult decăt însemnat. Comuna e datoare de a subveni la toate nevoile orașului, insă proporțional pentru fiecare și nu se poate prin urmare ca o instituțiune care costă 2 milioane și are o cheltuială de 150.000 lei pe an, nu numai să nu producă nemica pentru comună, dar incă să devie o nenorocire pentru budgetul comunal. Cu privire la drepturile ce și a arogat comitetul teatral, d. Ghica arată că la teatrul național din București, statul punând la disposiția Societăței Dramatice Sala, i-a impus insă a scădea cheltuelile serale, pe când la noi și aceste cheltueli sunt acoperite de comună. In treacătul Ghica amintește de faptul că lumea ie alarmată de locurile gratuite ce și-au reservat comuna in dauna și a trupei române și a celor străine ce vin in Iași. O măsură imediată se impune. Nu putem permite continuarea acestei stări de lucruri și se lăsăm ca budgetul pe acest an să se manifeste cu deficitul anunțat. Au propus ca mijloace : Să se stabilească că societatea dramatică nu are nici un drept și al doilea ca să i se impuie ca visările cînd joacă să acopere cel puțin cheltuielele serale. Impresia. Aerul ie încărcat și se simte o apropiată explozie.—Consilierii cei mai pacinici și mai guvernamentali sunt inspăimîntați de tabloul descris de d. Ghica Primarul simte apropierea furtunei și iea cuvintul. Mișcarea culturală In privința clădirei propriu zisă și a cheltuelilor făcute, d. Nicu Gane zice că e o moștenire lasată de administrațiile trecute și actuala administrație n’a putut decât s’o complecteze. In ceia ce privește cheltuiala ce agraveazbudgetul, crede că trebuie să se excludă anuitatea care e un fapt împlinit, iar restul nu se va urca poate la Suma ce a dat-o d Ghica. Suntem datori—zice d. Gane să încurajăm teatrul național; ce vreți poate să inchidem teatrul, eu nu pot admite aceasta și dacă stăruiți, atunci nu pot s’o consider decât ca un vot de blam. * * * Aici d-nii Costandachi, Cozadini, Volarischi și Ed. Glica, protestează in corpore. — Nici prin glici nu ne trece de a da un vot de blam—ace d. Costandache—vroim cu toții să încurajăm arta, dar să ne fixați cât suntem datori, dar să nu mergem pănă la infinit, pănă la deficit.* *. * D. Nicu Gane continuă cuvîntarea sa. Societatea dramatică se găsește înglodată in datorii și nu putem s’o lăsăm pe drumuri. Societatea dramatică n’are nici un drept și Lik-L i - ai acordat după spiritul consiliului comunal și iarăși suntem datori a da spectacole publicului, căci nu ași voi să ne ieie publicul cu pietre, dacă ași închide teatrul. *$ Al. Volanschi.—Sunt numai bogătași cari vin la teatru. Dar dacă plătiți totul, atunci dispuneți a se da representații gratuite, pentru ca un adevăr atunci veți face din teatru o școală culturală.* * * Primarul nu vra să recunoască această teorie și termină. — Dacă susțineți mereu părerile d-voastre, eu primesc voiul de blam și imi dau demisia. Votul de încredere D. Cozadini respunde:„Faceți foarte reu, domnule Primar, că bănuiți intențiile noastre și prin faptul că puneți chestie de incredere,ne impedecați ca împreună să luăm un vot in consciință de causa. Noi toți nu vrem decât să stabilim un fapt, și anume intru cât suntem datori a ajuta societatea dramatică, fără insă a produce un faliment a comunei. . Cuvîntarea d-lui Al. Volanschi lu tăcerea generală d. Al. Volanschi ia cuvântul: „Îmi pare bine - zice d-sa de interpelarea d-lui Ghica, aceasta dovidește că d. Ghica ca simplu consilier recunoaște că interpelările n’au de scop decât a restabili oarecare fapte in spre binele comunei. Aceasta am de spus și d-lui Primar și a-1 ruga să binevoiască a recunoaște că toți suntem animați derința de a pe suplini in consoiința mandatul nostru. In chestie d. Volanschi recunoaște că comuna e datoare a veni in ajutorul mișcărei culturale, și teatrul este o scoală culturală. Dar Statul întreține conservatorul care e menit a scoate artiști, după cum celelalte scoli au menirea de a scoate profesori. Depinde apoi de ei insuși a se îngriji de existența lor. Dar consimti chiar că comuna sa vre in ajutorul Societăței Dramatice, dar nu pănă a desbrăca pe altă lume din causa aceasta. Notați că teatrul va produce astazi un deficit însemnat și pentru echilibrarea buchetului va trebui să impuneți noi dări pe cetățeni. Apoi cine e acela dintre noi care să consimte la aceasta ? Totul trebuie făcut in marginele posibilitaței. In treacăt d. Volanschi atinge și chestia locurilor gratuite din teatru. Se zice că pe lângă loja comitetului și a primarului, se iupun a se da loji gratuite și Prefectului, ajutoarelor de primar și 9 state gratuite pentru consilieri. Spun aceasta și doresc ca să fie desmințite, pentru ca lumea să se convingă că un adevăr teatrul nu se speculează. Interpelarea