Evenimentul, ianuarie-martie 1897 (Anul 5, nr. 1135-1208)

1897-01-14 / nr. 1143

UTOL V No. 1143 AROMEäITE: Înainte pe un an . . . „ pe 6 luni . . . „ pe 3 luni . . . Pentru străinătate, un an Lei 24— . . 12­­6­ . 36 IRed­acția la Tipografia Evenmentului STRADA ȘTEFAN CEL MA­E No 38 Iași uni Korangi io hahi Un număr IO bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Director Politic G. A. SCORȚESCU Anunciuri Inserți și Reclame Pe pagina 1 linia gamond . Lei 4 — Pe pagina II » . . . , 2— Pe Pe II IV Un ramfar IO bani 9*­­A.dLiaaixiistralila .• "....* " LA TIFOS­­AFIA J­EFENIllBOrGHII STRADA STEFAN CEL MARE La Catul l-iu.­­50 -25 SITUAȚIA PARTIDELOR POLITICE Mișcarea Revizorilor­ școlari I radicali au făcut o adevărată surprin­­­­­­dere ieșenilor. Cu toții credeam și radicalii afirmau aceasta, că alianța acestora cu conserva­torii, are ca bază simpatia și comunitatea de vederi cu junimiștii. Faptele aveau o aparență de adevăr. Junimiștii sunt pentru intervențiunea largă a­ statului, pentru reforma im­posi­­tului și cu d. Carp e posibilă o ințelegere și in privința reformei electorale și prin urmare o alianță cu ei, radicalii­­ o pu­teau susține cu un oare­care succes. Dar tot farmecul s’a stins. D. Carp fără nici un incunjur a declarat că nu cunoaște a­­lianța cu radicalii, că nu o aprobă și cea ce i e mai grav, nici nu vra să consimtă la ea. O­i unde deci ne îndreptăm privirea, situația e încordată, liberalii sunt pe dacă conservatorii sunt dezbinați, radicalii stau pe grn i­uri. Față in față insă stau liberalii demo­crați și social-democrații, care continuă cu asiduitate propaganda principiilor si a credințelor lor. Viitorul este al democrației, iată ce nu trebuie uitat. El. dl. Popescu . Datus’a­pare in judecată 9 Primita vre-o pedeapsă 9 Nu. A fost si­lit numai să plăteas­­ă suma de 900 lei , iar comisia­ de anchetă s’a disolvat, și așa valul ocultei a fost aruncat asupra panamalei. Iată cum se fac anchetele, și iată cum se pedepsesc culpabilii sub regimul o­­cultei. IDion Morți de foame Din Tiflis se telegrafiază ziarelor din Petersburg: 40 mii emigranți armeni au fost instalați pe teritoriul rusesc și anume 22,000 in distric­tul Kars, 14,000 in districtul Syi­rei Negre și restul in îm­prejurimile de Eridan. Pen­tru întreținerea lor au sosit proviziuni din Moscova și Astrahan.­­ Un număr mare de copii au murit de frig și foame. _ este adormit cu cloroform, două ajutoare­­ țin capul, alte două picioarele ; două ii i sfârșit susțin pîntecele și pieptul, in timp ce do­ctorul apasă c­u toată puterea asu­pra ghebului până cind simte sub mină ruptura șirei. Cele două vertebre lunecind una pe alta se așaza in poziția normală. Operația durează une­ori două minute. Copilul e pus intr’un aparat care-i o­­prește ori­ce mișcare. Bandagii de gips sunt aplicate și strânse. După patru luni abia ele sunt ridicate și spatele copilului nu prezintă nici­ o diformație. Cu toate a­­ceste el este ținut incă patru luni intr’un alt aparat de gips, iar mai târziu se întoc­mește acesta cu un corset. In zece luni vindecarea e complectă. Bine­înțeles că încercările s'au făcut nu­mai asupra copiilor iar nu a adulților. Doctorul Calot a prezentat Academiei de medicină 37 cazuri de asemenea copii, perfect vindecați. ____________­­. SILUETE Olimpia.—Pașcani. Olimpia, acea brunetă care strălucește prin frumusețe și grație, steluța blindă care cu privirile-i mângîietoare incălzește sufletele tu­turora, pe una din cele mai frumoase femei pe care le întâlnesc in saloanele orășelului nostru. Vecinie veselă și spirituală, fiind o per­­icolă cunoscătoare a literaturei franceze, O­­impia găsește vecinie subiecte interesante pentru a întreținea cercul in care se află. Prea mândră și prea inteligentă pentru a se face părtașă neințelegerilor și clevetirilor din­tre cunoscutele sale — adese­ori am văzut-o plictisindu-se in cercurile noastre inalte. Imi placa s’o privesc când cea mai mică nemulțumire ii stăpânește sufletul. Atunci, in umezeala ochilor iei mari, negri, nespus de suferinzi se poate vedea atâta gingășie, un suflet atât de nevinovat, că stîrnește admi­rația chiar a vrăjmașelor. Se inalță, bine făcută, vioaie, cu mișcările elegante și cam leneșe, cu zimbetul dizeesc și graiul blind. Poartă pantofi de chevreaux —34, corset-44, mănuși—58/4' Parfum, violet de Parme. Pudră Germandrée. Semne particulare: Când merge in Iași, cum­pără bomboane și prăjituri la Tufli. Caracteristic: Nu poate mistui proza scri­itorilor ruși. PITI. tSm­niariu Declarațiile d ini Corp Morți de foame Teatrul Național Mișcarea de la C. F. R Declarațiile d-lu­i Cam Decăderea materială a lașului gaseste cel puțin o compensație in marile mișcări politice, care toate isvoresc din a doua c­apitală a țerei. Avem acest privilegiu și ne mîndrim cu dlusul, acela că toată lu­mea recunoaște lașul ca un centru de cul­tura și aici fie­care ține să-și manifeste ideile, care apoi să fie comunicate intre­­gei țeri. Un exemplu recent despre acest adevar ni l’a dat și d. P. P. Carp, șeful consti­tuționalilor. In adevăr secăit de un nu­măr de conservatori a-și da pe față glo­durile, d. Carp a păstrat cea mai a­bsoluta tăcere, până in momentul ce s’a văzut la Iași. Aci insă a dat curs liber cugetări­lor sale, cugetări care au produs cea mai mare sensațiune atât prin gravitatea lor, cit și prin b­ancheta cu care șeful juni­miștilor le-a divulgat. ba ne mărginim astăzi a complecta și detaila zisele d-lui Carp pentru a reveni miini asupra lor, căci ele schimbă cu de­săvârșire situațiunea partidelor noastre politice. Disolvarea Cu foarte multă pătrundere d. Carp a analizat și caracterizat actuala situație a partidului liberal. Mulțumită incapacită­ți d-lui D. Sturza, partidul liberal, s’a istovit intr’un an, cum nu ar fi trebuit sa se istovească in șapte ani de zile de guvernam­ínt. Atit e de mare zăpăceală in cit cu actualele camere e cu neputință de a face un pas înainte, căci ori­ce s’ar zice astazi d. Sturza are inca prieteni și revenirea d-lui Sturza insamna distruge­­­rea totală a partidului liberal. Disolvarea se impune. Și aci­d. Carp a confirmat cele susținute de EVENIMENTUL, că Regele e da­tor a acorda o disolvare unui guvern liberal, după cum a acordat-o și primei forma­țiuni conservatoare a fostului guvern. A fost poate prea pesimist d. Carp, in cre­dința sa că nici viitorul guvern liberal nu o va putea duce, in tot cazul viitorul va da cuvenitul răspuns. In tabăra conservatoare Nu e insă mai puțin tristă situația par­tidului conservator, sbuciumat și el de ambițiuni și intrigi. Cate­va familii conservatoare din ca­pitală, a zis d. Carp, țin cu ori­ce preț să se debaraseze de dansul. Să complectăm cu fapte cele zise de d. Carp. Famillie Lahovary împreună cu tână­rul conservator, d. Nicu Filipescu, și-au pus in gând a asigura șefia partidului conservator, nabuiului d. Cantacuzino. Dorința lor insă intimpină cea mai mare deficultate in d. Carp, care crede că a­­cest titlu intr’un viitor i se cuvine pe deplin. De ce d. Cantacuzino și nu d. Carp, care cu toată individualitatea sa perso­nală, e totuși bun conservator ? Pretex­tul a fost găsit: „Toți șefii sunt Moldo­veni, zic in intimitate acei conservatori, Lascar Catargiu, Sturza, Carp, Fiera, Pa­­nu, Nădejde, de ce conservatorii să nu aib­ă un șef muntean ? Se ’nțelege că pretextul e creat pentru a inșela pe lesne credincioșii dintre con­servatori, in realitate insă e preponde­renta pe care aceste familii vor să o ob­­ție in conducerea partidului. D. Carp a pătruns insă acest plan pe care l’a sdrobit din capul locului, refu­zând fuziunea ce i s’a cerut cu clubul conservator. „Sunt conservator—­a zis d. Carp—re­cunosc ca șef pe d. Lascar Catargiu, dar nu-mi sacrific individualitatea mea și a grupului meu“. Intrigile și atacurile urmate astăzi incă cu mănuși, după cum zice ERA NOUA, se vor schimba in urma declarațiunelor d-lui Carp in atacuri fățișe și lupte se­rioase. D. Carp și Radicalii Dacă in privința celor mai sus arătate, am avut cunostința de mai înainte, apoi declarațiunele d-lui Carp cu privire la scLilă. —„Fa Mariță, und ’te duci Numa ’n fustă și ’n papuci ? Așa sprintenă ușoară Par ’că ești o căprioară“? —„Mierg, domnule, la isvor S ’aduc apă in ulcior, Să mă spăl să fiu măi măi, Și drăguță la flăcăi“. —„Fa Mariță, eu gândesc Că nu-i rău să te ’nsoțesc. Știi că pănâ la isvor Drumul e cam lungusor l9 —„N’am nevoie că devale Mă așteaptă badea ’n cale, Și-’i amar și vai de cine S'a lega cum­va de mine“ —„Fa Mariță, badea-tău E un prost ș’un nătărău „Și-’i păcat ca sa-l iubești Gând așa drăguță ești“ —„Ba, zău, nu-i nici un păcat Că-’i flăcău de-ai mei din sat, Și-’i nalt, frumos ca un fag Și mie mi-i așa de drag“ —„Fa Mariță, da-i țaran­ii să poartă cu suman, Pe când eu sunt cu surtuc Și de doru-ți mă usuc“ —„Măcar să fii domnitor Și să te faci scrum de dor, Eu pe badea nu l’aș da Nici pe opt ca dumneta“. —„Fa Mariț­ă ascultă bine, Dă-te ’n dragoste cu mine, Nu fii incăpăținată. Stai să te sărut odată“. —„Ba, mai puneți pofta ’n cui. Par ’că nici n ’aud ce-mi spui, Du-te’n treaba dumitale Că strig pe badea din vale“. JLdrian MUlin. Mișcarea de la C. F.R. le un lucru foarte grozav ceia ce se petrece la C. F. R. cu toate licitațiile și mai cu sama de la 1888, cu alte cuvin­te de când dl. Gh. I. Duca se găsește in capul acestei direcțiuni. Nu se nici o regulă nici nu se ține in samă de legele comptabilităței statului, ci, totul se face după placul d-lui subdirec­tor. Cu privire la materialele necesare G. F. R­. se comit iarăși abuzuri, coman­­dăndu-se, mai mult de cât se de nevoie ; prin magazii se găsesc materiale de mi­lioane, care nu se intrebuințază la nimi . Abuzurile ce se comit aproape zilnic la această administrație sunt trecute cu ve­­olerea de cătră șefii mai mari. Vom aminti numai un caz care va fi destulă dovadă. Anul trecut, direcția primește mai multe denunțări, cum că la magasia de Consum se petrec lucruri necinstite. Di­recția, cu mare greutate se hotărește a numi o anchetă compusă din d-nii Ale­­xandrescu, Popescu și Lateiner. Această comisiune a descoperit o sumă de neregularități și abuzuri, in­cât dl. Alexandres­cu, unul din membri comisiu­­nei, s-a scandalizat. Ce­le mai mult, că dl. Popescu, care făcea parte din comisiune a lu­at mai multe articole de consumație in sumă aproape de vre-o mie de lei, dând ordin subalternilor de la magasinul de consumație, să nu i se treacă nemic in cont. Și ce credeți cetitori, că s’a făcut cu Iași 1897. ___ ___________ACTUALITĂȚI___________ GHEBOS VINDECAȚI " O noutate medicală care in acest mo­ment face senzație este succesul doctoru­lui Calot, medic al spitalului Rotschild la Birck-sur-Mer (Franța). Se pare că numitul doctor vindecă copiii gheboși, grație unei metode simple care a dat re­zultate minunate. Gheboșia, unul din cele mai răspândite defecte fizice și dintre cele mai temute, aduse la disperare multe vieți. Spitalul de la Berk-sur-Mer este înte­meiat pentru căutarea copiilor tuberculoși rachitici, sau atinși de boala lui Pott (gheboșie). Doctorul Calot, a încercat la aceștia din urmă să îndrepte coloana ver­tebrală (șira spinării). Copilul ghebos Telegramne Viena 11 Ianuarie.­­ Camera Seniorilor a adoptat bugetul și legea financiară din 1897, precum și legea asupra Împrumu­turilor amortisabile. Londra 11 Ianuarie.­Lord Hamilton a declarat in „Camera Comunelor“ că s-au luat toate măsurile pentru a impedica propagarea ciumei prin Marea Roșie. O telegramă din Rimbai arată că prin­tre Europeni au murit numai 4 de ciumă. Viena 11 Ianuarie.—„Oficialul“ publi­că două decrete imperiale : primul privi­tor la disolvarea Reichsrattului, și al doi­lea convocând noua Adunare, ce se va a­­lege in curiii, pentru 27 Martie. Alegerile vor incepe probabil la 9 Mart­i...........■ [UNK] [UNK] ■ ■ [UNK] ■ ...... ■ T . D-nii Carp și Pana la Botoșani (Corespondență specială telegrafică). Botoșani 3 ianuarie. Declarațiunele făcute de d. P. P. Carp­ la Iași cu privire la d. Panu, au căpătat aci sancțiunea prin fapte, întrunirea conservatoare, la care aveau să fie parte d-nn­ Carp și Panu a fost con­tra­mandată. In schimb vor avea loc două banchete separate: unul as­­tă­zi junimist dat In onoa­rea d-lui Carp și fără Panu, altul după două zile dat d-lui­ Panu de cătră conservatori fără Carp. Coresp. Informațiuni din capitala Corespondență telegrafică specială București, ora 2 p. m. Mișcarea Revizorilor Pe ziua de mâne vor apare in Monitor decretele de numirile făcute de revizori școlari. Iată parte din ele: La Iași: D. Ropală in locul d-lui Chi­­rița inaintat. La Suceava: D. Vartic institutor in lo­cul d-lui Serafim Ionescu, lasat disponibil. La București: D. Verculescu, in locul d-lui Căpitanovici, lăsat disponibil. La Vlasca: D. Priscoveanu, locul lui Verculescu, permutat. La Severin: D. Bugețianu, in locul lui Priscoveanu, permutat. * La Ialomița: D. C. G. Protopopescu, ac­tual revizor de Constanța. Au mai fost inlocuiți și permutați re­vizorii din R.­Sarat, Dorohoiu, Constanța, și Olt. Pe mine noui amănunte. Inspector nou D. Chirița, actual revizor da Iași, in­­spactor al circumscripțiunei de Craiova. Bmcheturi Asară a avut loc la Union banchetul oferit delegaților din provincii, care au asistat la alegerea comitetului ligii­ Probabil că președinte va fi ales d. Pe­­riețanu-Buzeu, avocat. I * > Tot asară s’a dat de doctori un ban­­i chit in onoarea d-lui Demosthene. CORESP. Teatrul Național Ziceam intr’un articol precedent că bine a făcut comitetul nostru teatral mărgi­nind repertorui pentru actuala stagiune la comedii și piese ușoare,—ca răspuns pretențiilor‘exagerate care cer teatrului nostru* lucruri peste puterea lui. Căci dacă se zice că teatrul este o școală—nu tre­buie înțeles lucrul in sensul că el este o școală —pentru actori, cărora le cerem să ni se prezinte bine pregătiți, și siguri de forța lor. Cind școala de teatru, clasi de declamație a conservatorului, va fi in stare să ne releveze talente capabile să se a­­tingă de marile drame sociale moderne ori de tragediile clasice, atunci vom fi cei intăi pentru a cere interpretarea­ lor pe scenă. Nu de mult presa din capitală a făcut imputări celui mai descris artist român, dl C. Nottara, care a debutat intr’o nouă și grea incercare dramatică, Macbeth. Și dl Nottara pare că a recu­noscut dreptele imputări- Anul trecut ma­rea noastră tragediană, Aristizza Roma­­nezeu a încercat pentru prima oară haina nouă a eroinelor lui Ibsen, jucînd in be­neficiul său întunecoasa dramă Bosmer­­shah­n a autorului scandinav. Succesul a ost mai mult de­cit dubios și piesa a fost scoasă din repertoriu... Am ținut să insistăm cu exemple asu­pra acestei chestiuni, nu pentru a ap­ăra comitetul teatral de o naivă imputare dar pentru a avea prilejul să constatăm sla­bele forțe de care dispunem pentru pie­sele grele. Dar noi e locul să facem la rîndul nos­tru o observație. Repertorul anunțat pen­tru actuala stagiune este cu desăvîrșire șira. Dar ne-a mirat mult lipsa unor piese care au un succes sigur și consacrat vi­ața marelui nostru public. De pildă Hamlet. De ce, in adevăr,drama lui Shakespeare a fost eliminată, cred cel mai mare succes material al stagiunei este legată cu dînsa? Să fie motivul că de la moartea marelui artist Manolescu tragedia nu mai are in­terpret demn de valoarea ei ‘? Dar păs­­rund toate proporțiile cuvenite, tânărul Dragomir a știut să atragă o lume imen­să la toate representațiile lui Hamlet, fapt care justifică mai presus de ori ce con­siderație menținerea in repertoriu a piesei. Să nu*se pară paradoxală afirmarea noa­stră. Teatrul aparține mulțimei, cu gus­turile și criteriile ei literare. Nivelul masei este călăuzi acelora care întocmesc repertoriul nostru teatral. De ce dar am iesi noi publicul ieșan care aplaudă cu satisfacție pe Dragomir in Hamlet ? Că o fi imitind pe regretatul Manolescu lucrul e foarte natural și explicabil. Dar noi nu dorim tinerilor artiști de­cit să năzuiască a imita cit mai desevirștt pe maeștri predecesori și să știe menținea arta la m­ulțimea la care aceștia au rî­­dicat-o Nu mai vorbim de d-na Struleanu care in rolul Ofelei ș’a relevat poate mai mult ca ori­vind valoarea artistică netăgăduita. De ce dară nu figurează Hamlet in re­pertoriul actual ? A» v Scrisori din Paris 13 Ianuarie. Plouă, plouă mereu, mono­toni, inăbușitor, intunecos. Prin geamuri­le aburite văd numai flacăra măruntă din odaia vecinului meu, prietenul Lupu care a montat in graba dimineței mașina de cafea, mlngăietoarea cafea neagra care ne dă iluzii albe, pe care o sorbim in tris­tele dimineți, in plictisoasele zile de urît ori in sălile de nostalgii cînd, singuri și comunicativi, ne aventurăm pe firul lung al amintirilor. Ciți ani de amintiri sunt legați de figura simpatică a versului meu. Suntem singuri doi veterani cari au su­praviețuit marei legiuni ce compunea o­­dinioară clasa patra a bătrinului Tom­a Săvescu. Unde sunt celalalți , împrăștiați, instrăinați, pierduți in marea mulțime de sărăci, de lucrători, de negustori, unii fe­riciți poate, in timp ce noi luptăm incă adormind seara tirziu pe virful de tomuri, obositoare in leagăn de iluzii ori in um­bra de nostalgii drept căpătăiu avînd cea­slovul... In treisprezece ani cite intîmplări, cite emoții— și totuși cit de lesne te readuce

Next