Evenimentul, ianuarie-martie 1897 (Anul 5, nr. 1135-1208)
1897-01-14 / nr. 1143
UTOL V No. 1143 AROMEäITE: Înainte pe un an . . . „ pe 6 luni . . . „ pe 3 luni . . . Pentru străinătate, un an Lei 24— . . 126 . 36 IRedacția la Tipografia Evenmentului STRADA ȘTEFAN CEL MAE No 38 Iași uni Korangi io hahi Un număr IO bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Director Politic G. A. SCORȚESCU Anunciuri Inserți și Reclame Pe pagina 1 linia gamond . Lei 4 — Pe pagina II » . . . , 2— Pe Pe II IV Un ramfar IO bani 9*A.dLiaaixiistralila .• "....* " LA TIFOSAFIA JEFENIllBOrGHII STRADA STEFAN CEL MARE La Catul l-iu.50 -25 SITUAȚIA PARTIDELOR POLITICE Mișcarea Revizorilor școlari I radicali au făcut o adevărată surprindere ieșenilor. Cu toții credeam și radicalii afirmau aceasta, că alianța acestora cu conservatorii, are ca bază simpatia și comunitatea de vederi cu junimiștii. Faptele aveau o aparență de adevăr. Junimiștii sunt pentru intervențiunea largă a statului, pentru reforma impositului și cu d. Carp e posibilă o ințelegere și in privința reformei electorale și prin urmare o alianță cu ei, radicalii o puteau susține cu un oarecare succes. Dar tot farmecul s’a stins. D. Carp fără nici un incunjur a declarat că nu cunoaște alianța cu radicalii, că nu o aprobă și cea ce i e mai grav, nici nu vra să consimtă la ea. Oi unde deci ne îndreptăm privirea, situația e încordată, liberalii sunt pe dacă conservatorii sunt dezbinați, radicalii stau pe grn iuri. Față in față insă stau liberalii democrați și social-democrații, care continuă cu asiduitate propaganda principiilor si a credințelor lor. Viitorul este al democrației, iată ce nu trebuie uitat. El. dl. Popescu . Datus’apare in judecată 9 Primita vre-o pedeapsă 9 Nu. A fost silit numai să plăteasă suma de 900 lei , iar comisia de anchetă s’a disolvat, și așa valul ocultei a fost aruncat asupra panamalei. Iată cum se fac anchetele, și iată cum se pedepsesc culpabilii sub regimul ocultei. IDion Morți de foame Din Tiflis se telegrafiază ziarelor din Petersburg: 40 mii emigranți armeni au fost instalați pe teritoriul rusesc și anume 22,000 in districtul Kars, 14,000 in districtul Syirei Negre și restul in împrejurimile de Eridan. Pentru întreținerea lor au sosit proviziuni din Moscova și Astrahan. Un număr mare de copii au murit de frig și foame. _ este adormit cu cloroform, două ajutoare țin capul, alte două picioarele ; două ii i sfârșit susțin pîntecele și pieptul, in timp ce doctorul apasă cu toată puterea asupra ghebului până cind simte sub mină ruptura șirei. Cele două vertebre lunecind una pe alta se așaza in poziția normală. Operația durează uneori două minute. Copilul e pus intr’un aparat care-i oprește orice mișcare. Bandagii de gips sunt aplicate și strânse. După patru luni abia ele sunt ridicate și spatele copilului nu prezintă nici o diformație. Cu toate aceste el este ținut incă patru luni intr’un alt aparat de gips, iar mai târziu se întocmește acesta cu un corset. In zece luni vindecarea e complectă. Bineînțeles că încercările s'au făcut numai asupra copiilor iar nu a adulților. Doctorul Calot a prezentat Academiei de medicină 37 cazuri de asemenea copii, perfect vindecați. ____________. SILUETE Olimpia.—Pașcani. Olimpia, acea brunetă care strălucește prin frumusețe și grație, steluța blindă care cu privirile-i mângîietoare incălzește sufletele tuturora, pe una din cele mai frumoase femei pe care le întâlnesc in saloanele orășelului nostru. Vecinie veselă și spirituală, fiind o pericolă cunoscătoare a literaturei franceze, Oimpia găsește vecinie subiecte interesante pentru a întreținea cercul in care se află. Prea mândră și prea inteligentă pentru a se face părtașă neințelegerilor și clevetirilor dintre cunoscutele sale — adeseori am văzut-o plictisindu-se in cercurile noastre inalte. Imi placa s’o privesc când cea mai mică nemulțumire ii stăpânește sufletul. Atunci, in umezeala ochilor iei mari, negri, nespus de suferinzi se poate vedea atâta gingășie, un suflet atât de nevinovat, că stîrnește admirația chiar a vrăjmașelor. Se inalță, bine făcută, vioaie, cu mișcările elegante și cam leneșe, cu zimbetul dizeesc și graiul blind. Poartă pantofi de chevreaux —34, corset-44, mănuși—58/4' Parfum, violet de Parme. Pudră Germandrée. Semne particulare: Când merge in Iași, cumpără bomboane și prăjituri la Tufli. Caracteristic: Nu poate mistui proza scriitorilor ruși. PITI. tSmniariu Declarațiile d ini Corp Morți de foame Teatrul Național Mișcarea de la C. F. R Declarațiile d-lui Cam Decăderea materială a lașului gaseste cel puțin o compensație in marile mișcări politice, care toate isvoresc din a doua capitală a țerei. Avem acest privilegiu și ne mîndrim cu dlusul, acela că toată lumea recunoaște lașul ca un centru de cultura și aici fiecare ține să-și manifeste ideile, care apoi să fie comunicate intregei țeri. Un exemplu recent despre acest adevar ni l’a dat și d. P. P. Carp, șeful constituționalilor. In adevăr secăit de un număr de conservatori a-și da pe față glodurile, d. Carp a păstrat cea mai absoluta tăcere, până in momentul ce s’a văzut la Iași. Aci insă a dat curs liber cugetărilor sale, cugetări care au produs cea mai mare sensațiune atât prin gravitatea lor, cit și prin bancheta cu care șeful junimiștilor le-a divulgat. ba ne mărginim astăzi a complecta și detaila zisele d-lui Carp pentru a reveni miini asupra lor, căci ele schimbă cu desăvârșire situațiunea partidelor noastre politice. Disolvarea Cu foarte multă pătrundere d. Carp a analizat și caracterizat actuala situație a partidului liberal. Mulțumită incapacități d-lui D. Sturza, partidul liberal, s’a istovit intr’un an, cum nu ar fi trebuit sa se istovească in șapte ani de zile de guvernamínt. Atit e de mare zăpăceală in cit cu actualele camere e cu neputință de a face un pas înainte, căci orice s’ar zice astazi d. Sturza are inca prieteni și revenirea d-lui Sturza insamna distrugerea totală a partidului liberal. Disolvarea se impune. Și acid. Carp a confirmat cele susținute de EVENIMENTUL, că Regele e dator a acorda o disolvare unui guvern liberal, după cum a acordat-o și primei formațiuni conservatoare a fostului guvern. A fost poate prea pesimist d. Carp, in credința sa că nici viitorul guvern liberal nu o va putea duce, in tot cazul viitorul va da cuvenitul răspuns. In tabăra conservatoare Nu e insă mai puțin tristă situația partidului conservator, sbuciumat și el de ambițiuni și intrigi. Cateva familii conservatoare din capitală, a zis d. Carp, țin cu orice preț să se debaraseze de dansul. Să complectăm cu fapte cele zise de d. Carp. Famillie Lahovary împreună cu tânărul conservator, d. Nicu Filipescu, și-au pus in gând a asigura șefia partidului conservator, nabuiului d. Cantacuzino. Dorința lor insă intimpină cea mai mare deficultate in d. Carp, care crede că acest titlu intr’un viitor i se cuvine pe deplin. De ce d. Cantacuzino și nu d. Carp, care cu toată individualitatea sa personală, e totuși bun conservator ? Pretextul a fost găsit: „Toți șefii sunt Moldoveni, zic in intimitate acei conservatori, Lascar Catargiu, Sturza, Carp, Fiera, Panu, Nădejde, de ce conservatorii să nu aibă un șef muntean ? Se ’nțelege că pretextul e creat pentru a inșela pe lesne credincioșii dintre conservatori, in realitate insă e preponderenta pe care aceste familii vor să o obție in conducerea partidului. D. Carp a pătruns insă acest plan pe care l’a sdrobit din capul locului, refuzând fuziunea ce i s’a cerut cu clubul conservator. „Sunt conservator—a zis d. Carp—recunosc ca șef pe d. Lascar Catargiu, dar nu-mi sacrific individualitatea mea și a grupului meu“. Intrigile și atacurile urmate astăzi incă cu mănuși, după cum zice ERA NOUA, se vor schimba in urma declarațiunelor d-lui Carp in atacuri fățișe și lupte serioase. D. Carp și Radicalii Dacă in privința celor mai sus arătate, am avut cunostința de mai înainte, apoi declarațiunele d-lui Carp cu privire la scLilă. —„Fa Mariță, und ’te duci Numa ’n fustă și ’n papuci ? Așa sprintenă ușoară Par ’că ești o căprioară“? —„Mierg, domnule, la isvor S ’aduc apă in ulcior, Să mă spăl să fiu măi măi, Și drăguță la flăcăi“. —„Fa Mariță, eu gândesc Că nu-i rău să te ’nsoțesc. Știi că pănâ la isvor Drumul e cam lungusor l9 —„N’am nevoie că devale Mă așteaptă badea ’n cale, Și-’i amar și vai de cine S'a lega cumva de mine“ —„Fa Mariță, badea-tău E un prost ș’un nătărău „Și-’i păcat ca sa-l iubești Gând așa drăguță ești“ —„Ba, zău, nu-i nici un păcat Că-’i flăcău de-ai mei din sat, Și-’i nalt, frumos ca un fag Și mie mi-i așa de drag“ —„Fa Mariță, da-i țaranii să poartă cu suman, Pe când eu sunt cu surtuc Și de doru-ți mă usuc“ —„Măcar să fii domnitor Și să te faci scrum de dor, Eu pe badea nu l’aș da Nici pe opt ca dumneta“. —„Fa Mariță ascultă bine, Dă-te ’n dragoste cu mine, Nu fii incăpăținată. Stai să te sărut odată“. —„Ba, mai puneți pofta ’n cui. Par ’că nici n ’aud ce-mi spui, Du-te’n treaba dumitale Că strig pe badea din vale“. JLdrian MUlin. Mișcarea de la C. F.R. le un lucru foarte grozav ceia ce se petrece la C. F. R. cu toate licitațiile și mai cu sama de la 1888, cu alte cuvinte de când dl. Gh. I. Duca se găsește in capul acestei direcțiuni. Nu se nici o regulă nici nu se ține in samă de legele comptabilităței statului, ci, totul se face după placul d-lui subdirector. Cu privire la materialele necesare G. F. R. se comit iarăși abuzuri, comandăndu-se, mai mult de cât se de nevoie ; prin magazii se găsesc materiale de milioane, care nu se intrebuințază la nimi . Abuzurile ce se comit aproape zilnic la această administrație sunt trecute cu veolerea de cătră șefii mai mari. Vom aminti numai un caz care va fi destulă dovadă. Anul trecut, direcția primește mai multe denunțări, cum că la magasia de Consum se petrec lucruri necinstite. Direcția, cu mare greutate se hotărește a numi o anchetă compusă din d-nii Alexandrescu, Popescu și Lateiner. Această comisiune a descoperit o sumă de neregularități și abuzuri, incât dl. Alexandrescu, unul din membri comisiunei, s-a scandalizat. Cele mai mult, că dl. Popescu, care făcea parte din comisiune a luat mai multe articole de consumație in sumă aproape de vre-o mie de lei, dând ordin subalternilor de la magasinul de consumație, să nu i se treacă nemic in cont. Și ce credeți cetitori, că s’a făcut cu Iași 1897. ___ ___________ACTUALITĂȚI___________ GHEBOS VINDECAȚI " O noutate medicală care in acest moment face senzație este succesul doctorului Calot, medic al spitalului Rotschild la Birck-sur-Mer (Franța). Se pare că numitul doctor vindecă copiii gheboși, grație unei metode simple care a dat rezultate minunate. Gheboșia, unul din cele mai răspândite defecte fizice și dintre cele mai temute, aduse la disperare multe vieți. Spitalul de la Berk-sur-Mer este întemeiat pentru căutarea copiilor tuberculoși rachitici, sau atinși de boala lui Pott (gheboșie). Doctorul Calot, a încercat la aceștia din urmă să îndrepte coloana vertebrală (șira spinării). Copilul ghebos Telegramne Viena 11 Ianuarie. Camera Seniorilor a adoptat bugetul și legea financiară din 1897, precum și legea asupra Împrumuturilor amortisabile. Londra 11 Ianuarie.Lord Hamilton a declarat in „Camera Comunelor“ că s-au luat toate măsurile pentru a impedica propagarea ciumei prin Marea Roșie. O telegramă din Rimbai arată că printre Europeni au murit numai 4 de ciumă. Viena 11 Ianuarie.—„Oficialul“ publică două decrete imperiale : primul privitor la disolvarea Reichsrattului, și al doilea convocând noua Adunare, ce se va alege in curiii, pentru 27 Martie. Alegerile vor incepe probabil la 9 Marti...........■ [UNK] [UNK] ■ ■ [UNK] ■ ...... ■ T . D-nii Carp și Pana la Botoșani (Corespondență specială telegrafică). Botoșani 3 ianuarie. Declarațiunele făcute de d. P. P. Carp la Iași cu privire la d. Panu, au căpătat aci sancțiunea prin fapte, întrunirea conservatoare, la care aveau să fie parte d-nn Carp și Panu a fost contramandată. In schimb vor avea loc două banchete separate: unul astăzi junimist dat In onoarea d-lui Carp și fără Panu, altul după două zile dat d-lui Panu de cătră conservatori fără Carp. Coresp. Informațiuni din capitala Corespondență telegrafică specială București, ora 2 p. m. Mișcarea Revizorilor Pe ziua de mâne vor apare in Monitor decretele de numirile făcute de revizori școlari. Iată parte din ele: La Iași: D. Ropală in locul d-lui Chirița inaintat. La Suceava: D. Vartic institutor in locul d-lui Serafim Ionescu, lasat disponibil. La București: D. Verculescu, in locul d-lui Căpitanovici, lăsat disponibil. La Vlasca: D. Priscoveanu, locul lui Verculescu, permutat. La Severin: D. Bugețianu, in locul lui Priscoveanu, permutat. * La Ialomița: D. C. G. Protopopescu, actual revizor de Constanța. Au mai fost inlocuiți și permutați revizorii din R.Sarat, Dorohoiu, Constanța, și Olt. Pe mine noui amănunte. Inspector nou D. Chirița, actual revizor da Iași, inspactor al circumscripțiunei de Craiova. Bmcheturi Asară a avut loc la Union banchetul oferit delegaților din provincii, care au asistat la alegerea comitetului ligii Probabil că președinte va fi ales d. Periețanu-Buzeu, avocat. I * > Tot asară s’a dat de doctori un bani chit in onoarea d-lui Demosthene. CORESP. Teatrul Național Ziceam intr’un articol precedent că bine a făcut comitetul nostru teatral mărginind repertorui pentru actuala stagiune la comedii și piese ușoare,—ca răspuns pretențiilor‘exagerate care cer teatrului nostru* lucruri peste puterea lui. Căci dacă se zice că teatrul este o școală—nu trebuie înțeles lucrul in sensul că el este o școală —pentru actori, cărora le cerem să ni se prezinte bine pregătiți, și siguri de forța lor. Cind școala de teatru, clasi de declamație a conservatorului, va fi in stare să ne releveze talente capabile să se atingă de marile drame sociale moderne ori de tragediile clasice, atunci vom fi cei intăi pentru a cere interpretarea lor pe scenă. Nu de mult presa din capitală a făcut imputări celui mai descris artist român, dl C. Nottara, care a debutat intr’o nouă și grea incercare dramatică, Macbeth. Și dl Nottara pare că a recunoscut dreptele imputări- Anul trecut marea noastră tragediană, Aristizza Romanezeu a încercat pentru prima oară haina nouă a eroinelor lui Ibsen, jucînd in beneficiul său întunecoasa dramă Bosmershahn a autorului scandinav. Succesul a ost mai mult decit dubios și piesa a fost scoasă din repertoriu... Am ținut să insistăm cu exemple asupra acestei chestiuni, nu pentru a apăra comitetul teatral de o naivă imputare dar pentru a avea prilejul să constatăm slabele forțe de care dispunem pentru piesele grele. Dar noi e locul să facem la rîndul nostru o observație. Repertorul anunțat pentru actuala stagiune este cu desăvîrșire șira. Dar ne-a mirat mult lipsa unor piese care au un succes sigur și consacrat viața marelui nostru public. De pildă Hamlet. De ce, in adevăr,drama lui Shakespeare a fost eliminată, cred cel mai mare succes material al stagiunei este legată cu dînsa? Să fie motivul că de la moartea marelui artist Manolescu tragedia nu mai are interpret demn de valoarea ei ‘? Dar păsrund toate proporțiile cuvenite, tânărul Dragomir a știut să atragă o lume imensă la toate representațiile lui Hamlet, fapt care justifică mai presus de ori ce considerație menținerea in repertoriu a piesei. Să nu*se pară paradoxală afirmarea noastră. Teatrul aparține mulțimei, cu gusturile și criteriile ei literare. Nivelul masei este călăuzi acelora care întocmesc repertoriul nostru teatral. De ce dar am iesi noi publicul ieșan care aplaudă cu satisfacție pe Dragomir in Hamlet ? Că o fi imitind pe regretatul Manolescu lucrul e foarte natural și explicabil. Dar noi nu dorim tinerilor artiști decit să năzuiască a imita cit mai desevirștt pe maeștri predecesori și să știe menținea arta la mulțimea la care aceștia au rîdicat-o Nu mai vorbim de d-na Struleanu care in rolul Ofelei ș’a relevat poate mai mult ca orivind valoarea artistică netăgăduita. De ce dară nu figurează Hamlet in repertoriul actual ? A» v Scrisori din Paris 13 Ianuarie. Plouă, plouă mereu, monotoni, inăbușitor, intunecos. Prin geamurile aburite văd numai flacăra măruntă din odaia vecinului meu, prietenul Lupu care a montat in graba dimineței mașina de cafea, mlngăietoarea cafea neagra care ne dă iluzii albe, pe care o sorbim in tristele dimineți, in plictisoasele zile de urît ori in sălile de nostalgii cînd, singuri și comunicativi, ne aventurăm pe firul lung al amintirilor. Ciți ani de amintiri sunt legați de figura simpatică a versului meu. Suntem singuri doi veterani cari au supraviețuit marei legiuni ce compunea odinioară clasa patra a bătrinului Toma Săvescu. Unde sunt celalalți , împrăștiați, instrăinați, pierduți in marea mulțime de sărăci, de lucrători, de negustori, unii fericiți poate, in timp ce noi luptăm incă adormind seara tirziu pe virful de tomuri, obositoare in leagăn de iluzii ori in umbra de nostalgii drept căpătăiu avînd ceaslovul... In treisprezece ani cite intîmplări, cite emoții— și totuși cit de lesne te readuce