Evenimentul, aprilie-iunie 1897 (Anul 5, nr. 1209-1277)

1897-06-10 / nr. 1261

ANUL ai v-rea No. 126i un kum­ar m mmi 36 Un număr I0 bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN ABONAMENTE: • • r I minte pe un an , pe 6 luni , pe 3 ian . . In străinătate, un an Lei 24­* • 6 • ci12­­ E 2 ed.acția la, Tipografia Evenimentului STRADA STEFAN CEL KA tE No 38 lași Director Politic G. A. SCO­RTESCU MARȚI 10 IUNIE 189 Anunciuri Inserții și Reclane Pe pagina 1 linia garmond . Lei 4— Pe pagina II . . . . . 2— . . 4 . —50 ■ I*.. ~26 Un număr 10 bani i * Pe , III Pe IV ■Ă.dLina.m­.l»trad­a : LA TIPOGRAFIA­­ EVENIMENTULUI“ STRADA ȘTEFAN GEL MARE La Catul l­iu, Pentru inundații din Pașcani Lista de s­ubo scr­ipti­e Sunt­a­r­i­u Atitudinea Aurelianiștilor Mișcarea pentru inundați Intenții lăudabile Știri grave No. 1 Evenimentul 100 lei­e Stern, banchier 10 „ Leon Fichtner 10 „ Isac Leibovici 20 „ M. Diamant 15 „ Frații Șaraga 5 „ losef losefsohn 7 „ I. losefsohn 10 „ Trolli și Scolari 40 „ MIȘCAREA PENTRU INUNDAȚII Sturza și a bandei aricioase ce-1 incon­­joară. Mai mult rău a făcut de 80 de ori Sturza și nime­nicii care-1 incunjoară partidului liberal de­cit actele lui Lascar Catargiu și al conservatorilor. Nimenea n’a sgu­­duit partidul liberal mai puternic, nici un adversar nu l-a descreditat astfel, nu i-a dat lovituri mai grele de­cât actualul președinte de consiliu. Cu­ timp Sturza și ai lui vor exista ca diriguitori ai partidului liberal, prezența lor va fi un perpetu pericol pentru partid; d. Aurelian să se convingă bine de aceasta și să înțeleagă datoria ce-i incumbă. Să se convingă că nu este dușman mai teribil al liberalismului ca Dimitrie Stur­za și ca argumentare bazată asupra pre­tinselor pericole ale desidienței e falsă. Că nu e nici de cum probat că lovirea­ unor oameni care se pretind liberali de nume și de fapt nu sunt de­cit niște potlogari conduși de spiritul mercantil­ al afaceri­lor, in nici un caz nu poate să aducă un rău partidului liberal. Eliminarea unor elemente streine și pu­trede nu poate slăbi ci iritări partidul. Și numai atunci va putea păși pe adevarata sa cale, cînd va fi deslegat de tinicheaua ce-i alb­nă de coadă. Rolul d-lui Aurelian e un rol măreț, e rolul de salvator al partidului liberal.*E­­venimentele mai mult de ori­ce dorință îl impun. Dacă d. Aurelian va avea curajul ne­cesar pentru a păși înainte pe această cale, pentru a striga cu hotărîre: afară oamenii necorecți, samsarii de profesiune, spuma unei societăți conrupte, afară acei ce nici nu cugetă nici nu simt un singur senti­­­men­t democrat sau liberal, afară oamenii de zestre cari n’au alt titlu de­cit amintirele și faptele rele a unui trecut odios ! Dacă increzător in misiunea sa d. Aurelian va arbora stindardul unirei tuturor elemen­telor democrate, dacă va păși cu hotârîre pe calea reformelor democrate și sociale, dacă va ințelege că tăria partidului libe­ral nu poate fi de­cit in omogenitatea sa și că partidul liberal e condemnat la perie dacă nu înaintează pe calea propășirei a­­tm­ei ”. Aurelian poate fi sigur că­ va de­veni personalitatea cea mai iubită, cea mai puternică din țară, in jurul seu se vor grupa fără nici o reservă și fără nici o restricțiune toate elementele sănătose care iubesc‘democrația, care luptă pentru prin­cipii, pentru idei, și nu sunt conduse de un mercantilism venal. Atuncea un adevăr DRAPELUL va me­rita titlul ce poartă și va deveni steagul puternic și mindru in jurul căruia se­­ va strînge imensa suflare liberală din întrea­ga țară. "Înainte dar pe această cale d-le Aure­lian și incă o dată fii convins că pe acest teren toată gruparea democrată îți va da un sprijin desinteresat, înainte, să trăiască adevăratul partid liberal. __________________ _ A. Scorțescu Abonamentul de Vilegiatura Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor săi, primește cu incepere de la 1 Iunie cu­rent abonamentele de viligiatură cu ur­mătoarele prețuri: Pentru o lună . . lei 3 . 15 zile . . „ 1.80 Ori ce cereri de asemenea abonamen­te trebuiesc a fi întovărășite de costu­­l pr in timbre sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute printr’o carte poștală Semne particulare , neobosită la lucru, pare că uu avea să se bucure de repausul dumi­nical. Autorii favoriți nu-i cunosc, atâta știu că citește mult. , Parfumul : dacă mirosul m’a înșelat, obi­­cinuiște brise de Mai. Dorința mea : să-i fac o altă siluetă mai corupt etcă. ___________________________Mireille. Atitudinea Aurelianiștilor Cu plăcere am­ observat împreună cu tot publicul cetitor din România atitudi­nea nouă ce de o bucată de vreme pare a fi luat confratele nostru Bucureștean „Drapelul.“ In două trei articole consecutive, in mod de­o­cam­dată cam timid, ziarul Au­­relianist a inceput a biciui păcătosul gu­vern de astă­zi, arătînd pericolul ce acest guvern aduce partidului liberal și indem­­nind pe toți liberalii a strînge rindurile. Mai cu seamă atitudinea înjositoare a d-lui Sturza in politica externă, nota gu­vernului cătră guvernul rusesc, respinge­rea expulzaților armeni și al voluntarilor greci și in fine laudele caraghioase ce și-au atras prin ziarele turcești, au avut darul a enerva pe confratele nostru și al scoate din sărite. Intr’un mic articolaș de azi, mic dar mișcător, organul fostului prim-mi­nistru zeflemesește politica d-lui Dim. Sturza care are drept rezultat de a sacrifica in­teresele țerei pentru a capacita laudele turcești. Nu știm care se cauza care a îndemnat pe confratele nostru a eși in fine din reserva uimitoare ce și-o pro­pusese la inceput. Nu știm cu­ adevăr poate să fie in șaptele răspîndite cum că indignarea de azi se datorită ruperei tra­tativelor de impacare prelungite pană a­­cuma. Nu știm, o repetăm incă o dată, unde-i adevărul și unde se calomnia in aceste șoapte. Nu știm și nici nu voim să știm care ie adevăratul indemn care a făcut pe Aurelianiști a ințelege in sine că nu este permis unei grupări politice de a avea sentimente și opiniuni neutre in chestiunele arzătoare la ordinea zilei. Că neutralitatea in chestiunele care intere­­­sează mirele public­­e, adese ori si­nonim cu indiferența și că in atare cal publicul se in drept de a se lepada la rîndul seu de acei care se leapădă de dînșii, care ii arată indiferență. Nu e in­deajuns pentru a­­ întemeia o grupare politică de a înscrie in progra­mul ei blîndețe și răbdare. Aceste cali­tăți negative au de­sigur un mare preț in vieața privată dar in politică nu re­­presintă aproape nici o valoare. Încă o dată nu știm sub ce impulsiune s’a făcut schimbarea actuală in sinul gruparei au­­relianiste și nici voim a cerceta. Un singur lucru nu este suficient, faptul imbucărător pe care n’avem cuvinte a-1 saluta cu destulă simpatie al unei adevă­rate mișcări de redeșteptare in sinul gru­­părei d-lui Aurelian. Suntem veseli și aplaudăm din inimă mișcarea începută căci vedem in ea sin­gura speranță de scapare al partidului li­beral pentru viitor. Dorim din suflet ca d. Aurelian să se pătrundă bine de peri­colul ce prezintă pentru existența insuși ai partidului liberal păcătoșia lui Dim. Pentru im­am é Iasi LISTA DE SUBSCRIPȚIA Aflîndu-se despre frumoasa inițiative luată de d. colonel Langa pentru a­ veni in ajutorul inundaților, următoarele per­­osane s’a și grăbit a depune obolul lor. Ü. Colonel Langa a semnat 200 lei. D. A. D< Xenojpol „ 100 lei. D. G. A. S­or[escu 100 lei. D. Grigoriu „ 60 lei. D-na Sfrosu „ 100 lei. Trolli și Scolari 40 lei SILUETE D-na S. De multă vreme sub­semnatul împărtășeș­te pentru d-na S o vie admirație și tot ce poate regreta­se că nu-i împărtășiră această simpatie și de doamnă. Simpatia sub-semnatului pentru d-na L­­ie cât se poate de firească și explicabilă: o figură francă, ochii vii și inteligenți, o fru­­museță plină de ispite, fac din d-na S. o ființă plină de distracții. Și poate aceasta ie una din pricinele pentru care magasinul d-nei S.,­­ un renumit magasin de mode­­l e așa de căutat de mond­enele ieșene, și tot aceasta se pricina pentru care sub-semnatul are pentru d-na S. o foarte vie simpatie. Conversația agreabilă o știe numai din a­­uzite, căci n’a avut fericirea de a sta de vor­bă, spiritul fin și pătrunzător, au putut să facă d-nei S. multe vrăjmășii, dar ea are tot mai multe prietene. Intenții lăudabile Dl. Sturza nu ie numai un om capa­bil, un șef de partid inteligent, un con­ducător prudent și plin de tact al rela­țiilor externe . D.sa pe lângă că­te un bun și minunat intendent al principesei Gorciacov, mai ieste și un om bun la inimă, plin de sentimente umanitare, simțitor la durerile altora și doritor de a le ogoi. Să dăm o pildă recentă. Cu toți suntem mișcați de priveliștea dureroasă, pe care inundațiile au pri­cinuit-o ; bordeiele inundate, lanurile și ogoarele rupte și distruse de vijelii și ploi, mizeria cea mai cumplită a popu­lației rurale —iată tabloul înfiorător ca­re ne îngrozește inimele și pe care am dori să-l facem să piară. Dl. Sturza in care aceleași sentimente de compătimi­re sînt stăpâne pe inima Iai, nu se putea să rămîie cu minele supuse, nu se putea să nu facă nimic pentru ogo­­lerea nenorocirilor care au răzbit po­pulația rurală. Și îndată s’a gîndit să convoace corpurile legiuitoare, care in­­tr’o comună ințălegere cu D-sa să sea răpezi măsuri de ajutoare. Dar,— ve­deți există și inevitabilul das»— mai tot­deauna împrejurările se pun de-a cur­mezișul faptelor bune, intențiile cele mai frumoase sunt de multe ori zădăr­nicite in lumea noastră de decepții și deziluzii; și dl. Sturza cu durerea in­inimă, a trebuit să cedeze forțelor oar­be ale naturii și... să nu facă nimic deocamdată pentru inundați căci „aure­­lianiștii“, acești ipocriți imbracați in piele de oi, cer zilnic,­ propovăduiesc blîndeța in politică, care tună împotriva violențelor și care totuși cu un cinizm revoltător se pune de-a curmezișul ori­cărei fapte bune ,,aure­ ianiștii , uniți cu „sieviștii“, acești infernali scandalagii, după ce vor fi dat o problematică mi­nă de ajutor pentru inundați, aveau de gând să ridice și o sumă de incidente neplăcute d-lui Sturza; nota austro ru­să, chestia macedoneană, expulzarea vo­luntarilor greci etc și alte asemenea platforme de scandal Și atunci dl. Stur­za a trebuit să se resigneze; in mo­mentele aceste grele, grele prin nenoro­­cirele țărei și prin boala prințului, dl. Sturza era liniște iar nu scandal și nu putea da prilej de vorbă doritorilor de scandal și violențe. Dar noi care știm totdeauna să apreciăm faptele bune, nu putem să nu redăm meritul D-lui Stur­za de a fi avut intenția să ajute pe inundați și nu putem sa nu-i trimitem condoleanțele noastre pentru faptul că intențiile au remas.... intenții, ce voiți, Vhomme propose, Dieu dispose ! _____________________________DOG: TELEGRAMELE NOASTRE Paris 20 iume. UN CICLON Un ciclon s@ siesSâstruisa ei*i asupra departamentelor Be­­zone și Caromb­es Sîrtgâ Paris O casă s’a prăbușit și mai multe persoane au fost grav rănite. Pagubele sunt mari. Le „Soir“ comunică. La &*­­nieres ciclonul a ucis 5 per­soane și au rănit două­zeci. Asemenea și la Colombes mai multe persoane au fost o mă­rite și sunt patruzeci răniți.­ ­ VERDI Ziarul „Messagero“ din Ge­neva comunică din Buffeto că verdi a căzut grav boln­a. SARA. ..T '...* 11 lT17." "» 11 Crima din Huși Mușamaua.—Amenințări.—Ucigașul lui Făclieru.—Prefectul Calligari De-ar fi lipsit și acei cîți­va puțini oameni de inimă cari s'au rătăcit prin Huși, azi omorul lui Ripanu ar fi ră­mas nepedepsit. Căci, cu părere de rău trebue să spunem, atît d. procuror de Huși, cit și d-nii medici cari au făcut autopsia cadavrului, au avut extrema bună-voință de a acoperi lucrurile, fă­­cindu-se ast­fel plăcuți d-lui Calligari, care, in numele vărului său d. ministru Cantacuzino, a făcut in Huși o sumă de acte strigătoare la cer. Dar lucrurile erau prea bătătoare la ochi, și guvernul n’a îndrăznit să arun­ce mușamaua. Consiliul sanitar superior, a constatat că Ripanu a murit de lovi­turi, d. procuror general din Iași (cu toată amabilitatea către d. Calligari) a fost nevoit să constate de asemenea, că Ripanu a murit in urma loviturilor primite la comisie. Cu toate amenințările administrației, și in special ale prefectului Calligari, culpabilitatea lui Făclieru și Răducănes­­cu au eșit evidente.­ Acuma Răducănescu a fost suspendat prin ordin ministerial. C­am tîrziu, căci aceasta iar fi cuvinit să se facă înaintea anchetei, dar totuși e un act bun. Ne mirăm insă cum Făcli­eru, ucigașul lui Rîpanu, să plimbă liber până in ziua de azi ? Le fel de țară’i asta, iin care ucigașii sunt lăsați in voie ? Protestăm cu toată energia. * * Prefectul Calligari, autorul intelectual al crimei, probabil va fi lăsat in pace, căci are avantajul de a fi văr cu minis­tru Cantacuzino, singura d-sale calitate. Dar dacă justiția nu'i va face nimic, o­­pinia publică suntem siguri că 'l va stig­­matiza. Să nu să uite, că dacă d. Calligari n'ar fi încurajat pe Făclieru să bată pe cetățenii Drăgoescu, I. Botez, Ilie Ghior­­ghiu, etc. azi Ripanu n’ar fi mort, lă­sând după el șase copilași. In numele acestor copii rămași pe drumuri, opinia publică este ținută să insereze pe asasini și pe autorul intelec­tual al asasinatului Pir — Mă iertați, dar nu pot răspunde... — Respectez tăcerea dv. O penultimă intrebare: ați primit vizita lui Manoliu după crimă ? — Da, dar nu știam nimic. (De­sigur că vru să facă un alibi, mi-am zis in gînd, și m’am.... retras mai la o parte, lăsînd intervievata nas in nas cu draga­mânui). — O ultimă intrebare : cum se face că n’ați fost prilită ? — A intervenit justiția... — Vă mulțumesc. Am plecat cuvins că purcica a făcut un alibi. Zdraf. Reportagiu — 1 . Interviewul purcicăi Voind a complecta darea de samă a re­porterului nostru asupra crimei din Sără­­rie, și văzînd că puterea martorului Gre­­cu a jucat un rol in această odioasă crimă, am crezut necesar să intervievez această interesantă personalitate. Am plecat la fața locului, imediat după ce administrația mi-a acordat Les frais voyage. Am găsit pe in­tervievata la vila d-sale de prin împre­jurimile stației Giurea. D-sa n’a avea de loc aierul de a fi fost prilită, ci avea o expresie foarte modestă și de o nevinovată candoare. Avînd nevoie de un dragoman, și fiind ca am neglijat de a inștiința pe Boul Mol­dovei, m’am adresat unui cunoscut magis­trat din localitate, care mi-a satisfăcut do­rința cu multă amabilitate, încep intervievul. — Ați fost victima unei vulgare ca­lomnii ? — Da, domnule, aftă intervievata. — S’a crezut că ați fost autorul moral al crimei ? — Vai, da, domnule! — Aș dori să știu pentru lămurirea o­­piniei publice: ați fost implicată in ches­tia furtului, a omorului, ori a... — O, domnule , și obrazul intervievatei se acoperi de o vie colorație. — Mă scuzați, dar in interesul adevă­rului... SCRISORI DIN PARIS SALONUL 1897 Vremea Salonului a trecut. Multă gălă­gie nu s'a făcut in jurul lui. Fie din fe­ricirea diferitelor catastrofe sociale, fie din pricina altor motive-Văd miile de oameni colindând, legâ­­nându-se ’n mers, prin sălile neisprăvite ale salonului; văd mulțimea de tablouri insimite, agățate de păreți, așezate din sală ’n sală, și avănd înfățișarea ‘unor pri­veliști pe cari le vezi trecând in iuțeala trenului , văd aceia ce in țara nostru nu se va vedea nici­odată. Realitatea, natura capricioasă, și bogată, alături de icoanele pictorilor evlavioși, alături de misticismul cel mai bolnav, alături de portretizmul cel mai perfect, natura abundă în fragmente, în tablouri, dar abunda mai mult ca ori­ce. Și vezi in fie-ce colț umbrit, in fie-ce lac care răsfrânge arbori In adâncul lui, in fie-ce mare, in fie-ce furtună vezi mina măiastră, care contopește execuția sub­iectului sau cu natura proprie. Unde e-s mă­rile sinelui cari le-am remarcat in Bucu­rești cu ocazia expoziției oficiale din 96 , unde-s luminele verzi ale unui tablou, care chipurile’ reprezintă un cer senin de primăvară, unde-s ștersăturile de penel, cari se obișnuiesc la­ noi,— unde ? N’am văzut oribilități. Sunt lucruri slabe, dar nu monstruoase. Dacă nu toate pot fi pre­a miate, dar in fi­care din ele ai să găsești urma care ’ți va trăda artistul. Și prin no­ianul de tablouri am­ văzut unul, care m’a făcut să zic : „ câinele ista­ic romînesc.“ Tabloul nu e genial, nu’și-a atras privirile maeștrilor, dar de o realitate, care te ui­mește. Câți­va țărani poposiți intr’o pădure și strânși‘in jurul, unui foc. Sunt făcuți roata in jurul ceaunului. Citești in miș­cările lor acea simplitate a țăranului nos­tru. Vezi că ie o bucată ruptă din părțile de sus ale Moldovei. Când am văzut tab­loul am zis, uităndu-mă la câinele care ie cu botul in fața privitorului, că se ro­­minesc, lucru ce a făcut pe un prieten să rîdă. A căutat intr’un catalog și a văzut ca ie făcut de un român. Cine ie, nu știu, am distins . Veromet. Am plecat mulțumit. Era ceva care mă satisfăcuse mai mult ca ori­ce. Să vorbești de fie­ce tablou ? să vorbești de tablourile medaliate, de cele mențio­nate onorabil ? Cât se de greu ! N’ar fi loc, n’am avea timp. Ceia ce pot spune in privința premiurilor ie că comisia a me­daliat unele tablouri, cari... să ne fie per­mis, nu făceau. ’Mi aduc aminte de un tablou in care misticismul iera așa de mult impins la exces, incăt și combinarea cu­lorilor era stranie . Un tablou care represintă o apă, care Îbătia intr’o piatră și pe care se ridică apa i se transformă in fel de lei de lighioane, imbi, flăcări, o neințelegere uimitoare. S’a mai dat premium­ și pentru subiectele religioase , cel puțin s­tatul ’și a procurat o mulțime de tablouri cu subiecte reli­gioase. Iar arta, arta care ucide omul pri­vind-o, admirind-o a rămas nebăgată in seamă. Și, totuși, ori căt de sceptici am fi, ne bucură gândul,­că nu medalia sau pre­miul face mărimea unui tablou sau a u­­nei statui. Sculptura ? Uitasem. Sculptura ie mai mai puțin vastă în mulțime ca pucu­ra ; în bunătate însă nu-i pe­ jos. Ceia ce re­clam ieți, la îmbracarea statuilor. N’am văzut o tendință mai absurdă, după mine, de cum e acela de a reprezenta omul ori femeia sub toate manifestările sufle­tești și goi. Nu știu, dari e caraghios. Iată ex­emple : un bătrin care plinge, ie rezemat de un baston modern și acoperit in fața cu o piele de animal salb­atec. O femeie care -si plinge copilul mort, sunt amîndoi la aceiași goliciune. Ași putea prelungi

Next