Evenimentul, aprilie-iunie 1897 (Anul 5, nr. 1209-1277)
1897-06-10 / nr. 1261
ANUL ai v-rea No. 126i un kumar m mmi 36 Un număr I0 bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN ABONAMENTE: • • r I minte pe un an , pe 6 luni , pe 3 ian . . In străinătate, un an Lei 24* • 6 • ci12 E 2 ed.acția la, Tipografia Evenimentului STRADA STEFAN CEL KA tE No 38 lași Director Politic G. A. SCORTESCU MARȚI 10 IUNIE 189 Anunciuri Inserții și Reclane Pe pagina 1 linia garmond . Lei 4— Pe pagina II . . . . . 2— . . 4 . —50 ■ I*.. ~26 Un număr 10 bani i * Pe , III Pe IV ■Ă.dLina.m.l»trada : LA TIPOGRAFIA EVENIMENTULUI“ STRADA ȘTEFAN GEL MARE La Catul liu, Pentru inundații din Pașcani Lista de subo scriptie Suntariu Atitudinea Aurelianiștilor Mișcarea pentru inundați Intenții lăudabile Știri grave No. 1 Evenimentul 100 leie Stern, banchier 10 „ Leon Fichtner 10 „ Isac Leibovici 20 „ M. Diamant 15 „ Frații Șaraga 5 „ losef losefsohn 7 „ I. losefsohn 10 „ Trolli și Scolari 40 „ MIȘCAREA PENTRU INUNDAȚII Sturza și a bandei aricioase ce-1 inconjoară. Mai mult rău a făcut de 80 de ori Sturza și nimenicii care-1 incunjoară partidului liberal decit actele lui Lascar Catargiu și al conservatorilor. Nimenea n’a sguduit partidul liberal mai puternic, nici un adversar nu l-a descreditat astfel, nu i-a dat lovituri mai grele decât actualul președinte de consiliu. Cu timp Sturza și ai lui vor exista ca diriguitori ai partidului liberal, prezența lor va fi un perpetu pericol pentru partid; d. Aurelian să se convingă bine de aceasta și să înțeleagă datoria ce-i incumbă. Să se convingă că nu este dușman mai teribil al liberalismului ca Dimitrie Sturza și ca argumentare bazată asupra pretinselor pericole ale desidienței e falsă. Că nu e nici de cum probat că lovirea unor oameni care se pretind liberali de nume și de fapt nu sunt decit niște potlogari conduși de spiritul mercantil al afacerilor, in nici un caz nu poate să aducă un rău partidului liberal. Eliminarea unor elemente streine și putrede nu poate slăbi ci iritări partidul. Și numai atunci va putea păși pe adevarata sa cale, cînd va fi deslegat de tinicheaua ce-i albnă de coadă. Rolul d-lui Aurelian e un rol măreț, e rolul de salvator al partidului liberal.*Evenimentele mai mult de orice dorință îl impun. Dacă d. Aurelian va avea curajul necesar pentru a păși înainte pe această cale, pentru a striga cu hotărîre: afară oamenii necorecți, samsarii de profesiune, spuma unei societăți conrupte, afară acei ce nici nu cugetă nici nu simt un singur sentiment democrat sau liberal, afară oamenii de zestre cari n’au alt titlu decit amintirele și faptele rele a unui trecut odios ! Dacă increzător in misiunea sa d. Aurelian va arbora stindardul unirei tuturor elementelor democrate, dacă va păși cu hotârîre pe calea reformelor democrate și sociale, dacă va ințelege că tăria partidului liberal nu poate fi decit in omogenitatea sa și că partidul liberal e condemnat la perie dacă nu înaintează pe calea propășirei atmei ”. Aurelian poate fi sigur că va deveni personalitatea cea mai iubită, cea mai puternică din țară, in jurul seu se vor grupa fără nici o reservă și fără nici o restricțiune toate elementele sănătose care iubesc‘democrația, care luptă pentru principii, pentru idei, și nu sunt conduse de un mercantilism venal. Atuncea un adevăr DRAPELUL va merita titlul ce poartă și va deveni steagul puternic și mindru in jurul căruia se va strînge imensa suflare liberală din întreaga țară. "Înainte dar pe această cale d-le Aurelian și incă o dată fii convins că pe acest teren toată gruparea democrată îți va da un sprijin desinteresat, înainte, să trăiască adevăratul partid liberal. __________________ _ A. Scorțescu Abonamentul de Vilegiatura Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor săi, primește cu incepere de la 1 Iunie curent abonamentele de viligiatură cu următoarele prețuri: Pentru o lună . . lei 3 . 15 zile . . „ 1.80 Ori ce cereri de asemenea abonamente trebuiesc a fi întovărășite de costul pr in timbre sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute printr’o carte poștală Semne particulare , neobosită la lucru, pare că uu avea să se bucure de repausul duminical. Autorii favoriți nu-i cunosc, atâta știu că citește mult. , Parfumul : dacă mirosul m’a înșelat, obicinuiște brise de Mai. Dorința mea : să-i fac o altă siluetă mai corupt etcă. ___________________________Mireille. Atitudinea Aurelianiștilor Cu plăcere am observat împreună cu tot publicul cetitor din România atitudinea nouă ce de o bucată de vreme pare a fi luat confratele nostru Bucureștean „Drapelul.“ In două trei articole consecutive, in mod deocamdată cam timid, ziarul Aurelianist a inceput a biciui păcătosul guvern de astăzi, arătînd pericolul ce acest guvern aduce partidului liberal și indemnind pe toți liberalii a strînge rindurile. Mai cu seamă atitudinea înjositoare a d-lui Sturza in politica externă, nota guvernului cătră guvernul rusesc, respingerea expulzaților armeni și al voluntarilor greci și in fine laudele caraghioase ce și-au atras prin ziarele turcești, au avut darul a enerva pe confratele nostru și al scoate din sărite. Intr’un mic articolaș de azi, mic dar mișcător, organul fostului prim-ministru zeflemesește politica d-lui Dim. Sturza care are drept rezultat de a sacrifica interesele țerei pentru a capacita laudele turcești. Nu știm care se cauza care a îndemnat pe confratele nostru a eși in fine din reserva uimitoare ce și-o propusese la inceput. Nu știm cu adevăr poate să fie in șaptele răspîndite cum că indignarea de azi se datorită ruperei tratativelor de impacare prelungite pană acuma. Nu știm, o repetăm incă o dată, unde-i adevărul și unde se calomnia in aceste șoapte. Nu știm și nici nu voim să știm care ie adevăratul indemn care a făcut pe Aurelianiști a ințelege in sine că nu este permis unei grupări politice de a avea sentimente și opiniuni neutre in chestiunele arzătoare la ordinea zilei. Că neutralitatea in chestiunele care interesează mirele publice, adese ori sinonim cu indiferența și că in atare cal publicul se in drept de a se lepada la rîndul seu de acei care se leapădă de dînșii, care ii arată indiferență. Nu e indeajuns pentru a întemeia o grupare politică de a înscrie in programul ei blîndețe și răbdare. Aceste calități negative au desigur un mare preț in vieața privată dar in politică nu represintă aproape nici o valoare. Încă o dată nu știm sub ce impulsiune s’a făcut schimbarea actuală in sinul gruparei aurelianiste și nici voim a cerceta. Un singur lucru nu este suficient, faptul imbucărător pe care n’avem cuvinte a-1 saluta cu destulă simpatie al unei adevărate mișcări de redeșteptare in sinul grupărei d-lui Aurelian. Suntem veseli și aplaudăm din inimă mișcarea începută căci vedem in ea singura speranță de scapare al partidului liberal pentru viitor. Dorim din suflet ca d. Aurelian să se pătrundă bine de pericolul ce prezintă pentru existența insuși ai partidului liberal păcătoșia lui Dim. Pentru imam é Iasi LISTA DE SUBSCRIPȚIA Aflîndu-se despre frumoasa inițiative luată de d. colonel Langa pentru a veni in ajutorul inundaților, următoarele perosane s’a și grăbit a depune obolul lor. Ü. Colonel Langa a semnat 200 lei. D. A. D< Xenojpol „ 100 lei. D. G. A. Sor[escu 100 lei. D. Grigoriu „ 60 lei. D-na Sfrosu „ 100 lei. Trolli și Scolari 40 lei SILUETE D-na S. De multă vreme subsemnatul împărtășește pentru d-na S o vie admirație și tot ce poate regretase că nu-i împărtășiră această simpatie și de doamnă. Simpatia sub-semnatului pentru d-na Lie cât se poate de firească și explicabilă: o figură francă, ochii vii și inteligenți, o frumuseță plină de ispite, fac din d-na S. o ființă plină de distracții. Și poate aceasta ie una din pricinele pentru care magasinul d-nei S., un renumit magasin de model e așa de căutat de mondenele ieșene, și tot aceasta se pricina pentru care sub-semnatul are pentru d-na S. o foarte vie simpatie. Conversația agreabilă o știe numai din auzite, căci n’a avut fericirea de a sta de vorbă, spiritul fin și pătrunzător, au putut să facă d-nei S. multe vrăjmășii, dar ea are tot mai multe prietene. Intenții lăudabile Dl. Sturza nu ie numai un om capabil, un șef de partid inteligent, un conducător prudent și plin de tact al relațiilor externe . D.sa pe lângă căte un bun și minunat intendent al principesei Gorciacov, mai ieste și un om bun la inimă, plin de sentimente umanitare, simțitor la durerile altora și doritor de a le ogoi. Să dăm o pildă recentă. Cu toți suntem mișcați de priveliștea dureroasă, pe care inundațiile au pricinuit-o ; bordeiele inundate, lanurile și ogoarele rupte și distruse de vijelii și ploi, mizeria cea mai cumplită a populației rurale —iată tabloul înfiorător care ne îngrozește inimele și pe care am dori să-l facem să piară. Dl. Sturza in care aceleași sentimente de compătimire sînt stăpâne pe inima Iai, nu se putea să rămîie cu minele supuse, nu se putea să nu facă nimic pentru ogolerea nenorocirilor care au răzbit populația rurală. Și îndată s’a gîndit să convoace corpurile legiuitoare, care intr’o comună ințălegere cu D-sa să sea răpezi măsuri de ajutoare. Dar,— vedeți există și inevitabilul das»— mai totdeauna împrejurările se pun de-a curmezișul faptelor bune, intențiile cele mai frumoase sunt de multe ori zădărnicite in lumea noastră de decepții și deziluzii; și dl. Sturza cu durerea ininimă, a trebuit să cedeze forțelor oarbe ale naturii și... să nu facă nimic deocamdată pentru inundați căci „aurelianiștii“, acești ipocriți imbracați in piele de oi, cer zilnic, propovăduiesc blîndeța in politică, care tună împotriva violențelor și care totuși cu un cinizm revoltător se pune de-a curmezișul oricărei fapte bune ,,aure ianiștii , uniți cu „sieviștii“, acești infernali scandalagii, după ce vor fi dat o problematică mină de ajutor pentru inundați, aveau de gând să ridice și o sumă de incidente neplăcute d-lui Sturza; nota austro rusă, chestia macedoneană, expulzarea voluntarilor greci etc și alte asemenea platforme de scandal Și atunci dl. Sturza a trebuit să se resigneze; in momentele aceste grele, grele prin nenorocirele țărei și prin boala prințului, dl. Sturza era liniște iar nu scandal și nu putea da prilej de vorbă doritorilor de scandal și violențe. Dar noi care știm totdeauna să apreciăm faptele bune, nu putem să nu redăm meritul D-lui Sturza de a fi avut intenția să ajute pe inundați și nu putem sa nu-i trimitem condoleanțele noastre pentru faptul că intențiile au remas.... intenții, ce voiți, Vhomme propose, Dieu dispose ! _____________________________DOG: TELEGRAMELE NOASTRE Paris 20 iume. UN CICLON Un ciclon s@ siesSâstruisa ei*i asupra departamentelor Bezone și Carombes Sîrtgâ Paris O casă s’a prăbușit și mai multe persoane au fost grav rănite. Pagubele sunt mari. Le „Soir“ comunică. La &*nieres ciclonul a ucis 5 persoane și au rănit douăzeci. Asemenea și la Colombes mai multe persoane au fost o mărite și sunt patruzeci răniți. VERDI Ziarul „Messagero“ din Geneva comunică din Buffeto că verdi a căzut grav bolna. SARA. ..T '...* 11 lT17." "» 11 Crima din Huși Mușamaua.—Amenințări.—Ucigașul lui Făclieru.—Prefectul Calligari De-ar fi lipsit și acei cîțiva puțini oameni de inimă cari s'au rătăcit prin Huși, azi omorul lui Ripanu ar fi rămas nepedepsit. Căci, cu părere de rău trebue să spunem, atît d. procuror de Huși, cit și d-nii medici cari au făcut autopsia cadavrului, au avut extrema bună-voință de a acoperi lucrurile, făcindu-se astfel plăcuți d-lui Calligari, care, in numele vărului său d. ministru Cantacuzino, a făcut in Huși o sumă de acte strigătoare la cer. Dar lucrurile erau prea bătătoare la ochi, și guvernul n’a îndrăznit să arunce mușamaua. Consiliul sanitar superior, a constatat că Ripanu a murit de lovituri, d. procuror general din Iași (cu toată amabilitatea către d. Calligari) a fost nevoit să constate de asemenea, că Ripanu a murit in urma loviturilor primite la comisie. Cu toate amenințările administrației, și in special ale prefectului Calligari, culpabilitatea lui Făclieru și Răducănescu au eșit evidente. Acuma Răducănescu a fost suspendat prin ordin ministerial. Cam tîrziu, căci aceasta iar fi cuvinit să se facă înaintea anchetei, dar totuși e un act bun. Ne mirăm insă cum Făclieru, ucigașul lui Rîpanu, să plimbă liber până in ziua de azi ? Le fel de țară’i asta, iin care ucigașii sunt lăsați in voie ? Protestăm cu toată energia. * * Prefectul Calligari, autorul intelectual al crimei, probabil va fi lăsat in pace, căci are avantajul de a fi văr cu ministru Cantacuzino, singura d-sale calitate. Dar dacă justiția nu'i va face nimic, opinia publică suntem siguri că 'l va stigmatiza. Să nu să uite, că dacă d. Calligari n'ar fi încurajat pe Făclieru să bată pe cetățenii Drăgoescu, I. Botez, Ilie Ghiorghiu, etc. azi Ripanu n’ar fi mort, lăsând după el șase copilași. In numele acestor copii rămași pe drumuri, opinia publică este ținută să insereze pe asasini și pe autorul intelectual al asasinatului Pir — Mă iertați, dar nu pot răspunde... — Respectez tăcerea dv. O penultimă intrebare: ați primit vizita lui Manoliu după crimă ? — Da, dar nu știam nimic. (Desigur că vru să facă un alibi, mi-am zis in gînd, și m’am.... retras mai la o parte, lăsînd intervievata nas in nas cu dragamânui). — O ultimă intrebare : cum se face că n’ați fost prilită ? — A intervenit justiția... — Vă mulțumesc. Am plecat cuvins că purcica a făcut un alibi. Zdraf. Reportagiu — 1 . Interviewul purcicăi Voind a complecta darea de samă a reporterului nostru asupra crimei din Sărărie, și văzînd că puterea martorului Grecu a jucat un rol in această odioasă crimă, am crezut necesar să intervievez această interesantă personalitate. Am plecat la fața locului, imediat după ce administrația mi-a acordat Les frais voyage. Am găsit pe intervievata la vila d-sale de prin împrejurimile stației Giurea. D-sa n’a avea de loc aierul de a fi fost prilită, ci avea o expresie foarte modestă și de o nevinovată candoare. Avînd nevoie de un dragoman, și fiind ca am neglijat de a inștiința pe Boul Moldovei, m’am adresat unui cunoscut magistrat din localitate, care mi-a satisfăcut dorința cu multă amabilitate, încep intervievul. — Ați fost victima unei vulgare calomnii ? — Da, domnule, aftă intervievata. — S’a crezut că ați fost autorul moral al crimei ? — Vai, da, domnule! — Aș dori să știu pentru lămurirea opiniei publice: ați fost implicată in chestia furtului, a omorului, ori a... — O, domnule , și obrazul intervievatei se acoperi de o vie colorație. — Mă scuzați, dar in interesul adevărului... SCRISORI DIN PARIS SALONUL 1897 Vremea Salonului a trecut. Multă gălăgie nu s'a făcut in jurul lui. Fie din fericirea diferitelor catastrofe sociale, fie din pricina altor motive-Văd miile de oameni colindând, legânându-se ’n mers, prin sălile neisprăvite ale salonului; văd mulțimea de tablouri insimite, agățate de păreți, așezate din sală ’n sală, și avănd înfățișarea ‘unor priveliști pe cari le vezi trecând in iuțeala trenului , văd aceia ce in țara nostru nu se va vedea niciodată. Realitatea, natura capricioasă, și bogată, alături de icoanele pictorilor evlavioși, alături de misticismul cel mai bolnav, alături de portretizmul cel mai perfect, natura abundă în fragmente, în tablouri, dar abunda mai mult ca orice. Și vezi in fie-ce colț umbrit, in fie-ce lac care răsfrânge arbori In adâncul lui, in fie-ce mare, in fie-ce furtună vezi mina măiastră, care contopește execuția subiectului sau cu natura proprie. Unde e-s mările sinelui cari le-am remarcat in București cu ocazia expoziției oficiale din 96 , unde-s luminele verzi ale unui tablou, care chipurile’ reprezintă un cer senin de primăvară, unde-s ștersăturile de penel, cari se obișnuiesc la noi,— unde ? N’am văzut oribilități. Sunt lucruri slabe, dar nu monstruoase. Dacă nu toate pot fi prea miate, dar in ficare din ele ai să găsești urma care ’ți va trăda artistul. Și prin noianul de tablouri am văzut unul, care m’a făcut să zic : „ câinele istaic romînesc.“ Tabloul nu e genial, nu’și-a atras privirile maeștrilor, dar de o realitate, care te uimește. Câțiva țărani poposiți intr’o pădure și strânși‘in jurul, unui foc. Sunt făcuți roata in jurul ceaunului. Citești in mișcările lor acea simplitate a țăranului nostru. Vezi că ie o bucată ruptă din părțile de sus ale Moldovei. Când am văzut tabloul am zis, uităndu-mă la câinele care ie cu botul in fața privitorului, că se rominesc, lucru ce a făcut pe un prieten să rîdă. A căutat intr’un catalog și a văzut ca ie făcut de un român. Cine ie, nu știu, am distins . Veromet. Am plecat mulțumit. Era ceva care mă satisfăcuse mai mult ca orice. Să vorbești de fiece tablou ? să vorbești de tablourile medaliate, de cele menționate onorabil ? Cât se de greu ! N’ar fi loc, n’am avea timp. Ceia ce pot spune in privința premiurilor ie că comisia a medaliat unele tablouri, cari... să ne fie permis, nu făceau. ’Mi aduc aminte de un tablou in care misticismul iera așa de mult impins la exces, incăt și combinarea culorilor era stranie . Un tablou care represintă o apă, care Îbătia intr’o piatră și pe care se ridică apa i se transformă in fel de lei de lighioane, imbi, flăcări, o neințelegere uimitoare. S’a mai dat premium și pentru subiectele religioase , cel puțin statul ’și a procurat o mulțime de tablouri cu subiecte religioase. Iar arta, arta care ucide omul privind-o, admirind-o a rămas nebăgată in seamă. Și, totuși, ori căt de sceptici am fi, ne bucură gândul,că nu medalia sau premiul face mărimea unui tablou sau a unei statui. Sculptura ? Uitasem. Sculptura ie mai mai puțin vastă în mulțime ca pucura ; în bunătate însă nu-i pe jos. Ceia ce reclam ieți, la îmbracarea statuilor. N’am văzut o tendință mai absurdă, după mine, de cum e acela de a reprezenta omul ori femeia sub toate manifestările sufletești și goi. Nu știu, dari e caraghios. Iată exemple : un bătrin care plinge, ie rezemat de un baston modern și acoperit in fața cu o piele de animal salbatec. O femeie care -si plinge copilul mort, sunt amîndoi la aceiași goliciune. Ași putea prelungi