Evenimentul, aprilie-iunie 1897 (Anul 5, nr. 1209-1277)

1897-06-11 / nr. 1262

r ANUL al y-lea No. 1262 ABONAMENTE: • • e I­nainte pe un an , pe 6 luni , pe 3 Iun . , In străinătate, un an • • 6 • Lei 24- 12 leed La od­a, la, Tipografia Eveni2aa,a111-a.lv­l STRADA STEFAN­GEL ii A IE No 88 Iașii M­ mm&K 10 BANI 36 Un număr 10 bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN D­irector Politic G. A. SGORTESCU GHERGURI II IUNIE 1837 Anunciuri Inserții și Reclan­e Pe pagina 1 linia gaimond . Lei 4- Pe pagina II . » • . » Pe , III Pe IV Un număr 10 bani $ I . *f... * 41**''.­­A­dministrația: : LA TIPOGRAFIA «EVENIMENT GUJr STRADA STEFAN CEL MARE La Catul l­iu. 2— —5­ —25 ADMINISTRAȚIA ȘI INUNDAȚIILE Abonamentul de Vilegiatura Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor săi, primește cu începere de la 1 Iunie cu­rent abonamentele de vilegiatură cu ur­mătoarele prețuri: Pentru o lună , ■ lei 3 . 15 zile . . „ 1.80 Ori ce cereri de asemenea abonamen­te trebuiesc a fi întovărășite de costu­­l pr in timbre sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute printr-o carte poștală Cotroceni unde se găsește bolnav prințul Ferdinand. Această impacare cu dl Carp, este pen­tru dl Sturza un nou mijloc pentru a pu­tea să-și prelungească viața sa politică. Nu-i nici o îndoială că această impa­care personală n’are absolut nimic comun cu vre-o impacare politică junimistă. D-lu Carp i e prea deștept și nu D-lu Sturza va fi acela care să-l facă­ să urmeze politica alăturea cu D-sa. Intrigi și aici. Intr’un număr din Evenimentul s’a aratat cum D-l Sturza a inspirat un ziar german ca să deie o informație in sensul că o unire intre Dl. Carp și Sturza ie pe cale de a se face in timpul cel mai scurt posibil. Și cănd un asemenea om care se pre­tinde om politic, cănd întâmplarea a făcut ca să fie pus in slujba cea mai înaltă a țărei, nu știm zeii, unde vom ajunge. Am avut noi multe guverne, și multe nenorociri au năpăstuit asupra țărei, dar nici un guvern insă n’a fost atît­ de odios ca cel actual, nici un prim-ministru n’a desfășurat o așa de mare slugărnicie față cu șeful statului, și nici n’a înjosit țara păna intr’atăta, scoborindu-i prestigiul de care se bucura păna mai dăună­ zi. Dar toate au un sfărșit. Și sfârșitul va fi cu atăt mai tragic cu căt* și viața muribundului a fost mai agi­tată prin numeroasele excentrități isvorite din crierul unui nevropat și vitios. Ev. Peni inti­m Pașcani Lista die siabscripție Hum­ni­țu Agonie Politică Administrația și Inundațiile Tot consiliul comunal Revista Financiară No. 1 Evenimentul 100 lei­e Stern, bandhier 10 „ Leon Fichtner 10 „ Isac Leibovici 20 „ M. Diamant 15 „ Frații Șaraga 5 „ Josef losefsohn 7 „ I. losefsohn 10 „ Trolli și Scolari 10 „ AGONIE... POLITICA Multe sunt împrejurările prin care a trecut țara romanească, multe suferinți a îndurat­ cu o rezemnare neînchipuit­ă de mare. in tot­deauna a dat dovadă de o răb­dare de fier, induzînd nenorocirele ce le-a aruncat diferite guverne care s’au succe­dat la cîrma țerei, pană in prezent. Am avut guverne care au inspăimîntat țara prin nemernicia guvernarei lor, am avut guverne care au căzut grație forței publice, și toate aceste guverne­ au înce­tat imediat de a continua macar cu teo­­riele lor in care se intrupa o practică dem­nă de cel mai negru reacționarism. Nu mult după căderea acestor guverne rele ș’au recapatat încetul cu încetul ia­răși simpatia publică, căci ori­cum, tre­buie să fim drepți, tot au lasat pe urma lor cîte un lucru­ de seamă. Cu totul altfel nu stă cu guvernul actual in fruntea căruia se găsește cel mai vi­clean și reacționar barbat politic pe care l’au avut țara romînească. Credem că cetitorii au înțeles că se vor­ba de Dim. A. Sturza, cumulardul atîtor slujbe, și intendentul principesei Gor­­ciacoff. Dim. A. Sturza i e un om destul de in vrîstă care a fost martor ocular la atîtea evenimente mărețe din țară, și poate că a contribuit și iei intru* cît­va* la rădica­­rea României la nivelul in care se găsește astăzi. Pentru aceste toate țara i-a răsplătit nn de ajuns, dindu-i locul de onoare ce i se cuvine. Dar cînd Dim. A. Sturza, omul care altă dată a fost un model pentru generațiile viitoare, nu putem uita nici intr’un chip, nebuniile care le-a făcut in ultimele vre­muri. Nu vom mai aminti nimic din toate ne­­legiuirele ce le-a comis in țara aceasta de cînd partidul conservator a căzut de la putere. Publicul cunoaște­mn de ajuns toate ac­tele actualului prim ministru și ar fi obo­sitor de a lua firul lucrurilor de la ince­­put și a pomeni rînd pe rînd faptele să­­virșite de d. Dim. A. Sturza. Vom trece peste întreaga sa activitate de politică reacționară și vom aminti un teamăt numai de ultimele sale acte să­vârșite. Boala prințului Ferdinand, fără îndo­ială a prelungit agonia politică a d-lui Sturza și astă­zi cu mare părere de rău vedem că programul ocult și plin de un reacționarism fără păreche începe al des­fășura din nou. Intrigile pe care le țese astă­zi D. A. Sturza, numai prestigiul de om politic cama se pretinde d-sa, nu-l poate rădica. Am văzut cum in ultimile zile s’a im­­pacat cu dl Carp, tocmai in palatul de la Pentru inundații din Iași LISTA DE SUBSCRIPȚIA Aflîndu-se despre frumoasa inițiative luată de d. colonel Lang­a pentru a veni in ajutorul inundaților, următoarele per­­osane s’a și grăbit a depune obolul lor. D. Colonel Langa a semnat 200 lei. D. A. D. Xenopol „ 100 lei. D. G. A. S'orțescu ,. 100 lei. D. Grigoriu „ 00 lei. D-na Drosu „ 100 lei. Trolli și Scolari 40 lei SILUETE De departe Nu știu când am văzut’o și unde, pentru intăia’și dată. E mult de atunci, atâta știu. De nenumărate ori ne-am întâlnit, ne-am pri­vit unul pe altul, și poate că am fi vrut să ne grăim, să ne ascultăm, să ne privim mai mult, dar n’a fost chip. Pentru ce ? iată vecinica întrebare, a căru­i respuns­i e atât de dureros. Pare că acum ne intălnim mai des pare că sin­ciunea noastră s’a mai instrui­­nat. Ne privim mai mult, mai mai cunoscuți. Și totuși de atât prietenește, de greu să ne grăim, să ne privim mai de aproape. Am vra amăndoi să începem vorba, am vrea să ne întâlnim mai des incă. Gândirea ’mi nici odată, nu s’a îndreptat Cu atâta patimă spre chipul acestei copile, ca acum. Dar nu știu. Poate că iea mă privește rece, poate că privirile ies și se îndreaptă cu milă asupra mea, poate chiar că mă urește. Ca nici odată, n’am privit’o cu atâta dragoste ca astă­zi. Ca nici odată nu n’am simțit atât de sfios ca in fața acestei co­pile. O singură vorbă de la dânsa, și mi-ar fi de ajuns. O singură privire aruncată spre mine de la fereastra iei, mă infioară, mai mult de­căt toate privirile celor din juru’mi..... Radu Zadarnic Te’ai dus ș’a ta amintire Se stinge 'n mersul de vremi, Zadarnic cercare-i d’acuma Gândirea-mi la tine s’o chemi. O floare odată ce-i smulsă Parfumul vremea-i rădică, Ce-i viața urmei ce lasă o stea din ceruri când pică ? Vir A se ceti pe pagina IV-a po­­mânui „Intriga Mortală“. Reportagiu Revista Financiară Burseie streine și evenimentele din Orient.—Privilegiul Băncei Fran­ciei.—Moartea lui Barnato.— Cu toate că se credea că Bursele strei­ne au deja opinia formată in afacerile din Orient, câte­va depeși din Constanti­­nopol au avut darul de a concentra a­­tențiunea iarăși asupra acestor nesfârși­te afaceri.—Jurnalele englezești, tot­de­a­una pesimiste, aduc știrea că trăgănarea Turcilor in tratările diplomatice s'ar ex­­plica prin faptul că ei ar vrea să păstre­ze Tesalia.—Deși tradițională această tră­­gănare, totuși­­ continuă, înarmarea Tur­cilor a dat de gândit. S’au format două regimente de carabine compuse din gar­da imperială, mobilizările in Palestina și Siria sunt in scopul de a se complecta efectivul trupelor din Macedonia.­Toate aceste știri au avut de efect o scădere a valorilor turcești.­Ultima Cotă a Bur­sei din Paris insă ne arată că valorile Turcești și-au reluat cursuri mai bune de­oare­ce telegramele au anunțat că mo­bilizările din Turcia s-au făcut pentru a se înlocui voluntarii licențiați.— •1« $ * In ultima săptăm­âna sosirile de aur din Statele Unite au atins o cifră foarte importantă din pricina discuției bill Din­­gley.—In cursul lunei April importațiile din statele Unite au fost de 101 milioa­ne dolari față cu 77 mil. export.— Se crede că in Iulie areastă situațiune se va sfârși de oare­ce se va pune in apli­care noul tarif vamal.— * * * Discuțiunile pe articole asupra rev­o­­itei privilegiului Băncei Franciei conti­nuă.—Fie­care articol este viu discutat.— Articolul, in special, in privința chestiu­­nei că guvernatorul Băncei și regenții nu pot fi membri ai parlamentului au stârnit furtunoase discuțiuni. Aceste dis­cuțiu­ni pentru noi au o deosebită impor­tanță de­oare­ce și la noi s’a propus un proiect de lege analog, acela că membrii parlamentului nu pot fi directori de in­stituțiuni financiare.* Lumea financiară a fost emoționată zi­lele trecute de moartea lui Barnato, re­gele aurului.—lncepîndu-și cariera prin a fi clovn, după o viață furtunoasă și după ce a strîns o avere de un miliard, și-a pus capăt vieței sale cu un salto mor­tal de pe bordul vaporului Scott.­Influ­ența lui Barnato era atăt de mare că la o petrecere arătând prietenilor săi o bu­telie de Champagnie le spunea :„Dacă ași face pe această butelie o societate de cite­va sute de mi de lire capital, ați veni in genunchi să-mi cereți acțiuni“.— * • . * * .. La noi, inundațiile puteau să aibă rea influență asupra Bursei. Totuși valorile s’au menționat, unde chiar sunt in ur­care.—Amintim că de la 15 la 30 luniu au loc vărs. al 111 lea la acțiunele Băn­cei Agricole.—Scăderea acestor acțiuni la 202 nu se aplică decât prin faptul cere­­rei vărsămîntului al 3 lea, mulți acțio­nari le oferă nevoind a face față vărsă­­mintelor.—Devisele inchid : Cec Londra 25.22­/4. — Cec Paris 100.50.—Cec Viena 2.111ft.—Cec Berlin 123.82.— Scumptul Banca Națională 5^ fi. Dobân­da pentru împrumuturi 6 ° fi. Casa de de­puneri dobinda 5^­fi ° fi. Londra 2% — Viena 4 ° fi.—Paris 2 ° fi.—Berlin 3 ° fi.— 8. IMPRESIILE UNUI NECUNOSCUT Cu prilejul unei pubian­ ări seara la Copou­, muzica militară de sub conducerea eminentului capel­maistru Lehr, cinta un potpourie din minunata operă a lui Bizet —„Carmei­“. Nu se intăia oară cînd aud această opera cintată de mu­zica noastră militară, dar se intăia oara cînd o aud representată prin mai multe bucăți: înainte se Cînta numai Habanera, jumătate din aria Toreadorului, și alte cîte­va bucăți; acuma d. Lehr a adăugit alte cîte­va arii din Carmen, și asta ii face multă cinste, căci îl arată că pa un om care se interesază și își dă multă silință ca să facă din muzica militară a lașului, un adevarat instrument de delectare­­ a po­pulației și să-și creieze un repertoriu mai bogat și mai variat in acest scop. De alt­fel in tot­dea­una mi-a făcut o impresie de foarte stăruitoare muncă, activitatea d-lui Lîhr și a conducătorilor muzicelor militare in general , căci de­sigur că nu ie ușor lucru și nu puțină muncă îți tre­buie ca să ajungi, cu niște oameni a­șa de puțin culți, și dintre cari pe mulți trebuie tu *visu­ți să-i inveți muzica, să ciiți bu­cățile cele mai grele din operile streine, cu atîta exactitate, cu atîta farmec une­ori. Căci am auzit de-o mulțime de ori in a­­nii trecuți - și îmi pare rău că anul acesta s’a scos mi -se pare din repertor—admi­rabil de frumos cintată ,,Lucia de Lamer­­moor“, și auzim mereu bucățile cele mai frumoase din Faust, Un ballo in Masche­­ra, Dinorad, Hugenoțli etc. foarte bine e­­xecutate ; chiar și dificilul „Intermezzo“ din „Cavaleria rusticana“ a lui Mascagni se cintat cu destulă măestrie. Pentru acestea—toate laudele și mulțu­mirile toate d-lui Lehr.... Dar in afară de muzica militară la Co­­pou și la Zimbru, unde mai putem asculta muzică aice in Iași ? Ah, cît de slab ,stă orașul nostru in a­­ceastă privință­ ca și’n multe altele/ Afară de orchestră d-lui Chita Borteanu de la „Unirea“, nu cunosc altă­ orchestră bună constituită in Iași, și care să cînte mai des aice in orașul nostru—nu numai la ocazie... Și de admirabilă orchestra d-lui Borteanu la­ță cu ceia ce se poate cere u­­nei orchestre de berărie , și cîntă foarte mulțumitor o mulțime de bucăți din o­­perile clasice străine. Avînd avantajul a­­supra muzicei militare de a fi constituită din conservatoriști, oameni cu o cultură mai specială muzicală, are și un repertor mult mai bogat de­cît muzica militară. Dar aceste două muzici nu pot să ne mulțumească. La grădină și in berării se duce fel de fel de lume; unii iubesc mu­zica clasică streină, alții vor să asculte bucăți românești, și ambele aceste muzici ale noastre trebuie să fie samă de aceste curente diferite din public,­căci alt­fel... alungă publicul de la berărie ! Și din pri­cina aceasta, acei cari iubesc muzica cla­sică trebuie să înghită și multe caruri naționale românești—și nu vorbesc de mu­zica populară, care-i admirabilă, ci de pro­dusele compozitorilor romîni—și viceversa. A, dacă am avea și noi niște concerte organizate de conservator sau de profesorii de la conservator, cum îi in București concertele simfonice ale d-lui Wachman și alții. Dar se vede că lașului acestuia nu ie dat să aibă nimic din ceia ce face fața altor orașe. Și nu pricep de ce nu s’ar organiza de conservatorul nostru niște concerte popu­lare, cu o intrare foarte modestă, cît de mult ar insemna aceasta pentru desvolta­­rea gustului muzical in publicul ieșan — ie nevoie s’o mai spuie cine­va ? Ar fi greutăți multe de’nvins, dar in s­­firșit cu oare­care bună-vointă și cu multă stăruință, s’ar putea ajunge la ceva, spre binele orașului nostru și spre prestigiul conservatorului ieșan. Că de-vor oare rîndurile acestea sub pri­virea vre-unuia care ar putea face ceva in această privință ? LOTAR. tentația a făcut fiasca, iar inundații au ramas . . inundați. Va trebui tot ca­litatea publică, tot inițiativa privată să-și spuie cuvîntul, șî și’l va spune. A, dacă ar fi fost vorba de vr’o ex­­propiare, de vr’o numire intr’o comi­­siune cu diurnă, de vr'o înțelegere a l’amiable pentru vr’o afacere, — a­­tunci activitatea administrației comu­nale ar fi fost febrilă, părinții noștri comunali ar fi fost un păr ca să-și fa­că .. . datoria. Dar cînd se vorba de satisfacerea unor nevoi publice, de a­­jutorarea locuitorilor mizeri, de binele obștesc al locuitorilor lașilor, atunci, halte­­ ■ nu cereți păr de la broască. Pili. TELEGRAMELE NOASTRE .Candidatura lui­­ Cypriani Din Roma se telegrafiază. Socialiștii din Forti au decis de a spune că susțin can­didatura lui Cypriani la viitoarele alegeri legislative din această circumscripție. Tot consiliul comunal­ ­ este o vorbă a mult ințeleptului po­­por român: să nu ceri păr de la broască. Noi, cînd a fost vorba de fapte bune, de opere folositoare populației și co­munei, am aplicat de mult vorba asta, n’am cerut adică nici păr de la broască și nici lucruri bune de la actualul con­siliu comunal. Zilele acestea s’a petrecut un mic fapt, care arată cît de capabil ie con­siliul nostru comunal, și cît de oblă­­duitor­ie, cît de mult se îngrijește iei de locuitorii lașului, a cărui avere și sanatate ie ales s’o păzască. A voit și onoratul consiliu să facă o faptă bună și atunci a pățit’o ; a voit să a­­jute mai simțitoriu pe bieții noștri inun­dați, și a dat un chix colosal; nu și-au bătut de fel capul nici cu plasarea bi­letelor, nici cu apelarea la calitatea publicului; a pus pur și simplu pe ar­tiști să joace; artiștii au jucat, repre­ Giuseppe Verdi In ședința camerei Italiene de la 19 iunie, preș­edintele comunică că din in­­formațiunele luate, desminte știrea despre i­bolnăvirea lui Verdi.— Starea sănătatei celebrului compositor e cât se poate de bună. Camera in unanimitate, erau 400 deputați prezenți, au primit știrea in­o­­vatiuni*. LARA. AMINTIRI MAICA FRASINA Un șucrat ascuțit, lung, apoi mașina a început să girîie, să bufnească, până ce Mitropolia din Iași s’a aratat, ca un urieș la orizont, galbenă și lucitoare sub raze­le soarelui de Iuliu, care încropea aerul. Alb, grămădit pe dealurile, care în­calecă unul peste altul, lașul rămînea în urmă, să invăluia in ceața depărtării, pe cînd sufletul, gîndul meu, mai iute de­cît trenul, mai ușor de­cît aburul, alerga, alerga fără preget, colinda năprasnic cîmpîi­­le verzi, lanurile galbene, pădurile în­tunecate, iazurile adormite la umbra răchiților. Și somnul te fură, ți se strecoară șiret pe* sub gene. Te pleci puțin, se face tăcere.... dormi, dormi rău, *înnădușit de dogoreala mistuitoare, cu obrajii arși, cu fruntea asudată. Un huruit lung, o mișcare bruscă, s’a oprit trenul. — Pașcani, trei­zeci minute! Pe peron e un amestec plăcut, o grabă pe care n’o întîlnești de­cît in gări. Sunt fețe vesele, amanții, cari vin să petreacă cîte­va săptămîni in singurătatea Varatecu­­lui sau Agapiei, profesori osteniți, dar bucuroși că se pot odihni in aer curat , magistrați minări și cheli, serioși și buharii, studenți cu ochii ștrengari, cu țigări în gură ,­­ burgheji tacticoși, cari s’au măsurat bine punga, cu fețele asudate cu degetul mic depărtat ostentativ. Intr’o clipă bufetul ie luat cu asalt. — O bere ! — O limonadă! — Chelner! — Un pui ! Eram într’un moment de rară dispoziție. Mă uitam in acest amestec, îi simțeam atingerea și-mi părea rău că nu cunosc pe nimenea. Cerusem o baie și-mi fumam țigara, puțin distrat, de la o vreme observ, in strigă mea, un voal de gaz alb, care ascundea un profil admirabil. Legat dinapoia pălăriei mari de pae cu fiori­­ de mac, voalul se lașa, ca o străvezie pînză de argint, peste părul castaniu, de sub care răsărea ceafa seninalji alba. Mă gîndeam: o domnișoară și in acelaș timp observam mânușile griz-perle gura mică și ’n minte-mi gîoeam liniile rotunde, sinul alb, cu umbră roza, ca la trandafirii palizi. O mină prietenească însă-mi curmă firul gîndirii in această direcție. — Tu aice ? — Da, eu. O veche cunoștință intimă, un prietin de care mi se leagă ani dalei petrecuți la Iași. In cite­va cuvinte ne-am explicat situațiunea , plecarăm amîndoi la Varatic. Rămînea numai se găsim bilete pentru diligență și le-am găsit.

Next