Evenimentul, aprilie-iunie 1897 (Anul 5, nr. 1209-1277)
1897-06-11 / nr. 1262
r ANUL al y-lea No. 1262 ABONAMENTE: • • e Inainte pe un an , pe 6 luni , pe 3 Iun . , In străinătate, un an • • 6 • Lei 24- 12 leed La oda, la, Tipografia Eveni2aa,a111-a.lvl STRADA STEFANGEL ii A IE No 88 Iașii M mm&K 10 BANI 36 Un număr 10 bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Director Politic G. A. SGORTESCU GHERGURI II IUNIE 1837 Anunciuri Inserții și Reclane Pe pagina 1 linia gaimond . Lei 4- Pe pagina II . » • . » Pe , III Pe IV Un număr 10 bani $ I . *f... * 41**''.Administrația: : LA TIPOGRAFIA «EVENIMENT GUJr STRADA STEFAN CEL MARE La Catul liu. 2— —5 —25 ADMINISTRAȚIA ȘI INUNDAȚIILE Abonamentul de Vilegiatura Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor săi, primește cu începere de la 1 Iunie curent abonamentele de vilegiatură cu următoarele prețuri: Pentru o lună , ■ lei 3 . 15 zile . . „ 1.80 Ori ce cereri de asemenea abonamente trebuiesc a fi întovărășite de costul pr in timbre sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute printr-o carte poștală Cotroceni unde se găsește bolnav prințul Ferdinand. Această impacare cu dl Carp, este pentru dl Sturza un nou mijloc pentru a putea să-și prelungească viața sa politică. Nu-i nici o îndoială că această impacare personală n’are absolut nimic comun cu vre-o impacare politică junimistă. D-lu Carp i e prea deștept și nu D-lu Sturza va fi acela care să-l facă să urmeze politica alăturea cu D-sa. Intrigi și aici. Intr’un număr din Evenimentul s’a aratat cum D-l Sturza a inspirat un ziar german ca să deie o informație in sensul că o unire intre Dl. Carp și Sturza ie pe cale de a se face in timpul cel mai scurt posibil. Și cănd un asemenea om care se pretinde om politic, cănd întâmplarea a făcut ca să fie pus in slujba cea mai înaltă a țărei, nu știm zeii, unde vom ajunge. Am avut noi multe guverne, și multe nenorociri au năpăstuit asupra țărei, dar nici un guvern insă n’a fost atît de odios ca cel actual, nici un prim-ministru n’a desfășurat o așa de mare slugărnicie față cu șeful statului, și nici n’a înjosit țara păna intr’atăta, scoborindu-i prestigiul de care se bucura păna mai dăună zi. Dar toate au un sfărșit. Și sfârșitul va fi cu atăt mai tragic cu căt* și viața muribundului a fost mai agitată prin numeroasele excentrități isvorite din crierul unui nevropat și vitios. Ev. Peni intim Pașcani Lista die siabscripție Humnițu Agonie Politică Administrația și Inundațiile Tot consiliul comunal Revista Financiară No. 1 Evenimentul 100 leie Stern, bandhier 10 „ Leon Fichtner 10 „ Isac Leibovici 20 „ M. Diamant 15 „ Frații Șaraga 5 „ Josef losefsohn 7 „ I. losefsohn 10 „ Trolli și Scolari 10 „ AGONIE... POLITICA Multe sunt împrejurările prin care a trecut țara romanească, multe suferinți a îndurat cu o rezemnare neînchipuită de mare. in totdeauna a dat dovadă de o răbdare de fier, induzînd nenorocirele ce le-a aruncat diferite guverne care s’au succedat la cîrma țerei, pană in prezent. Am avut guverne care au inspăimîntat țara prin nemernicia guvernarei lor, am avut guverne care au căzut grație forței publice, și toate aceste guverne au încetat imediat de a continua macar cu teoriele lor in care se intrupa o practică demnă de cel mai negru reacționarism. Nu mult după căderea acestor guverne rele ș’au recapatat încetul cu încetul iarăși simpatia publică, căci oricum, trebuie să fim drepți, tot au lasat pe urma lor cîte un lucru de seamă. Cu totul altfel nu stă cu guvernul actual in fruntea căruia se găsește cel mai viclean și reacționar barbat politic pe care l’au avut țara romînească. Credem că cetitorii au înțeles că se vorba de Dim. A. Sturza, cumulardul atîtor slujbe, și intendentul principesei Gorciacoff. Dim. A. Sturza i e un om destul de in vrîstă care a fost martor ocular la atîtea evenimente mărețe din țară, și poate că a contribuit și iei intru* cîtva* la rădicarea României la nivelul in care se găsește astăzi. Pentru aceste toate țara i-a răsplătit nn de ajuns, dindu-i locul de onoare ce i se cuvine. Dar cînd Dim. A. Sturza, omul care altă dată a fost un model pentru generațiile viitoare, nu putem uita nici intr’un chip, nebuniile care le-a făcut in ultimele vremuri. Nu vom mai aminti nimic din toate nelegiuirele ce le-a comis in țara aceasta de cînd partidul conservator a căzut de la putere. Publicul cunoaștemn de ajuns toate actele actualului prim ministru și ar fi obositor de a lua firul lucrurilor de la inceput și a pomeni rînd pe rînd faptele săvirșite de d. Dim. A. Sturza. Vom trece peste întreaga sa activitate de politică reacționară și vom aminti un teamăt numai de ultimele sale acte săvârșite. Boala prințului Ferdinand, fără îndoială a prelungit agonia politică a d-lui Sturza și astăzi cu mare părere de rău vedem că programul ocult și plin de un reacționarism fără păreche începe al desfășura din nou. Intrigile pe care le țese astăzi D. A. Sturza, numai prestigiul de om politic cama se pretinde d-sa, nu-l poate rădica. Am văzut cum in ultimile zile s’a impacat cu dl Carp, tocmai in palatul de la Pentru inundații din Iași LISTA DE SUBSCRIPȚIA Aflîndu-se despre frumoasa inițiative luată de d. colonel Langa pentru a veni in ajutorul inundaților, următoarele perosane s’a și grăbit a depune obolul lor. D. Colonel Langa a semnat 200 lei. D. A. D. Xenopol „ 100 lei. D. G. A. S'orțescu ,. 100 lei. D. Grigoriu „ 00 lei. D-na Drosu „ 100 lei. Trolli și Scolari 40 lei SILUETE De departe Nu știu când am văzut’o și unde, pentru intăia’și dată. E mult de atunci, atâta știu. De nenumărate ori ne-am întâlnit, ne-am privit unul pe altul, și poate că am fi vrut să ne grăim, să ne ascultăm, să ne privim mai mult, dar n’a fost chip. Pentru ce ? iată vecinica întrebare, a cărui respunsi e atât de dureros. Pare că acum ne intălnim mai des pare că sinciunea noastră s’a mai instruinat. Ne privim mai mult, mai mai cunoscuți. Și totuși de atât prietenește, de greu să ne grăim, să ne privim mai de aproape. Am vra amăndoi să începem vorba, am vrea să ne întâlnim mai des incă. Gândirea ’mi nici odată, nu s’a îndreptat Cu atâta patimă spre chipul acestei copile, ca acum. Dar nu știu. Poate că iea mă privește rece, poate că privirile ies și se îndreaptă cu milă asupra mea, poate chiar că mă urește. Ca nici odată, n’am privit’o cu atâta dragoste ca astăzi. Ca nici odată nu n’am simțit atât de sfios ca in fața acestei copile. O singură vorbă de la dânsa, și mi-ar fi de ajuns. O singură privire aruncată spre mine de la fereastra iei, mă infioară, mai mult decăt toate privirile celor din juru’mi..... Radu Zadarnic Te’ai dus ș’a ta amintire Se stinge 'n mersul de vremi, Zadarnic cercare-i d’acuma Gândirea-mi la tine s’o chemi. O floare odată ce-i smulsă Parfumul vremea-i rădică, Ce-i viața urmei ce lasă o stea din ceruri când pică ? Vir A se ceti pe pagina IV-a pomânui „Intriga Mortală“. Reportagiu Revista Financiară Burseie streine și evenimentele din Orient.—Privilegiul Băncei Franciei.—Moartea lui Barnato.— Cu toate că se credea că Bursele streine au deja opinia formată in afacerile din Orient, câteva depeși din Constantinopol au avut darul de a concentra atențiunea iarăși asupra acestor nesfârșite afaceri.—Jurnalele englezești, totdeauna pesimiste, aduc știrea că trăgănarea Turcilor in tratările diplomatice s'ar explica prin faptul că ei ar vrea să păstreze Tesalia.—Deși tradițională această trăgănare, totuși continuă, înarmarea Turcilor a dat de gândit. S’au format două regimente de carabine compuse din garda imperială, mobilizările in Palestina și Siria sunt in scopul de a se complecta efectivul trupelor din Macedonia.Toate aceste știri au avut de efect o scădere a valorilor turcești.Ultima Cotă a Bursei din Paris insă ne arată că valorile Turcești și-au reluat cursuri mai bune deoarece telegramele au anunțat că mobilizările din Turcia s-au făcut pentru a se înlocui voluntarii licențiați.— •1« $ * In ultima săptămâna sosirile de aur din Statele Unite au atins o cifră foarte importantă din pricina discuției bill Dingley.—In cursul lunei April importațiile din statele Unite au fost de 101 milioane dolari față cu 77 mil. export.— Se crede că in Iulie areastă situațiune se va sfârși de oarece se va pune in aplicare noul tarif vamal.— * * * Discuțiunile pe articole asupra revoitei privilegiului Băncei Franciei continuă.—Fiecare articol este viu discutat.— Articolul, in special, in privința chestiunei că guvernatorul Băncei și regenții nu pot fi membri ai parlamentului au stârnit furtunoase discuțiuni. Aceste discuțiuni pentru noi au o deosebită importanță deoarece și la noi s’a propus un proiect de lege analog, acela că membrii parlamentului nu pot fi directori de instituțiuni financiare.* Lumea financiară a fost emoționată zilele trecute de moartea lui Barnato, regele aurului.—lncepîndu-și cariera prin a fi clovn, după o viață furtunoasă și după ce a strîns o avere de un miliard, și-a pus capăt vieței sale cu un salto mortal de pe bordul vaporului Scott.Influența lui Barnato era atăt de mare că la o petrecere arătând prietenilor săi o butelie de Champagnie le spunea :„Dacă ași face pe această butelie o societate de citeva sute de mi de lire capital, ați veni in genunchi să-mi cereți acțiuni“.— * • . * * .. La noi, inundațiile puteau să aibă rea influență asupra Bursei. Totuși valorile s’au menționat, unde chiar sunt in urcare.—Amintim că de la 15 la 30 luniu au loc vărs. al 111 lea la acțiunele Băncei Agricole.—Scăderea acestor acțiuni la 202 nu se aplică decât prin faptul cererei vărsămîntului al 3 lea, mulți acționari le oferă nevoind a face față vărsămintelor.—Devisele inchid : Cec Londra 25.22/4. — Cec Paris 100.50.—Cec Viena 2.111ft.—Cec Berlin 123.82.— Scumptul Banca Națională 5^ fi. Dobânda pentru împrumuturi 6 ° fi. Casa de depuneri dobinda 5^fi ° fi. Londra 2% — Viena 4 ° fi.—Paris 2 ° fi.—Berlin 3 ° fi.— 8. IMPRESIILE UNUI NECUNOSCUT Cu prilejul unei pubian ări seara la Copou, muzica militară de sub conducerea eminentului capelmaistru Lehr, cinta un potpourie din minunata operă a lui Bizet —„Carmei“. Nu se intăia oară cînd aud această opera cintată de muzica noastră militară, dar se intăia oara cînd o aud representată prin mai multe bucăți: înainte se Cînta numai Habanera, jumătate din aria Toreadorului, și alte cîteva bucăți; acuma d. Lehr a adăugit alte cîteva arii din Carmen, și asta ii face multă cinste, căci îl arată că pa un om care se interesază și își dă multă silință ca să facă din muzica militară a lașului, un adevarat instrument de delectare a populației și să-și creieze un repertoriu mai bogat și mai variat in acest scop. De altfel in totdeauna mi-a făcut o impresie de foarte stăruitoare muncă, activitatea d-lui Lîhr și a conducătorilor muzicelor militare in general , căci desigur că nu ie ușor lucru și nu puțină muncă îți trebuie ca să ajungi, cu niște oameni așa de puțin culți, și dintre cari pe mulți trebuie tu *visuți să-i inveți muzica, să ciiți bucățile cele mai grele din operile streine, cu atîta exactitate, cu atîta farmec uneori. Căci am auzit de-o mulțime de ori in anii trecuți - și îmi pare rău că anul acesta s’a scos mi -se pare din repertor—admirabil de frumos cintată ,,Lucia de Lamermoor“, și auzim mereu bucățile cele mai frumoase din Faust, Un ballo in Maschera, Dinorad, Hugenoțli etc. foarte bine executate ; chiar și dificilul „Intermezzo“ din „Cavaleria rusticana“ a lui Mascagni se cintat cu destulă măestrie. Pentru acestea—toate laudele și mulțumirile toate d-lui Lehr.... Dar in afară de muzica militară la Copou și la Zimbru, unde mai putem asculta muzică aice in Iași ? Ah, cît de slab ,stă orașul nostru in această privință ca și’n multe altele/ Afară de orchestră d-lui Chita Borteanu de la „Unirea“, nu cunosc altă orchestră bună constituită in Iași, și care să cînte mai des aice in orașul nostru—nu numai la ocazie... Și de admirabilă orchestra d-lui Borteanu lață cu ceia ce se poate cere unei orchestre de berărie , și cîntă foarte mulțumitor o mulțime de bucăți din operile clasice străine. Avînd avantajul asupra muzicei militare de a fi constituită din conservatoriști, oameni cu o cultură mai specială muzicală, are și un repertor mult mai bogat decît muzica militară. Dar aceste două muzici nu pot să ne mulțumească. La grădină și in berării se duce fel de fel de lume; unii iubesc muzica clasică streină, alții vor să asculte bucăți românești, și ambele aceste muzici ale noastre trebuie să fie samă de aceste curente diferite din public,căci altfel... alungă publicul de la berărie ! Și din pricina aceasta, acei cari iubesc muzica clasică trebuie să înghită și multe caruri naționale românești—și nu vorbesc de muzica populară, care-i admirabilă, ci de produsele compozitorilor romîni—și viceversa. A, dacă am avea și noi niște concerte organizate de conservator sau de profesorii de la conservator, cum îi in București concertele simfonice ale d-lui Wachman și alții. Dar se vede că lașului acestuia nu ie dat să aibă nimic din ceia ce face fața altor orașe. Și nu pricep de ce nu s’ar organiza de conservatorul nostru niște concerte populare, cu o intrare foarte modestă, cît de mult ar insemna aceasta pentru desvoltarea gustului muzical in publicul ieșan — ie nevoie s’o mai spuie cineva ? Ar fi greutăți multe de’nvins, dar in sfirșit cu oarecare bună-vointă și cu multă stăruință, s’ar putea ajunge la ceva, spre binele orașului nostru și spre prestigiul conservatorului ieșan. Că de-vor oare rîndurile acestea sub privirea vre-unuia care ar putea face ceva in această privință ? LOTAR. tentația a făcut fiasca, iar inundații au ramas . . inundați. Va trebui tot calitatea publică, tot inițiativa privată să-și spuie cuvîntul, șî și’l va spune. A, dacă ar fi fost vorba de vr’o expropiare, de vr’o numire intr’o comisiune cu diurnă, de vr'o înțelegere a l’amiable pentru vr’o afacere, — atunci activitatea administrației comunale ar fi fost febrilă, părinții noștri comunali ar fi fost un păr ca să-și facă .. . datoria. Dar cînd se vorba de satisfacerea unor nevoi publice, de ajutorarea locuitorilor mizeri, de binele obștesc al locuitorilor lașilor, atunci, halte ■ nu cereți păr de la broască. Pili. TELEGRAMELE NOASTRE .Candidatura lui Cypriani Din Roma se telegrafiază. Socialiștii din Forti au decis de a spune că susțin candidatura lui Cypriani la viitoarele alegeri legislative din această circumscripție. Tot consiliul comunal este o vorbă a mult ințeleptului popor român: să nu ceri păr de la broască. Noi, cînd a fost vorba de fapte bune, de opere folositoare populației și comunei, am aplicat de mult vorba asta, n’am cerut adică nici păr de la broască și nici lucruri bune de la actualul consiliu comunal. Zilele acestea s’a petrecut un mic fapt, care arată cît de capabil ie consiliul nostru comunal, și cît de oblăduitorie, cît de mult se îngrijește iei de locuitorii lașului, a cărui avere și sanatate ie ales s’o păzască. A voit și onoratul consiliu să facă o faptă bună și atunci a pățit’o ; a voit să ajute mai simțitoriu pe bieții noștri inundați, și a dat un chix colosal; nu și-au bătut de fel capul nici cu plasarea biletelor, nici cu apelarea la calitatea publicului; a pus pur și simplu pe artiști să joace; artiștii au jucat, repre Giuseppe Verdi In ședința camerei Italiene de la 19 iunie, președintele comunică că din informațiunele luate, desminte știrea despre ibolnăvirea lui Verdi.— Starea sănătatei celebrului compositor e cât se poate de bună. Camera in unanimitate, erau 400 deputați prezenți, au primit știrea inovatiuni*. LARA. AMINTIRI MAICA FRASINA Un șucrat ascuțit, lung, apoi mașina a început să girîie, să bufnească, până ce Mitropolia din Iași s’a aratat, ca un urieș la orizont, galbenă și lucitoare sub razele soarelui de Iuliu, care încropea aerul. Alb, grămădit pe dealurile, care încalecă unul peste altul, lașul rămînea în urmă, să invăluia in ceața depărtării, pe cînd sufletul, gîndul meu, mai iute decît trenul, mai ușor decît aburul, alerga, alerga fără preget, colinda năprasnic cîmpîile verzi, lanurile galbene, pădurile întunecate, iazurile adormite la umbra răchiților. Și somnul te fură, ți se strecoară șiret pe* sub gene. Te pleci puțin, se face tăcere.... dormi, dormi rău, *înnădușit de dogoreala mistuitoare, cu obrajii arși, cu fruntea asudată. Un huruit lung, o mișcare bruscă, s’a oprit trenul. — Pașcani, treizeci minute! Pe peron e un amestec plăcut, o grabă pe care n’o întîlnești decît in gări. Sunt fețe vesele, amanții, cari vin să petreacă cîteva săptămîni in singurătatea Varatecului sau Agapiei, profesori osteniți, dar bucuroși că se pot odihni in aer curat , magistrați minări și cheli, serioși și buharii, studenți cu ochii ștrengari, cu țigări în gură , burgheji tacticoși, cari s’au măsurat bine punga, cu fețele asudate cu degetul mic depărtat ostentativ. Intr’o clipă bufetul ie luat cu asalt. — O bere ! — O limonadă! — Chelner! — Un pui ! Eram într’un moment de rară dispoziție. Mă uitam in acest amestec, îi simțeam atingerea și-mi părea rău că nu cunosc pe nimenea. Cerusem o baie și-mi fumam țigara, puțin distrat, de la o vreme observ, in strigă mea, un voal de gaz alb, care ascundea un profil admirabil. Legat dinapoia pălăriei mari de pae cu fiori de mac, voalul se lașa, ca o străvezie pînză de argint, peste părul castaniu, de sub care răsărea ceafa seninalji alba. Mă gîndeam: o domnișoară și in acelaș timp observam mânușile griz-perle gura mică și ’n minte-mi gîoeam liniile rotunde, sinul alb, cu umbră roza, ca la trandafirii palizi. O mină prietenească însă-mi curmă firul gîndirii in această direcție. — Tu aice ? — Da, eu. O veche cunoștință intimă, un prietin de care mi se leagă ani dalei petrecuți la Iași. In citeva cuvinte ne-am explicat situațiunea , plecarăm amîndoi la Varatic. Rămînea numai se găsim bilete pentru diligență și le-am găsit.