Evenimentul, iulie-septembrie 1897 (Anul 5, nr. 1278-1352)
1897-09-19 / nr. 1343
ANUL al-V-lea No. 1343 12— 36 -lin număr 10 bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN ABONAMENTE: nainte pe un an , pe 6 luni pe 3 lun . . . Inrăinătate, un an Lei 24. oo • O R«<3La.cțIa. la. Tip o grail a ET7-en.l3aa.eixti3.lVT 8TSADA STEFAN GEL MA’*E No 38 UN NUMĂR 10 BANI VINERI 19 SEPTEMBRE 1897 Director Politic G. A. SCURTESCUJ Anuneluri inserții și Reclame Pe pagina 1 linia gamond , Lei 4 Fe pagina II » * , , * 2-Pe , III Pe n IV Un număr IO bani ^.d.3axlnlstrațla i LA TIPOGRAFIA EVENIMENTULUI“ STRADA STEPANGEL MARE La Catul liu. fii? -85 Jaul Meetingul de Duminica Invățămîntul anti-alcoolic Oculta Trădătoare Meetingul de Duminică Duminică 21 Septembrie are loc in lan Dacia din capitală un mare meeting convocat de studenți inpreună cu liga culturală, in chestia națională. Desigur că pentru unii meetingul vine ceva mai tărziu, căci faptul s’a împlinit și Regele s’a intors pe pământul țerei românești.— Noi insă credem că meetingul este bine venit și venind după faptul inplinit nu poate decăt să evite cine știe ce catastrofe, căci ar trebuie să ne înșelăm, trădătorul Dimitrie Sturza era hotârlt a recurge la mișeliele cele mai barbare pentru a se turbura prin întruniri in capitală sgomotul petrecerilor din Budapesta. Se știe că ordine de acest fel au fost deja lansate și Prefecții din toate județele au primit instrucțiuni de a proceda cu ultima severitate in contra acelora cari vor îndrăzni să vorbească de patrie in momentul cinci Dimitrie Sturza in genunchia înaintea lui Banffy. Nici o plată fără răsplată. Deja mișcarea energică al pressei a avut un prim succes căci a silit pe d. Dimitrie Sturza să-și calce pe inimă și a să renunțe de a merge Uf Pesta pentru renolamitele sale scuze de cele spuse in trecut. Dar desigur aceasta, nu ajunge și de liga culturală depinde de a înfiera partea odioasă a ocultei in chestia atit de scumpă romînismului intreg. Trebuie ca trădătoriul de neam să-și primească răsplata cuvenită așa ca să servească de pildă pentru viitor. Evenimentul inîalBMricul anti-alcoolic Printre diferitele măsuri propuse de Liga romina in contra alcoolismului, in programul seu, care va apare peste curind, introducerea unui invățămint anti-alcoolic, precum există in Belgia, Francia, in unele cantoane ale Elveției, in Statele Unite ale Americei de Nord, ocupă locul dintăiu. Profitând de reformarea programului scoalalor noastre primare, care se discută acum la ministerul instrucțiunei publice, comitetul ligei, a trimes următoarea adresă ministrului, prin care cere să se admită, printre materiile propuse și noțiunile necesare cu privire la urmările nenorocite ale abuzului cu băuturi spirtoase care face atîtea victime la noi in țară: Domnule Ministru, Comitetul Ligei romane in contra alcoolismului, luînd in cercetare ante-proiectul de program pentru scoalele primare, crede de a sa datorie de a se supune binevoitoarei d-voastre aprecieri următoarele observațiuni cu privire la îmbunătățirile ce i s’ar putea aduce: *După părerea noastră, lacuna cea mai insemnată a proiectului de față este neprevederea unui curs elementar de higiena, printre materiele propuse in scoalele primare. Sumuriu OCULTA TRĂDĂTOARE Nepăsător cum este pentru tot ce se atinge de sănătatea sa, poporul nostru își risipește puterile prin tot soiul de esces*a cu o nechibsuință firă samăn, nesocotind in tot momentul cele mai elementare percepte de igienă. Nici locuința, nici hrana, nici odihna sa și nici mai cu samă îngrijirea copiilor săi, nu-i cum ar trebui și cum ar putea să fie. Slăbiți printr-un regim alimentar neîndestulător și obosiți de munca grea pe care trebue să o facă, locuitorii satelor, mai ales, cad victimă a nenumăraților dușmani de cari sunt inconjurați și a căror răutate nu o bănuesc pentru că se furișează pe nesimțite in organismul lor. Impaludismul și alcoolismul, pentru a nu cita decîte pe aceste, fac astfel pustiiri grozave la noi in țară și sunt printre cauzale de căpetenie cari produc lincezeala economică și culturală de care ne plîngem. Gind e vorba de intervenția palustră, de o pildă, care s’ar putea preveni in multe localități cu puțină osteneală, locuitorii noștri nici nu se gîndesc macar la stărpirea focarelor sale, dîndu-se pradă tăcerei îndelungate de friguri care-i slăbește, îi demoralizează și le scurtează zilele. Cu pentru alcoolism, el a luat proporțiuni îngrijitoare și crește pe fiecare zi, in dauna prosperităței statului. Sătenii noștri cred in virtuțile binefăcătoare ale otrăvei alcoolice, de la care așteaptă alinarea suferințelor lor morale, sporirea puterilor și vindecarea boalelor. Rachiul este pentru dinșii, tovarășul tuturor petrecerilor și al tuturor nervilor. Nu e nuntă, naștere sau inmormîntare fără excese degrădatoare de băutură și ca leac, alcoolul se dă pană și copiilor din lașă. Astfel popolația noastră muncitoare sărăcește și degenerează din cauza viciului beției care se întinde ca o adevărată molimă, economia țarei e in suferință, puterea statului zguduită in fundamentele ei. Nu rămîne îndoială, Domnule Ministru, că neștiința joacă un rol foarte mare in producerea și inăsprimea multor răre de care sufere poporul nostru. Și e sigur că impaludismul și alcoolismul,’despre cari ne mărginim a vorbi, ar face mai puține victime la noi in țară, dacă s’ar cunoaște mai bine cauzele cari le produc, forma sub care se prezintă și mijloacele de apărare in contra lor. * iată pentru ce noi credem de neapărată nevoe de a se introduce in programele scoalelor primare, in clasele din urmă, predarea unor noțiuni elementare de igienă. Și suntem convinși că răspindirea unor cunoștințe precise cu privire la calitatea hranei, la salubritatea locuinței și a îmbrăcămintei, la recunoașterea, transmiterea și tratamentul balelor, ar contribui desigur la sporirea bunului traiu a populației și la prosperitatea statului. Aratarea modului cum s’ar putea preda acest obiect, treind de marginile competițței noastre, rămăne ca programul de fața să se modifice, in sensul acesta, de către o comisiune specială. In programul astfel complectat, noi cerem însă ca să se dea o deosebită atențiune chestiunei urmărilor nenorocite ale abuzului cu băuturi spirtoase. Și iată cursurile in cari s’ar putea introduce acest obiect de studiu de mare insemnătate pentru noi. Religia. Datoriile către D-zeu și cătră aproapele. Abuzul cu băuturi spirtoase ne abate de la datoriile noastre cătră D-zeu. Omul la beție devine primejdios pentru aproapele seu. Exemple. Datoriile cătră comună și cătră patrie. Comuna are nevoie de cetățeni ageri, patria de muncitori harnici, de apărători disciplinați și voinici. Abuzul cu băuturi spirtoase este o cauză de slăbire fizică, morală și economică, un prilej de înjosire pentru cetățean. Exemple. Datoriile pentru bunele societăți. Beția este cauza multor accidente, bătăi sângeroase, crime chiar, cari tulbură liniștea și desvoltarea normală a vieței sociale. Exemple. Sciențele Fisico-Naturale. Vița de vie. Vinul, spirtul (țuica, rachiul) alcoolul. Cele două origini ale alcoolului. Fermentarea și distilarea. Caracterul alcoolului. Diferitele soiuri de alcool. Diversele lui grade de nocivitate ca aliment și impuritățile sale. Utilitatea sa pentru industrie. Igiena. Cap. Alimente. — Alcoolul nu ieste un obiect de hrană. El nu încălzește timpul, nu sporește și nu ațîță puterile noastre. Rolul său adevărat in organism. Acțiunea sa paralizantă. Otravă narcotică. Fabricarea sa primitivă și din materii variate (porumb stricat) și falsificările numeroase cari-1 lac incă și mai vătămător sănătaței. Diferitele băuturi alcoolice. 1 °) Băuturile alcoolice fermentate (vinul, berea). Acțiunea fiziologică a acestor băuturi. Efectele patologice ale abuzului lor. 2 °) Băuturile alcoolice dirijate (Rachiul, țuica, romul, coniacul). Efectele patologice ale consumații lor obicinuite. Beția și alcoolismul, furmurirea alcoolismului asupra ranei. Creșterea mvitalității. Epidemiile. Scăderea popurației. Adevăratele băuturi igienice. Apa, ceaiul cafeaua. Deosebirea intre băuturile igienice și cele alcoolice. Aceste ar fi in rezumat noțiunile cele mai de trebuință pentru a se combate prin școala primară abuzul cu băuturile spirtoase, care fac atîtea victime la noi in țară. Rămîne că aceste noțiuni să fie apropiate prin cărți sistematice și in metoda de predare puterei de înțelegere a copiilor. Necesitatea unui învățămînt anti-alcoolic a fost de altmintrelea recunoscută in toate țările culte, dîndui-se o deosebită atențiune in Elveția, Belgia, Statele Unite ale Americei de Nord, Francia, unde funcționează cu deplin succes. Căci este un adevăr care nu se mai discută astăzi, că lupta in contra viciului beției trebuie să înceapă incă din frageda vîrstă, pentru motivul că a prevenise mai ușor de căt a îndrepta. Nu ne indoim că d-voastră, domnule Ministru, in îngrijirea ce o purtați culturei poporului, veți bine-Voi a lua "in considerație această imperioasă trebuință a învățămintului nostru, observând că, dacă pentru popolația orășenească noțiunile de igienă pot fi dobîndite in scoalele mai înalte, țăranii nu le pot dobîndi decit in școala primară sau de joc. Pentru Comitetul ligei romane in contra alcoolizmului. Iași, 15 Septemvrie. A. D. Xeuopol Secretar general. A. C. Cuza. AutorUalile din Tulcea, nemulțumiri cu baibuzuciile făcute pîna acum, nemulumite cu maltratarea cetățenilor și doritori de sensarii noi si mai intense, au inceput a se ciornăgi intre dînșii.’ Primarul orașului Tulcea, Mircea Decemvirul, și cu polițaiul acelui oraș, vestitul Cernea, au atras in casa celui dintâi pe directorul poliției Neculau și i-au administrat o bătaie zdravănă! ’ Faptul,ne caracteristic pentru vremurile in care trăim și sub oblăduirea guvernului actual: ocultiștii cînd nu pot face rău ’altora, se mînuncă intre iei!... Cei de jos au inceput-o. Cînd oare vom avea ocazia să vedem și pe membrii cabinetului incîlcîndu-și unii altora mînile in păr, si sgîlținîndu-si luminetele tidveV... __...................................................................... ^llbumul dușan t-na Anna Lazu Talia, sveltă, ochii expresiei, tenul de albeața crinului, d-na Lazu intr’un cuvînt, e una d’in frumusețele impunătoare ale lașului. Totdeauna de o eleganță ’ remarcabilă, la teatru, la plimbare, sau la bal, ea e obiectul admirațiunei tuturor. Semne particulare . Are un deosebit talent pentru desemn și pictură. Delegațiunea județeană se ocupă actualminte cu verificarea campturilor generale a comunei Prisacani pe exercițiul financiar 96-97.* * * Eri tribunalul secția 11 a achitat pe Gheorghe Cobzariu acuzat de vagabondaj D. Procuror Manea a făcut apel contra acestei sentinți.* * # D-l. Ch. M. Brman a cerut tribunalului secția 11 să declare in stare de faliment pe comerciantul I. Leibovici din strada Alexandri. ____ Rep. Speranțele noastre in patriotismul tinerimei universitare n’au fost înșelate. Adine loviți in sentimentele lor naționale, văzînd că se terfelește in noroiu o cauză atît de scumpă lor, studenții universitari au hotărît să țină Duminica viitoare UN SHEETING DE PROTESTARE Din tot sufletul urăm tinerimei osondă strălucită. Fie ca meetingul de Duminică, prin măreția lui, să redeștepte in inimele tuturor speranțele frumoase pe cari nefastul Sturdza a căutat să le distrugă. REPORTARIU Informații diverse Camera de punere sub acuzare a trimis in judecata curței cu juri din Bacău pe Ion G. Stelea pentru că in noaptea de 14 Iulie pe la orele 2 a jăfuit pe vecinul seu I. Vasiliu din Tărgu Ocna, de suma de 200 lei întrebuințând asupra lui maltratări și dmnpreună cu alți doi [complici ** Eri au fost chemați ca marturi in afacerea Șapira, faliții Segal și Erte Goldenberg.* * * Eli s’a judecat înaintea cursei de apel secția I procesul dintre D-l Marcu Fischer principele M. Sturza și societatea Națională care reclamă 227.000 lei prime de asigurarea productelor de pe moșia Flămânzi. Pronunțarea hotărărei s’a amânat pe Vineri 19 Septembre. * * * Inimele cetatei leiții Te-ai văzut printre ruine, subt poleiu de lună plină Inimă, acum ajunsă, ca și ele, o ruină. Și’n timp ce, chiar aspra minte, sub o sfîntă ’nfiorare, S’aprindea, adînc cuprinsă de respect și admirare, Tu, bătr'nă egustâ, ce trăești,—d’ atîtea ve.î Numai pentru ’a ta durere tu stăteai străină ieri. Ori și cărui viu avînt . N’aveai simț, n’aveai cuvînt.. Și era o frumusețe de-o nespusă măreție, Intre acele ziduri care iți grăiau de bărbăție De iubirea pentru țară, de mîndrie, de-abnegare. Si era in firea ’ntreagă pace plină de alinare. Iar priveliștea întinsă și perdută ’n depărtări Sub sprincenele muntoase ale celor duuă zări, Te chema cu’ntregi simțiri Să pătrunzi și să admiri.. Și era apoi in preajmă’ți cea mai dulce primăvară Sub chip gingaș de copilă de-o drăgălășie rară, O poetică ’mplinire a priveliștei din față . In privazul vast al firei ca de farmec și viață Cît era de răpitoare cînd, in spațiul ceresc, își plutea privirea plină de avîntul sufletesc. Ce’nțelegere era I ntre fire și’ntre ea ! Dar tu, inimă ciudată fără pic_ de foc in vatră, Te uitai cum crește mușchiul ici, colo pe cîte-o piatră, Si privindu-te pe tine te găsiai acoperită De-acel mușchiu al suferinței ce te face impetintă. Ai simțit și tu vr’odată ? E minciună, e un basm Cum mai poți să bați, tîmpito, fără pic d’entusiasm ! Cum mai cauți a trăi Cînd nu poți de fel grăi ! Fugi incolo și mi lasă ; deslipește-te de mine la aducerile-aminte și le du un hău cu tine. Ași uita ce-a fost odată, ași începe, liniștit, O copilărie nouă, făr avînt nețărmurit. Ași avea o tinerețe care-ar ști a’și măsura Bucuria și speranța,—care n’ar mai tremura. Căci ne-avînd trecut și dar N’ar tînji de viitor... Tr. Neamțu 30 iulie 1897. N. Rădulescu Niger Agitația publică!... Ca in totdeauna, indignarea publicului și agitația energică pe care a pricinuit-o au avut efectul dorit. Mulțumită companiei energice a presei independente și democrate, mulțumită sprijinului acordat acestei prese de către public, infamia a putut fi oprită. — Dl. Sturza nu s’a mai dus la Pesta să se prosterne înaintea pintenaților vecini, să sărute unde a scuipat, și să adauge o nouă umilire in sarcina țărei aceștia, care are nenorocirea de a 'l avea in fruntea iei. A licărit insă o clipă in mintea acestui om gindul vizitei la Pesta. Și desigur că nici un scrupul nuar fi oprit de a o face. Căci ce’i pasă acestui om, in inima căruia nimic nu ’i sincer și curat, de ’a crimele și suferințile românilor de peste munți? Ce pasă că prin o astfel de vizită, și-ar nega tot trecutul lui, și ar da ier msuși cel mai rușinos vot de blam activităței lui de pînă acuma ? Dorința lui de a sta mereu la putere ie așa de mare incît ar fi in stare să comită orice murdărie, numai pentru ași satisface această dorință. A scări in opoziție pe unguri și a le face temenele cînd ieșii la putere, iată un lucru care d-lui Sturza îi pare foarte natural. Și desigur că azi Președintele Consiliului nostru de Miniștri, ar fi in mijlocul călăilor fraților noștri, dacă presa independentă, publicul și chiar amicii d-sale nuar fi oprit de la aceasta. Forța ziarului „EVENIMENTUL“ MINCIUNA 78) SINGELUI Mare roman Parisian inedit de Roger Mills și Louis Qastine CAPITOLUL II. MOARTA ȘI VIE. Ah ! vrai să faci parăul, îi zicea iei iaca, iea aiei, asta te va liniști. După cum ne amintim, intr’adevăr iera foarte frig. Corpul lui Sulpice se ințepeni din ce in ce mai mult, atuncea marchizul îl luă și-l duse pănă la drum, lăsînd ușile deschise și așezînd felinarul aprins, așa incît partea descoperită prin care ieșea lumina, să fie intoarsă spre zid. Operația odată terminată, marchizul intră in odaia sa și ascunse sub o scîndură care se ridică de pe podea legătura de chei ce-o luase cu dînsul. Atuncea avu o clipă de bucurie. Pergy monstruosul doctor, va avea necaz a doua zi și asta va fi un inceput pedeapsa ce-l va ajunge mai curind sau mai tîrziu. Va pricepe iei indată, ca niște tovarăși de politică ai prințului, au trebuit să lucreze pentru evadarea lui ; și prințul odată scăpat va vorbi despre instalația lui și cu toate aceste că Vilpele îi dă*dea o protecție nemărginită, magistrații tot vor voi să-și arunce ochii poate d inăuntru. Asta insemna ruina lui. — Ruina? Marchizul nu se putea ținea să nu zimbească. Apoi își făcea și alt vis. Se gîndea că poate acuma va scoate la capăt cu acea pentru care lucra de trei ani de zile. Cu ajutorul cheilor pe care le avea acuma, va putea găsi pe acea scumpă nenorocită pe care un soț nevrednic o aruncase in ghearele lui Pelgy... Dar să nu anticipăm nimic, să nu ridicăm incă vălul care ne ascunde acea dramă ingrozitoare. Marchizul ar putea lucra pe dată, dar numai gindul îi îngheață singele in vine, și îi trec fiori, așa cum sta culcat pe paie. De altfel nu incise ochii toată noaptea , nu iera cu putință să doarmă nenumărate gînduri, nenumărate spaime și nenumărate speranțe îi cotropeau mintea. Ie se părea că incepe o nouă viață pentru iei. Nu iera oare stăpîn pe soarta sa acuma cînd putea deschide și închide in urma lui și in urma iei ușa mută a celulei. Se simțea liber și libertatea avea puterea să facă din feli alt om. Ne aducem aminte că lăsase ușa deschisă cu toate că i era mai frig noaptea acea. In fiecare ceas auzea bătînd ceasornicul casei Pergy și din depărtare auzea și sunetul argintiu al clopotului de la biserica Fontenay-les-Etangs care respundea ca un ecou. Miezul ropței... unu... două... trei... patru... cinci... șase ceasuri. Sunase de abia cinci și jumătate cînd marchizul văzu intrînd prin poartă fuga mare o formă îmbrăcată in alb, forma aceasta sări repede peste pragul odăiei, istovit gâfâind scăldat in sudoare și cu lacrimi in ochi, spuse: — Ticăloșii ! ticăloșii ! Marchizul se rădică și apropiindu-se de forma in alb, văzu că nu iera altul decăt Gonzague Dokeski. — Cum principe, dumnezaiești ? — Da ! — Acuma? — Mă simt aici, mai sigur decăt aiurea. — Ce s’a intămplat ? — Capul mi-e amețit, nu știu dacă nu sunt nebun. — Liniștește-te știi că sunt reu aici ; întâmplarea face multe, și intălnindu-mă pe mine, te asigur că ai găsit cel mai credincios supus. Tocmai pe d-ta voiam să te văd ; de d-ta tocmai aveam nevoie in nenorocirea grozavă, care m’a lovit. — Mai intăi leapădă hainele aceste și imbraca te in uniformă, nu uita că suntem invatatii rațiunei, al căror costum trebuie să-l purtăm până la sfirșit. Și pe cînd marchizul ajută lui Dolcon ski să se imbrace, această vorbă astfel : XXV. Din povestirea lui Gonzague, mai aflăm o faptă rea a lui Vilpelé. Gind m’am despărțit de d-ta prietene cu inima plină de’jale și de recunoștință, ți-o mărturisesc... — Și pentru ce ? — Pentru serviciul pe care mi l’ai făcut cu atîta mărinimie. (Va urma).