Evenimentul, octombrie-decembrie 1897 (Anul 5, nr. 1353-1424)

1897-10-01 / nr. 1353

1353 de­cît noi, cînd a zărit insula Guanahami­. Scara mea găsise un șal mare de moda veche, al unei bunici, numai bun pentru mantaua lui Hamlet....* * * Sala iera literalminte plină: locul viteiu­i era ocupat, ba incă se mai aduseseră vre-o cîte-va scaune; banca de la bucătă­rie­iera plină, galeria gemea. Intre culise, umbra aștepta ridicarea cortinei, lingă dînsa, emoționat, mă intrebam : „oare o să ieșim bine ?“—si par­că nu-mi venea să ridic perdeaua. In sfârșit sun clopoțelul a treia oară, trag cortina, umbra ies­e in scenă și ieu după dînsa...­­ Haamleet! HaamleetL incepu umbra. In sală se făcu o tăcere adîncă și toți ochii se ațintiră asupra noastră. De-o dată bumbul de la singura pacheșcă, pe care o mai aveam, căzu jos, și imediat simții pantalonii lunecînd in jos, pe lingă coaps*e, intr’n clipă dezastrul iera complect!. Toată sala isbucni in iisete, și subscrisul, per­­dut, aiurit, ridicîndu-și în grabă pantalonii o luă la fugă printre­ culise... Blestematul de bumb nu putuse să cadă mai de mult!.. In mijlocul scenei umbra rămase perplexă, iar ieu o ștersai printr’o ușă care iera in dosul scenei... In urma m*ea, rîsul din sală îmi părea mai puternic de­cît sgo­­motul unui ocean in agitare, și in mij­locul hohotelor de rîs, mi se părea că aud strigîndu-se: — Autorul!... Autorul!... Coral. 845 h., Poltinișul 900 lei h., Ostrovul și Zăvoi-Armașu 275 h. Iași: Tomești-Con­­ton 250 leih., Belcești 275 1. h.­­Vaslui: Lunca Bălteni 420 1. h., Rusca 315 1. h., Crețești cantonul Valea­ teilor 500, Corop­­ceni* 145 1. h. Neamț: Tazlău 5­50, bra­dul și 80 bani fagu, Galu 5­75 bradu și 75 fagu, Curechești 155 lei h. Botoșani: Vorona 390 1.h., Coșula 295 1. h. Roman: Zăvoiu-Brătești 85 1. hect.­ ­ EVENIMENTUL 1897 CRONICA ZILEI dii dimineață cu trenul de 8 și 5 minute a plecat la București d. Ovid­u Densușanu numit suplinitor la catedra de limba și li­teratura romina din nou înființată la fa­cultatea de litere din București­. La gară a fost însoțit de părintele seu d. Aron Densușanu. Din parte-ne ’i urăm succes deplin in noua sarcină ce si-a luat. K Concursul de latină Nici până azi nu s’a putut da rezulta­tul tezelor de la concursul pentru catedra de limba latină de la liceul internat. A Și candidații stau pe cheltuiala lor­... O A apărut Cheia Sănătatei de d. dr. N. Polingher, medic in Iași. Este o cărticică scrisă in stil popular necesară ori și cui. O recomandăm tuturora. a Instrucția afacerei samsarilor de fa­liment e aproape a fi terminată. Pe ziua de ezi au mai fost de ascultat cinci marturi, cu cari se indice lista fr­imoasă de judele de instrucție Vasiliu de la tribunalul Ilfov. X In timpul ploei din săptămîna trecută pe la Galați și in Dobrogea a căzut ză­padă. X Locuitorii satelor inundate de Siret din județul Roman a inain­­tat M. 8. Regelui o plîngere prin care cer ca guvernul se le vie in ajutor cu popușoi, și lemne nece­sare pentru a-și construi casele darmate de apă. In acea petiție germanii țerani se plîng că guvernul nu lea dat nimic pană azi.­­ Astă seară la Berăria Unirea va debuta renumitul cîntăreț Ernest Alexan­­drescu, absolvent al Conservatorului din București. D-sa va delecta publicul in fie­care seară, cu bucățile cele mai alese. ft După cum am anunțat Vineri s’a ținut la prefectura de județ licitația pentru da­rea in exploatare a mai multor parchete din diferite păduri din Moldova de sus. Din 60 de păduri sau dat următoarele: In județul Dorohoi, Livenii Mitropoliei cu 650 lei hectarul, Cordășeni-Șipoteni Bursele Ademache La 1 Octombrie incepe concursul pen­tru bursele, instituite din fondul Ada­­mache, pe lingă facultatea de medicină și cea de știință. Sunt două burse la medicină și două la știință. Pentru medecină se prezintă d-nii C. D. Sava și C. Bobulescu, doi distinși studenți ai anului al III-lea de medicină, cari au obținut la examenele generale din iunie, nota maximă, peste 9. « D-nii Brukhental și Strat Haim Marcus antreprenorii școalelor județene Iași- Vas­­lui, Iași—Roman și Iași—Fâlciu, neter­­minînd aprovizionarea cu materialul necesar până la terminul prevăzut in contract, au fost amendați de cătră prefectura de județ cu câte 15 lei pe zi pănă la terminarea lucrărilor. O­­seară cu acceleratul de 9 și 15 m. au plecat la București d-nii Ghiriac Gorban directorul școalei* de arte și meserii și in­ginerul Petrescu însărcinat* cu suprave­­ghierea reparațielor ce se fac școalei, spre a expune d-lui­ Stolojan starea deplorabi­lă in care se găsește azi curtea acestei școli unde noroiul a ajuns a fi la genunchi Ne intrebăm acum, cum va putea vi­zita școala M. S. Regele, căci ca să poată vedea atelierele, trebue să treacă prin curte unde e numai noroi. X Ieri s’a făcut la palatul de Justiție ale­gerea noului consiliu de disciplină al ba­roului capitalei. Au fost aleși: Danieleanu, președinte ; V. Lascar, G. Disescu și St. Predescu, mem­bri. Cei­lalți trei membri au ramas in ba­lotaj. Alegerea pentru complectarea membri­lor baroului se va face Duminica viitoare . In ziua de 12 Octombre se va face la Ploești, cu mare spompa, și in presența M. S­. Regelui, solemnitatea desvălirei mo­numentului comemorativ, radicat in ono­­rea batalionului 2 de vînatori.­­ Duminică la ora 8, in biserica sft. Spiri­don a avut loc cununia religioasă a gen­tilei d-re Elena I. Nedelschi studentă cu simpaticul George Vartic ajutor de grefă al curței de apel. Biserica și toată curtea ei avea un as­pect feeric, la lumina atîtor focuri ben­­galice. Nuii au fost d-na și dl. Elefterie Ro­­pală revizor școlar al județului Iași. Intre persoanele care se afla in biserică am pu­tut distinge p9 d-na și d-l I. Burada pri­mul președinte curței de apel, d-na și dl. Hina membru de curte, d-na și dl. M. Vidrașcu prim președinte Trib. Iași, d-na și dl. *dl. Rus, d-na și dl. Space, d-na și dl. Vrănceanu, d-na și dl. Lepadat, etc. La ora 9 suna, după terminarea cunu­niei care a fost oficiată de cătră P. S. la arhimandritul Varlam Răileanu inconju­­rat de clerul iitreg al bisericei și acom­paniat de corul vocal a d-lui Titus Cerne invitații au plecat spre strada 40 de sfinți la locuința d-lui Ilie Nedelschi unde a a­­vut loc o frumoasă serată dansantă. La ora 12 din noapte un supeu s’a ser­vit invitaților la care a luat parte și P. S. Saarchim. Varlam Răileanu și părintele D. Constantinescu institutor. *Cel întăiu trost s’a rădicat de P. Guvrosia Sa archi­­mandr. Răileanu in sanatatea tinerilor că­sătoriți, apoi d-nii Ropală nunul,­­Stefan Catargi etc. Toți invitații au fost primiți și tratați cu o­­ deosebită amabilitate din partea d nei și d-lui Ilie Nedelschi părinții miresei. Animația a durat pănă la ora 6 dimi­neața . Mici informații — Alaltă­ eri evreul Oisie Ștrul din strada Bădărău, ducîndu-se să bea apă din rezervorul cel mare din Tărgușorul Păcu­rari, a scăpat șina de fier de­ la capacul rezervorului peste tei, rupîndu-i piciorul sting. Oisie Ștrul, aproape mort a fost dus la spitalul sft. Spiridon și de acolo la spi­talul evreiesc unde fu internat. — Dl. Mendel Alterman, eri s’a plîns poliției, că pe cănd tărguia in piața halei, ’i s’a furat din buzunarul hainei un por­tofel cu 26 de lei. — in noaptea zilei de 23 spre 24 Sep­­tembre, s’a pradat prăvălia evreicei Estera Făinariu din Huși strada Olarilor No. 12 furindui-se o sumă de juvaeruri și lucruri. A doua­ zi dl. Andrei polițaiul orașului, in unire cu dl. Dimitrie Dan energicul comisar director, au reușit să puie înănă pe autor, care ie o copilă in etate de 16 ani numită Maria Ilie Baican. Copila odată prinsă a mărturisit faptul și in urmă arestată.­­ Polițica a dat in judecată pe fabrica de apă gazoasă din strada Săulescu pentru că lucrează și in zilele de sărbători și duminici oprite prin legea repausului duminical.­­ Dl. dr. Russ, decanul­ facultăței de me­dicină, azi a înaintat epitropiei spitalului sft. Spiridon catalogul cu notele obținute de elevile anului al 2-lea a școalei obste­trice din institutul Grigore Ghika-Vodă, la examenul pentru obținerea diplomei de moșit din luna Septembrie anul școlar 1896-1897. INTERNE. 1) Carp Marie­media 5.10, 2) Gorij Sotira 8.35, 3) Dobrea Vasălea 8.05, 4) Gră­­dinescu Smaranda 6.25, 5) Matei Elena 6.42 6) Mitican Paraschiva 7.17, 7) Vasiliu Maria 6.51. EXTERNE. Rozenberg Evita 6.75 si Haitman Haia 7.67. Printr’o regretabilă eroare de zaț, s’a omis numele d-rei Mihăescu Olimpia din clasificația bacalaureaților. ft Epitropia spitalului sst. Spiridon a fixat pentru ziua de 8 Octombrie viitor, concursul pentru postul de medic secundar la spitalul „Elena Beldiman”” din Bîrlad. Pănă in present la acest concurs nu s’a înscris de cât numai dl. dr. Cristofor Magărdici. Azi se va trage la sorți juriul exami­nator al acestui concurs. M Primin­du-se un denunț cum că d-ra Neculcea ar fi murit otrăvită, parchetul a inceput a face cuvenitele cercetări. Ele au și fost citat la par­chet căte­va persoane cari cunoșteau de aproape pe defuncta. Probabil că va fi nevoie să se desgroape cadavrul. Vom reveni cu amănunte. țt Domente, țăranul din comuna Cuza-Vodă județul Roman, câștigătorul a celor 50.000 lei la loteria funcțio­narilor publici. Domente i era un țăran sărac lipit pă­mântului. In nenumărate rînduri ’i se se­chestrase de perceptor averea pentru plata birului. In cele din urmă perceptorul ne mai putăndu-1 aștepta ’i a scos in vînzare o biată vacă singura mângâiere a zilelor lui amărâte de sărăcie. La mezat vaca a fost vindută cu 60 franci. Din acești 60 lei perceptorul și-a oprit 30 plata birului întârziat, iar restul de 29 lei plus un bi­let de loterie ’i-a dat inapoi lui Demente. Acesta ducindu-se acasă se adresează fe­meie­ lui cu cuvintele : na, la nevastă, dacă vaca pune-o in ladă. Prin cuvîntul vacă trebuie să ințelegem aci biletul de loterie. Nevasta lui a bocit după vacă vre-e 3 zile. In timpul din urmă după ce s’a anunțat prin ziare nurnerile câștigătoare, perce­p­­torul­­ observă că iei are un număr mai mic după cel ieșit cu 50,000, atunci ’și aduce aminte că dădu-se un bilet prece­dent lui Domente. Perceptorul se duce acasă la dînsul, găsind numai pe femeia lui, o întreabă dacă mai ține biletul care l-a adus băr­batul ei cănd i-a vîndut vaca. Ea spune că ’i are un ladă. Perceptorul o anunță că a câștigat 50.000 lei la loterie și că să cheme și pe bărbatul ei Domente*. Acesta venind­­ acasă și anunțăndu - și lui vestea îmbucurătoare, se sfătuiesc sa meargă la București pe cheltuiala perceptorului. In București la inceput au fost arestați, mai pe urmă li s’a dat drumul și primăria Capitalei ,i-a pus in vedere lui Domente să-și aducă un act de identitate, căci alt­fel­­ nu ’i poate elibera banii. Pănă atunci banii sunt consemnați. Iată dar ce­va să zică noroc și căți care din cei ce aveau bilete nu doreau să câ­știge pe cel de 50.000, mai puțin nu vro­iau. Dar acestora norocul le-a fost nefa­vorabil și fericirea căzu ca un trăsnet pe capul săracului Domente, care și uitase de biletul lui și muncea amarnic, de di­mineață pănă-n seară. Pe­­ lăngă Domente de sigur că se va pricopsi și perceptorul cu vre-o 10.000. Trăiască fericiți de acum și fără griji, frunțile lor încrețite se vor însenina. De la Milcov. O Sîmbătă 27 Septembrie, a sosit in Iași contele Olsufiev general, aghiotantul M. S. Împăratului Neculai al 2-lea al Rusiei.— Contele Olsufiev Duminică a asistat la serviciul de vin al Mitropoliei admirind mult corul d-lui Muzicescu. Duminică sara contele Olsufiev a plecat la Petersburg. Statua lui Gheorghe Asachi azi va fi ridicată cu totul din piața Trei Erarhilor. In curind statua va fi așezată in rondul din fațada principală a teatrului national.­­ Marea catastrofa de la Gordon O bombă de tun. — Explozie a ei. O oameni răniți. Catastrofa care sa intîmplat in Satul Cordun județul Roman a mișcat viu pe tot județul. Se năram modul cum sa făcut ca această catastrofă se puie pe patul durerelor 9 ființi ominești. In ziua de 25 August flăcăul Ion Mirin in etate de 19 ani fiul locuitorului Thoa­­der Marin Teodor din comuna Cordun proprietatea casei sft. Spiridon, pe cînd se întorcea din țarină cu carul plin de popușoi pe șesul­ Moldovei unde artileria (reg. 8 și 4)a făcut manevre, a găsit in drum o bombă de tun, uitată probabil de soldați, flăcăul b­an, cum o văzu, o luă, o puse in car și plecă spre casă. Ion ajuns acasă, chemă de toți frații și surorile lui in nurner de­­ pe tatăl și mama sa ca se descarce popușor din car. Pe cînd se descarcă popușor, Ioan scoate boamba de tun pe care o invălise in min­­tean și le-o arată. Copii și părinții nă­vălesc in jurul lui Ion ca­­ s’o observe. Catastrofa Explozia boambei Ion cu boamba in mină istorisea frați­lor și părinților cum a găsit’o și că in ea e o mulțime de praf pe care il va scoate și’l va întrebuința la vînat. Momentul fatal Cum cei 6 copii și ambii părinți stă­teau uitându-se la boambă, Ion se­ dă a­­proape de casă și aruncă boamba pe prispă. Boamba aruncată, probabil lo­vită la capsă, face explozie. Materiile explosive din boambă au sfarmat tot cor­pul nenorocitului Ion, bătrânului Marin și soției sale Zamfira li sa sfarmat pi­cioarele și manele, micilor copii Nastase in etate de 9 ani i sa sfarmat urechile, mușchii obrajilor și a umerilor, fetiței Lucreția in etate de 10 ani i sa tăiat mâna strângă și coasta dreaptă și cei­lalți 4 copii toți sunt răniți grav la corp. Detunătura exploziei boambei a deștep­tat si pus in picioare pe tot satul. Veci­nii lui Moșu Marin alergînd in grabă fură cuprinși de groaza morței cele ce văzuse. Păretele casei era distrus in mii de bu­căți, pe pămînt in ogradă zăcea cele 9 ființi omenești svîrcojindu-se in dureri. In cîteva minunte tot satul se adunase la locul îngrozitoarei catastrofe. Toată ograda era stropită de singele e­­șit din trupurele victimelor. Unul din boi cu care Ion adusese popușoi cu boamba, s’a găsit mort, iar celaltă cu abdomenul sfarmat. Primarul comunei sosind in grabă a dispus ca flăcăul loan și copii Nastase și Lucreția se fie duși la­­ Roman, unde sau și internat in spitalul Precista mare, iar pe cei 4 copii mici și nefericiții părinți Tudor Marin și Zamfira au fost ridicați și puși in paturi, chemîndu-se imediat din Roman mai mulți medici care le-au dat ingrijirele cuvenite. Vestea acestei îngrozitoare catastrofe a­­junse la Roman, multa lume se grăbi de veni se vadă și se ajute pe acele ființi nenorocite. Prefectul județului Roman a raportat cazul intîmplăreii acelei catastrofe minis­trului de interne, care pănă in present n’a dat nici o mină de ajutor victimelor. Flăcăul Ion, copiii Nastase și lucreția și tatăl lor moșu Marin vor rămînea pentru tot­deauna infirmi, bătrîna Zamfira ma­ma și cei 4 copii se vor indrepta de ră­­nele acapatate insă cu neputință de a mai putea munci. E de datoria statului, ca in fața acestei nenorociri se ingrijască de vieața unei fa­milii infirme și care azi e pe cale de a peri pe patul “durerilor in cea mai nea­gră mizerie. Epitropia spitalului sf. Spiridon incu­­noștiințata de această nenorocire, a dat ordin brigadirului acelei moșii să dea a­­jutoarele necesare suferinzilor si medica­mentele ce li se vor da de medicii casei. Așteptăm să vedem ce va face guvernul. O­­ri dimineață, in pivnița farmaciei, „Ste­fan cel mare“, din piața sf. Spiridon s’a declarat un inceput de incendiu, in ur­mătoarele împrejurări: Un servitor scosese benzină și nu bagase de samă că pe masa pe care pusese vasul cursese din acest liquid. Cînd veni a doua oară puse lampa pe acea masă și imediat benzina se aprin­sese. Din fericire focul a fost imediat loca­lizat și astfel s’a evitat o mare nenorocire căci în acea pivniță se aflau mai multe liquide inflamabile. Dl N. Pană profesor de limba romina cursul inferior și suplinitor de limba la­tină la cel superior, suferind de alienație mintală, după cum am anunțat in ziarul nostru, a fost pus in cămașă de forță și transportat la București. Locul d-sale ’1 suplinește dl. G. Petro­­vici, suplinitor de limba greacă la acel liceu și un distins absolvent al facultăței de litere și a școalei normale superioare. II Consiliul profesoral al facultăței de me­dicină, care fusese fixat pentru ziua de 27 Septembrie, s’a amînat pentru 2 Oc­tombrie. Conform noului regulament absolvenții facultăților de litere, sunt inștiințați că esamenele anuale de licență se vor da de la 1 pănă 30 Octombrie. O Dl. Tzony va incepe in ziua de 1 Oc­tombrie cursul său de mecanică rațională și aplicată. Dl. dl. Sculy a sost in Iași Simbătă dimineață, de la moșia sa din județul Tecuci. Imediat după sosire s’a dus la spița­ Alarma FOIȚA „EVENIMENTULUI“ 275) INTRIGA MORTALA PARTEA A TREIA Frate și soră XIII Strigoiul u­­r­m­a­r­e) își indreptă ghebul de policlinelle ce­ i se strâmbase puțin și acoperindu-și fața cu masca zise: —- Ge frică am tras!... Mi-am inchipuit că atuncea m’ai amăgit și că Michel n’a murit. — Asta îmi arata, cată incredere ai in cuvîntul meu!... Mulțumesc dragă priete­ne, mulțumesc! M’am obișnuit de mult cu apucăturile dumitale. Berthier care nici nu se intremase bi­ne din frica trasă, nu voi să mai inceapă sfadă cu tovarășul său temut, de aceea se pregăti să intre in salon. Lafont, foarte bucuros, foarte liniștit și stăpân pe sine, căci crezuse in povestea cu frescul, ce-i povestise Imaculé, se pu­se să-și caute idolul, pe care-i găsi fara multă­ greutate. Ducesa i era inconjurată de un fel de curte compusă din tineri, femei drăgălașe care-i făceau complimente, o intrebau,o admirau. O vedea de departe, cu coroana de pe­ne lungi și drepte, cu săgețile și arcul său de argint. — la privește un Nostradamus care a­­re a­etul de-a­ fi foarte rău dispus. S’ar spune că-i lipsește ce­va. — Să nădăjduim că va găsi ce-i lipseș­te, respins. Imaculée. Numai să nu-i lipsească capul cum­va. — O, aici capetele se amețesc și ie... destul. Și după ce au fost am­ețite bine sunt mai solide ca ori­cănd. — Așa se întâmpla la acest sfârșit de secol. De­odată se făcu o mișcare in public. I era un ghicitor de la țară, un poznaș din Normadia, care venea imbrăcat cu o gi­­letcă de flori, haină de baracan cafeniu, pantalon scurt de pauză și o pălărie mare cenușie. Fața îi iera mascată ca la toți, pe pă­lărie i era scris cu litere mari . Medic. Se duce in oraș. — Lecuiești oameni, ori dobitoacele nene ? îl intrebară mai mulți. — Poate da, și poate nu. Dar fiind­că ținea in mănă o mulțime de hărtiuțe pe care iera scris „Ursita“ îi se mai spuse : — Iești vrăjitor și un locui­tor ? lei respunse tot aceia .­­ — Poate că da, poate că nu. Și mai adăogă : — Cercați! — Bucuros , să vedem dacă știi să ci­tești in inimă. O femeie, imbrăcată ca o ridiche roșia­tică cu un mijlocel de cinci­zeci de centi­metri pe care niște foi de culoare inchisa îl făceau și mai "subțire", intinse măria. — Citește, zise rea. Fii scurt și sincer. — Sincer numai de­căt, îmi dai voie să vorbesc și de intăluirea de mane. Mica ridiche se retrase repede și roșind sub mască, zise : — Iești indiscret! Vrăjitorul nu mai stărui. — Dumneza, Maison-Rouge, zise Imma­­culee lui Fontenay, care stătea in picioare lingă dânsa, poftim execută-te. Martin ascultă. — Credincios și devotat ca spada voi­nicilor din vechime, zise iei. Acela a cărui haină porți s’a jertfit pentru o regină ne­­bunatecă și nechibzuită, insă nefericită , și devotamentul tău Marchize, a fost tot atăt de mare, tot atăt de nobil față cu un proscris.... Fontenay tresări. — Cine putea ști aceste lucruri ? Cine ii vorbea ast­fel ?’ Cine îi dădea titlul de marchiz, care-i aparținea de drept, nu-i vorbă, dar pe care­ nu-l purtase de la moartea tatălui său. Nimene nu-i băgă de seamă emoția, și doamna de Premesnil, care se află­ și iea acolo, zise : — Ști că ie foarte nostim ! Ieu ce sunt, bună,­­ori rea ? Ghicitorul respunse indată : — Un proverb chinez spune : „Dacă alegi o stofă, uită-te la margine , dacă vrei o soție, uită-te la mama iei....“ Dintr’o mam­ă așa de bună, așa de de­săvârșită, nu puteam ieși de­căt cel mai a­­les mărgăritar de fată*. Normandul se inclină cu o grație de gentilom și invărtindu-se intr’un călcâiu voi să o șteargă de acolo. — Așteaptă, vrăjitorule. Avem aicea un confrate din timpurile trecute, despre ca­re a’și vreaj să știu căte ce­va: vrei să-mi spui ce gândești despre acest Nostradamus ? Și arătă către Lafont. — Poate că da, poate că nu, da ori și cum, să vie mai aproape. Doctorul fu nevoit să asculte. Se vedea că n’avea gust s’o facă, li iera frică de necunoscutul acesta, fă­ră să-și poată da socoteală de ce. Totuși îi intinse mâna brună și ner­voasă. — Iești cărturariu, zise ghicitorul. — Cred și ieu, zise Nostradamus. — Ai fos­t, da. Acuma iești altă ce­va. — Ce sunt acuma? - Vrei adevărul? — Negreșit. — Tot adevărul ? — Ga la tribunal, adevărul, tot adevă­rul și numai adevărul. — Lafont incercă să vădă. Răsul lui suna insă fals. — Ie primejdios, zise ghicitorul. — Haide, odată! strigă Imacul ce, ca și cum nu ș’ar mai putea stăpâni ciuda. Garantez­ieu, pentru Nostradamus al meu. Poți spune tot ce ști despre iei. Nu sa teme iei, nu-i așa, domnule! Lafont care se făcuse verde de mănie și de frică fu nevoit să respundă: — Negreșit.­­— întăiu,* iești cel mai mare nemernic din lume! Lafont incepu să rîdă. Parcă se putea să ia la serios asemene gluma de bal mascat. Lumea care’l încunjura rădea și o mi­titică imbrăcată in Myosotis zise naiv: — Se ministru ? — Anglican... da zise unul imbrăcat cu alb și roș, care se ținea intr’una după rea și care se părea că o păzește ca pe o co­moară. — Urmează, vrăjitorule, ai inceput prea bine ca să te oprești in cale. — Tu te-ai apucat de capetele oameni­lor și cunoști preceptul dumnezeiesc: „Cine sco­ate sabia prin sabie va peri.“ Bagă de seamă și păzește capul tău fi­­ind­că nu prea se ține bine de trunchiu ! Același Myosotis drăguț zise tovarășu­lui care părea să-i fie logodnic. — Domnule Jean, mi-e frică. Nu cum­va ie D. Deibler, acest Nostradamus. — Nu domnișoară, respinse D. Jean, nu l-ar fi invitat ducesa. (Va urma).

Next