Evenimentul, octombrie-decembrie 1897 (Anul 5, nr. 1353-1424)
1897-10-01 / nr. 1353
1353 decît noi, cînd a zărit insula Guanahami. Scara mea găsise un șal mare de moda veche, al unei bunici, numai bun pentru mantaua lui Hamlet....* * * Sala iera literalminte plină: locul viteiui era ocupat, ba incă se mai aduseseră vre-o cîte-va scaune; banca de la bucătărieiera plină, galeria gemea. Intre culise, umbra aștepta ridicarea cortinei, lingă dînsa, emoționat, mă intrebam : „oare o să ieșim bine ?“—si parcă nu-mi venea să ridic perdeaua. In sfârșit sun clopoțelul a treia oară, trag cortina, umbra iese in scenă și ieu după dînsa... Haamleet! HaamleetL incepu umbra. In sală se făcu o tăcere adîncă și toți ochii se ațintiră asupra noastră. De-o dată bumbul de la singura pacheșcă, pe care o mai aveam, căzu jos, și imediat simții pantalonii lunecînd in jos, pe lingă coaps*e, intr’n clipă dezastrul iera complect!. Toată sala isbucni in iisete, și subscrisul, perdut, aiurit, ridicîndu-și în grabă pantalonii o luă la fugă printre culise... Blestematul de bumb nu putuse să cadă mai de mult!.. In mijlocul scenei umbra rămase perplexă, iar ieu o ștersai printr’o ușă care iera in dosul scenei... In urma m*ea, rîsul din sală îmi părea mai puternic decît sgomotul unui ocean in agitare, și in mijlocul hohotelor de rîs, mi se părea că aud strigîndu-se: — Autorul!... Autorul!... Coral. 845 h., Poltinișul 900 lei h., Ostrovul și Zăvoi-Armașu 275 h. Iași: Tomești-Conton 250 leih., Belcești 275 1. h.Vaslui: Lunca Bălteni 420 1. h., Rusca 315 1. h., Crețești cantonul Valea teilor 500, Coropceni* 145 1. h. Neamț: Tazlău 550, bradul și 80 bani fagu, Galu 575 bradu și 75 fagu, Curechești 155 lei h. Botoșani: Vorona 390 1.h., Coșula 295 1. h. Roman: Zăvoiu-Brătești 85 1. hect. EVENIMENTUL 1897 CRONICA ZILEI dii dimineață cu trenul de 8 și 5 minute a plecat la București d. Ovidu Densușanu numit suplinitor la catedra de limba și literatura romina din nou înființată la facultatea de litere din București. La gară a fost însoțit de părintele seu d. Aron Densușanu. Din parte-ne ’i urăm succes deplin in noua sarcină ce si-a luat. K Concursul de latină Nici până azi nu s’a putut da rezultatul tezelor de la concursul pentru catedra de limba latină de la liceul internat. A Și candidații stau pe cheltuiala lor... O A apărut Cheia Sănătatei de d. dr. N. Polingher, medic in Iași. Este o cărticică scrisă in stil popular necesară ori și cui. O recomandăm tuturora. a Instrucția afacerei samsarilor de faliment e aproape a fi terminată. Pe ziua de ezi au mai fost de ascultat cinci marturi, cu cari se indice lista frimoasă de judele de instrucție Vasiliu de la tribunalul Ilfov. X In timpul ploei din săptămîna trecută pe la Galați și in Dobrogea a căzut zăpadă. X Locuitorii satelor inundate de Siret din județul Roman a inaintat M. 8. Regelui o plîngere prin care cer ca guvernul se le vie in ajutor cu popușoi, și lemne necesare pentru a-și construi casele darmate de apă. In acea petiție germanii țerani se plîng că guvernul nu lea dat nimic pană azi. Astă seară la Berăria Unirea va debuta renumitul cîntăreț Ernest Alexandrescu, absolvent al Conservatorului din București. D-sa va delecta publicul in fiecare seară, cu bucățile cele mai alese. ft După cum am anunțat Vineri s’a ținut la prefectura de județ licitația pentru darea in exploatare a mai multor parchete din diferite păduri din Moldova de sus. Din 60 de păduri sau dat următoarele: In județul Dorohoi, Livenii Mitropoliei cu 650 lei hectarul, Cordășeni-Șipoteni Bursele Ademache La 1 Octombrie incepe concursul pentru bursele, instituite din fondul Adamache, pe lingă facultatea de medicină și cea de știință. Sunt două burse la medicină și două la știință. Pentru medecină se prezintă d-nii C. D. Sava și C. Bobulescu, doi distinși studenți ai anului al III-lea de medicină, cari au obținut la examenele generale din iunie, nota maximă, peste 9. « D-nii Brukhental și Strat Haim Marcus antreprenorii școalelor județene Iași- Vaslui, Iași—Roman și Iași—Fâlciu, neterminînd aprovizionarea cu materialul necesar până la terminul prevăzut in contract, au fost amendați de cătră prefectura de județ cu câte 15 lei pe zi pănă la terminarea lucrărilor. Oseară cu acceleratul de 9 și 15 m. au plecat la București d-nii Ghiriac Gorban directorul școalei* de arte și meserii și inginerul Petrescu însărcinat* cu supraveghierea reparațielor ce se fac școalei, spre a expune d-lui Stolojan starea deplorabilă in care se găsește azi curtea acestei școli unde noroiul a ajuns a fi la genunchi Ne intrebăm acum, cum va putea vizita școala M. S. Regele, căci ca să poată vedea atelierele, trebue să treacă prin curte unde e numai noroi. X Ieri s’a făcut la palatul de Justiție alegerea noului consiliu de disciplină al baroului capitalei. Au fost aleși: Danieleanu, președinte ; V. Lascar, G. Disescu și St. Predescu, membri. Ceilalți trei membri au ramas in balotaj. Alegerea pentru complectarea membrilor baroului se va face Duminica viitoare . In ziua de 12 Octombre se va face la Ploești, cu mare spompa, și in presența M. S. Regelui, solemnitatea desvălirei monumentului comemorativ, radicat in onorea batalionului 2 de vînatori. Duminică la ora 8, in biserica sft. Spiridon a avut loc cununia religioasă a gentilei d-re Elena I. Nedelschi studentă cu simpaticul George Vartic ajutor de grefă al curței de apel. Biserica și toată curtea ei avea un aspect feeric, la lumina atîtor focuri bengalice. Nuii au fost d-na și dl. Elefterie Ropală revizor școlar al județului Iași. Intre persoanele care se afla in biserică am putut distinge p9 d-na și d-l I. Burada primul președinte curței de apel, d-na și dl. Hina membru de curte, d-na și dl. M. Vidrașcu prim președinte Trib. Iași, d-na și dl. *dl. Rus, d-na și dl. Space, d-na și dl. Vrănceanu, d-na și dl. Lepadat, etc. La ora 9 suna, după terminarea cununiei care a fost oficiată de cătră P. S. la arhimandritul Varlam Răileanu inconjurat de clerul iitreg al bisericei și acompaniat de corul vocal a d-lui Titus Cerne invitații au plecat spre strada 40 de sfinți la locuința d-lui Ilie Nedelschi unde a avut loc o frumoasă serată dansantă. La ora 12 din noapte un supeu s’a servit invitaților la care a luat parte și P. S. Saarchim. Varlam Răileanu și părintele D. Constantinescu institutor. *Cel întăiu trost s’a rădicat de P. Guvrosia Sa archimandr. Răileanu in sanatatea tinerilor căsătoriți, apoi d-nii Ropală nunul,Stefan Catargi etc. Toți invitații au fost primiți și tratați cu o deosebită amabilitate din partea d nei și d-lui Ilie Nedelschi părinții miresei. Animația a durat pănă la ora 6 dimineața . Mici informații — Alaltă eri evreul Oisie Ștrul din strada Bădărău, ducîndu-se să bea apă din rezervorul cel mare din Tărgușorul Păcurari, a scăpat șina de fier de la capacul rezervorului peste tei, rupîndu-i piciorul sting. Oisie Ștrul, aproape mort a fost dus la spitalul sft. Spiridon și de acolo la spitalul evreiesc unde fu internat. — Dl. Mendel Alterman, eri s’a plîns poliției, că pe cănd tărguia in piața halei, ’i s’a furat din buzunarul hainei un portofel cu 26 de lei. — in noaptea zilei de 23 spre 24 Septembre, s’a pradat prăvălia evreicei Estera Făinariu din Huși strada Olarilor No. 12 furindui-se o sumă de juvaeruri și lucruri. A doua zi dl. Andrei polițaiul orașului, in unire cu dl. Dimitrie Dan energicul comisar director, au reușit să puie înănă pe autor, care ie o copilă in etate de 16 ani numită Maria Ilie Baican. Copila odată prinsă a mărturisit faptul și in urmă arestată. Polițica a dat in judecată pe fabrica de apă gazoasă din strada Săulescu pentru că lucrează și in zilele de sărbători și duminici oprite prin legea repausului duminical. Dl. dr. Russ, decanul facultăței de medicină, azi a înaintat epitropiei spitalului sft. Spiridon catalogul cu notele obținute de elevile anului al 2-lea a școalei obstetrice din institutul Grigore Ghika-Vodă, la examenul pentru obținerea diplomei de moșit din luna Septembrie anul școlar 1896-1897. INTERNE. 1) Carp Mariemedia 5.10, 2) Gorij Sotira 8.35, 3) Dobrea Vasălea 8.05, 4) Grădinescu Smaranda 6.25, 5) Matei Elena 6.42 6) Mitican Paraschiva 7.17, 7) Vasiliu Maria 6.51. EXTERNE. Rozenberg Evita 6.75 si Haitman Haia 7.67. Printr’o regretabilă eroare de zaț, s’a omis numele d-rei Mihăescu Olimpia din clasificația bacalaureaților. ft Epitropia spitalului sst. Spiridon a fixat pentru ziua de 8 Octombrie viitor, concursul pentru postul de medic secundar la spitalul „Elena Beldiman”” din Bîrlad. Pănă in present la acest concurs nu s’a înscris de cât numai dl. dr. Cristofor Magărdici. Azi se va trage la sorți juriul examinator al acestui concurs. M Primindu-se un denunț cum că d-ra Neculcea ar fi murit otrăvită, parchetul a inceput a face cuvenitele cercetări. Ele au și fost citat la parchet căteva persoane cari cunoșteau de aproape pe defuncta. Probabil că va fi nevoie să se desgroape cadavrul. Vom reveni cu amănunte. țt Domente, țăranul din comuna Cuza-Vodă județul Roman, câștigătorul a celor 50.000 lei la loteria funcționarilor publici. Domente i era un țăran sărac lipit pământului. In nenumărate rînduri ’i se sechestrase de perceptor averea pentru plata birului. In cele din urmă perceptorul ne mai putăndu-1 aștepta ’i a scos in vînzare o biată vacă singura mângâiere a zilelor lui amărâte de sărăcie. La mezat vaca a fost vindută cu 60 franci. Din acești 60 lei perceptorul și-a oprit 30 plata birului întârziat, iar restul de 29 lei plus un bilet de loterie ’i-a dat inapoi lui Demente. Acesta ducindu-se acasă se adresează femeie lui cu cuvintele : na, la nevastă, dacă vaca pune-o in ladă. Prin cuvîntul vacă trebuie să ințelegem aci biletul de loterie. Nevasta lui a bocit după vacă vre-e 3 zile. In timpul din urmă după ce s’a anunțat prin ziare nurnerile câștigătoare, perceptorul observă că iei are un număr mai mic după cel ieșit cu 50,000, atunci ’și aduce aminte că dădu-se un bilet precedent lui Domente. Perceptorul se duce acasă la dînsul, găsind numai pe femeia lui, o întreabă dacă mai ține biletul care l-a adus bărbatul ei cănd i-a vîndut vaca. Ea spune că ’i are un ladă. Perceptorul o anunță că a câștigat 50.000 lei la loterie și că să cheme și pe bărbatul ei Domente*. Acesta venind acasă și anunțăndu - și lui vestea îmbucurătoare, se sfătuiesc sa meargă la București pe cheltuiala perceptorului. In București la inceput au fost arestați, mai pe urmă li s’a dat drumul și primăria Capitalei ,i-a pus in vedere lui Domente să-și aducă un act de identitate, căci altfel nu ’i poate elibera banii. Pănă atunci banii sunt consemnați. Iată dar ceva să zică noroc și căți care din cei ce aveau bilete nu doreau să câștige pe cel de 50.000, mai puțin nu vroiau. Dar acestora norocul le-a fost nefavorabil și fericirea căzu ca un trăsnet pe capul săracului Domente, care și uitase de biletul lui și muncea amarnic, de dimineață pănă-n seară. Pe lăngă Domente de sigur că se va pricopsi și perceptorul cu vre-o 10.000. Trăiască fericiți de acum și fără griji, frunțile lor încrețite se vor însenina. De la Milcov. O Sîmbătă 27 Septembrie, a sosit in Iași contele Olsufiev general, aghiotantul M. S. Împăratului Neculai al 2-lea al Rusiei.— Contele Olsufiev Duminică a asistat la serviciul de vin al Mitropoliei admirind mult corul d-lui Muzicescu. Duminică sara contele Olsufiev a plecat la Petersburg. Statua lui Gheorghe Asachi azi va fi ridicată cu totul din piața Trei Erarhilor. In curind statua va fi așezată in rondul din fațada principală a teatrului national. Marea catastrofa de la Gordon O bombă de tun. — Explozie a ei. O oameni răniți. Catastrofa care sa intîmplat in Satul Cordun județul Roman a mișcat viu pe tot județul. Se năram modul cum sa făcut ca această catastrofă se puie pe patul durerelor 9 ființi ominești. In ziua de 25 August flăcăul Ion Mirin in etate de 19 ani fiul locuitorului Thoader Marin Teodor din comuna Cordun proprietatea casei sft. Spiridon, pe cînd se întorcea din țarină cu carul plin de popușoi pe șesul Moldovei unde artileria (reg. 8 și 4)a făcut manevre, a găsit in drum o bombă de tun, uitată probabil de soldați, flăcăul ban, cum o văzu, o luă, o puse in car și plecă spre casă. Ion ajuns acasă, chemă de toți frații și surorile lui in nurner de pe tatăl și mama sa ca se descarce popușor din car. Pe cînd se descarcă popușor, Ioan scoate boamba de tun pe care o invălise in mintean și le-o arată. Copii și părinții năvălesc in jurul lui Ion ca s’o observe. Catastrofa Explozia boambei Ion cu boamba in mină istorisea fraților și părinților cum a găsit’o și că in ea e o mulțime de praf pe care il va scoate și’l va întrebuința la vînat. Momentul fatal Cum cei 6 copii și ambii părinți stăteau uitându-se la boambă, Ion se dă aproape de casă și aruncă boamba pe prispă. Boamba aruncată, probabil lovită la capsă, face explozie. Materiile explosive din boambă au sfarmat tot corpul nenorocitului Ion, bătrânului Marin și soției sale Zamfira li sa sfarmat picioarele și manele, micilor copii Nastase in etate de 9 ani i sa sfarmat urechile, mușchii obrajilor și a umerilor, fetiței Lucreția in etate de 10 ani i sa tăiat mâna strângă și coasta dreaptă și ceilalți 4 copii toți sunt răniți grav la corp. Detunătura exploziei boambei a deșteptat si pus in picioare pe tot satul. Vecinii lui Moșu Marin alergînd in grabă fură cuprinși de groaza morței cele ce văzuse. Păretele casei era distrus in mii de bucăți, pe pămînt in ogradă zăcea cele 9 ființi omenești svîrcojindu-se in dureri. In cîteva minunte tot satul se adunase la locul îngrozitoarei catastrofe. Toată ograda era stropită de singele eșit din trupurele victimelor. Unul din boi cu care Ion adusese popușoi cu boamba, s’a găsit mort, iar celaltă cu abdomenul sfarmat. Primarul comunei sosind in grabă a dispus ca flăcăul loan și copii Nastase și Lucreția se fie duși la Roman, unde sau și internat in spitalul Precista mare, iar pe cei 4 copii mici și nefericiții părinți Tudor Marin și Zamfira au fost ridicați și puși in paturi, chemîndu-se imediat din Roman mai mulți medici care le-au dat ingrijirele cuvenite. Vestea acestei îngrozitoare catastrofe ajunse la Roman, multa lume se grăbi de veni se vadă și se ajute pe acele ființi nenorocite. Prefectul județului Roman a raportat cazul intîmplăreii acelei catastrofe ministrului de interne, care pănă in present n’a dat nici o mină de ajutor victimelor. Flăcăul Ion, copiii Nastase și lucreția și tatăl lor moșu Marin vor rămînea pentru totdeauna infirmi, bătrîna Zamfira mama și cei 4 copii se vor indrepta de rănele acapatate insă cu neputință de a mai putea munci. E de datoria statului, ca in fața acestei nenorociri se ingrijască de vieața unei familii infirme și care azi e pe cale de a peri pe patul “durerilor in cea mai neagră mizerie. Epitropia spitalului sf. Spiridon incunoștiințata de această nenorocire, a dat ordin brigadirului acelei moșii să dea ajutoarele necesare suferinzilor si medicamentele ce li se vor da de medicii casei. Așteptăm să vedem ce va face guvernul. Ori dimineață, in pivnița farmaciei, „Stefan cel mare“, din piața sf. Spiridon s’a declarat un inceput de incendiu, in următoarele împrejurări: Un servitor scosese benzină și nu bagase de samă că pe masa pe care pusese vasul cursese din acest liquid. Cînd veni a doua oară puse lampa pe acea masă și imediat benzina se aprinsese. Din fericire focul a fost imediat localizat și astfel s’a evitat o mare nenorocire căci în acea pivniță se aflau mai multe liquide inflamabile. Dl N. Pană profesor de limba romina cursul inferior și suplinitor de limba latină la cel superior, suferind de alienație mintală, după cum am anunțat in ziarul nostru, a fost pus in cămașă de forță și transportat la București. Locul d-sale ’1 suplinește dl. G. Petrovici, suplinitor de limba greacă la acel liceu și un distins absolvent al facultăței de litere și a școalei normale superioare. II Consiliul profesoral al facultăței de medicină, care fusese fixat pentru ziua de 27 Septembrie, s’a amînat pentru 2 Octombrie. Conform noului regulament absolvenții facultăților de litere, sunt inștiințați că esamenele anuale de licență se vor da de la 1 pănă 30 Octombrie. O Dl. Tzony va incepe in ziua de 1 Octombrie cursul său de mecanică rațională și aplicată. Dl. dl. Sculy a sost in Iași Simbătă dimineață, de la moșia sa din județul Tecuci. Imediat după sosire s’a dus la spița Alarma FOIȚA „EVENIMENTULUI“ 275) INTRIGA MORTALA PARTEA A TREIA Frate și soră XIII Strigoiul urmare) își indreptă ghebul de policlinelle ce i se strâmbase puțin și acoperindu-și fața cu masca zise: —- Ge frică am tras!... Mi-am inchipuit că atuncea m’ai amăgit și că Michel n’a murit. — Asta îmi arata, cată incredere ai in cuvîntul meu!... Mulțumesc dragă prietene, mulțumesc! M’am obișnuit de mult cu apucăturile dumitale. Berthier care nici nu se intremase bine din frica trasă, nu voi să mai inceapă sfadă cu tovarășul său temut, de aceea se pregăti să intre in salon. Lafont, foarte bucuros, foarte liniștit și stăpân pe sine, căci crezuse in povestea cu frescul, ce-i povestise Imaculé, se puse să-și caute idolul, pe care-i găsi fara multă greutate. Ducesa i era inconjurată de un fel de curte compusă din tineri, femei drăgălașe care-i făceau complimente, o intrebau,o admirau. O vedea de departe, cu coroana de pene lungi și drepte, cu săgețile și arcul său de argint. — la privește un Nostradamus care are aetul de-a fi foarte rău dispus. S’ar spune că-i lipsește ceva. — Să nădăjduim că va găsi ce-i lipsește, respins. Imaculée. Numai să nu-i lipsească capul cumva. — O, aici capetele se amețesc și ie... destul. Și după ce au fost amețite bine sunt mai solide ca oricănd. — Așa se întâmpla la acest sfârșit de secol. Deodată se făcu o mișcare in public. I era un ghicitor de la țară, un poznaș din Normadia, care venea imbrăcat cu o giletcă de flori, haină de baracan cafeniu, pantalon scurt de pauză și o pălărie mare cenușie. Fața îi iera mascată ca la toți, pe pălărie i era scris cu litere mari . Medic. Se duce in oraș. — Lecuiești oameni, ori dobitoacele nene ? îl intrebară mai mulți. — Poate da, și poate nu. Dar fiindcă ținea in mănă o mulțime de hărtiuțe pe care iera scris „Ursita“ îi se mai spuse : — Iești vrăjitor și un locuitor ? lei respunse tot aceia . — Poate că da, poate că nu. Și mai adăogă : — Cercați! — Bucuros , să vedem dacă știi să citești in inimă. O femeie, imbrăcată ca o ridiche roșiatică cu un mijlocel de cincizeci de centimetri pe care niște foi de culoare inchisa îl făceau și mai "subțire", intinse măria. — Citește, zise rea. Fii scurt și sincer. — Sincer numai decăt, îmi dai voie să vorbesc și de intăluirea de mane. Mica ridiche se retrase repede și roșind sub mască, zise : — Iești indiscret! Vrăjitorul nu mai stărui. — Dumneza, Maison-Rouge, zise Immaculee lui Fontenay, care stătea in picioare lingă dânsa, poftim execută-te. Martin ascultă. — Credincios și devotat ca spada voinicilor din vechime, zise iei. Acela a cărui haină porți s’a jertfit pentru o regină nebunatecă și nechibzuită, insă nefericită , și devotamentul tău Marchize, a fost tot atăt de mare, tot atăt de nobil față cu un proscris.... Fontenay tresări. — Cine putea ști aceste lucruri ? Cine ii vorbea astfel ?’ Cine îi dădea titlul de marchiz, care-i aparținea de drept, nu-i vorbă, dar pe care nu-l purtase de la moartea tatălui său. Nimene nu-i băgă de seamă emoția, și doamna de Premesnil, care se află și iea acolo, zise : — Ști că ie foarte nostim ! Ieu ce sunt, bună,ori rea ? Ghicitorul respunse indată : — Un proverb chinez spune : „Dacă alegi o stofă, uită-te la margine , dacă vrei o soție, uită-te la mama iei....“ Dintr’o mamă așa de bună, așa de desăvârșită, nu puteam ieși decăt cel mai ales mărgăritar de fată*. Normandul se inclină cu o grație de gentilom și invărtindu-se intr’un călcâiu voi să o șteargă de acolo. — Așteaptă, vrăjitorule. Avem aicea un confrate din timpurile trecute, despre care a’și vreaj să știu căte ceva: vrei să-mi spui ce gândești despre acest Nostradamus ? Și arătă către Lafont. — Poate că da, poate că nu, da ori și cum, să vie mai aproape. Doctorul fu nevoit să asculte. Se vedea că n’avea gust s’o facă, li iera frică de necunoscutul acesta, fără să-și poată da socoteală de ce. Totuși îi intinse mâna brună și nervoasă. — Iești cărturariu, zise ghicitorul. — Cred și ieu, zise Nostradamus. — Ai fost, da. Acuma iești altă ceva. — Ce sunt acuma? - Vrei adevărul? — Negreșit. — Tot adevărul ? — Ga la tribunal, adevărul, tot adevărul și numai adevărul. — Lafont incercă să vădă. Răsul lui suna insă fals. — Ie primejdios, zise ghicitorul. — Haide, odată! strigă Imacul ce, ca și cum nu ș’ar mai putea stăpâni ciuda. Garantezieu, pentru Nostradamus al meu. Poți spune tot ce ști despre iei. Nu sa teme iei, nu-i așa, domnule! Lafont care se făcuse verde de mănie și de frică fu nevoit să respundă: — Negreșit.— întăiu,* iești cel mai mare nemernic din lume! Lafont incepu să rîdă. Parcă se putea să ia la serios asemene gluma de bal mascat. Lumea care’l încunjura rădea și o mititică imbrăcată in Myosotis zise naiv: — Se ministru ? — Anglican... da zise unul imbrăcat cu alb și roș, care se ținea intr’una după rea și care se părea că o păzește ca pe o comoară. — Urmează, vrăjitorule, ai inceput prea bine ca să te oprești in cale. — Tu te-ai apucat de capetele oamenilor și cunoști preceptul dumnezeiesc: „Cine scoate sabia prin sabie va peri.“ Bagă de seamă și păzește capul tău fiindcă nu prea se ține bine de trunchiu ! Același Myosotis drăguț zise tovarășului care părea să-i fie logodnic. — Domnule Jean, mi-e frică. Nu cumva ie D. Deibler, acest Nostradamus. — Nu domnișoară, respinse D. Jean, nu l-ar fi invitat ducesa. (Va urma).