Evenimentul, octombrie-decembrie 1897 (Anul 5, nr. 1353-1424)

1897-11-25 / nr. 1397

1397 CRONICA ZILEI Afacerea Dreyfus D. Darlau­ garde des sceaux,*' ’și-a dat demisia din cabinetul ministerial, ac­tual de sub președenția d-lui Meline. * * * Vestea s’a răspîndit astă­zi pe seara. Și toți au strîmbat din nas... A­ haL, nu miroase a bine, demisia asta... In adevăr, nu se lucru curat. Dacă ministrul Darlau și-a dat demisia este că a fost silit de colegii lui din minister. Bine­ințeles că atît guvernul, cit și d. Darlau n’au co­municat­­ pricinile acestei demisiuni, sunt prea prudenți ca să spuie in gura mare, aceia ce ascunde cuvintele: „in urma vo­­tului dat de senat­­ie de demnitatea mea sa intru in rang,“ căci un alt caz poate s’ar da la lumină cine știe ca cauze com­promițătoare. De ar fi să dăm crezămînt­­urile­ rele, atunci ie nevoie să spunem ca d. Darlau, ’și-a dat demisia silit de g­uvern, care știa că in persoana d-lui Darlau, ie un* amic al sindicatului Drey­­fus. Iată in ce chip se interpretă această emisie. * * # De cîtă­va vreme lucrurile au altă față; zvonurile și gazetele au răspîndit o ver­siune curioasă, relativ la ancheta gene­ralului Pellieux, asupra lui Esterhazy și Pignart. Și ceia ce se spune, de­sigur că, nu se va realisa. Mai intăi­­ie faptul lui Piquart, asupra căruia cade toată bănu­iala, că ar fi unul din acei care au libe­rat acte, nu in original, dar in fotogra­fie. Toate cele ce trebuiau, actele nece­sare fie pentru compromiterea lui Ester­hazy, fie pentru scaparea lui Dreyfus, au fost fotografiate și copiile fotografice date, aetor care ar fi constituind așa numitul sindicat. In privința asta toți cred pe Picquart vinovat, și de aici s’a raspîndit un svon că Picquart va fi condemnat la 2 luni in­­chisoare riguroasă și că ie deja arestat. Un alt svon, care formează partea a doua a versiunii ie că Esterhazy ie nevinovat, că guvernul s’a incredințat și iei de ne­vinovăție și că va fi scos­ afară din cauză, insă va fi chemat la o altă răspundere pentru scrisorile publicate alaltăeri de ziarul Figaro cari aparțin lui Esterhazy. Aceasta se crede de toți, se speră de in­­treaga populație. Pănă azi insă nimic nu s’a comunicat, nu se știe relativ la an­chetă. In schimb guvernul ca să dea mo­tiv de răbdăre spiritelor, publică in fie­ce zi o notă, prin care se anunță că an­cheta urmează in regulă și că dacă nu se vor mai ivi­ulte incidente, se va termi­na mîine Joi ori Vineri. ■» * * Gaia se ie mai nostim, și mai încurcat de afirmarea unor gazete, cari spun că Dreyfus n’a fost condamnat numai pe te­meiul faimosului borderou, dar că există alte piese, necunoscute de public, dove­ditoare de vinovăția lui și că borderoul a fost numai un accesoriu, iată nostima­ția. Dacă lucrurile au fost și sunt așa, de ce nu s’au comunicat de­ la inceput, ca să piară ori­ce gust de scăpare celor cari azi țin lupta. De ce­­ se amăgește o lume intreagă, a­­mețind spiritele cu un borderou, care ie o mașinație? Care sunt pricinile acestei tăceri­ lungi de trei ani acelor cari știau adevăratele motive? De ce un mister așa de nesfîrșit? Nu-și inchipuie nimeni ce tristă operație ie in lucrările acestei afa­ceri cari din zi in zi­le mai incurcată, mai compromițătoare, mai misterioasă. In cazul cînd cei in drept știu cele ce sunt adevărate, știu că Esterhazy ie nevinovat și Picquart criminal, nu înțelegem atâta babă oarbă angajat de trei, și atîta spe­ranță lui Dreyfus și a lor lui de scăpare ori dreptate. Adevărurile, par, insă nu tocmai mascate, căci dacă Dreyfus nu ie vinovat de inălta trădare, apoi ie vinovat de altele mai mici, și o gazetă spune, de pe­ acum, modul cum serviciul statului major întindea curse lui Dreyfus, prin no­te oficiale false, pe care Dreyfus le comu­nică celor in drept, adică dușmanilor ex­terni ai statului francez. Și iar* dacă Drey­fus­­e vinovat de aceiași multa trădare, nu urmează că Esterhazy ori alți ofițeri superiori să nu fie și iei vinovați de alte lucruri scumpe Republicei Franceze. De aici concluzie, toți sunt vinovați, deci, haideți cu toții la insula Dracului. Paris Th. Cornel. X Ieri s’a prezentat la redacția noastră d-ra Virginia M. Vîrgolici elevă clasa III liceu, și primit calamara ce a cîștigat’o ca premiu la deslegarea șaradei cupon No. 3. X D, procuror general a declarat oposiție la camera de apusare contra ordonanței din 29 Octombrie judecător de instrucție de pe lingă trib. Botoșani prin care tri­­m­ete in judecata acelui trib, pe Grigore Ghirița fost arendaș moșiei Ipătești pen­tru 2 poscuri, și declară tot odată că nu ie loc de urmărire pentru alte 2 delicte imputate numitului anume: abuz de în­credere și bigamie. Oposiția d-lui procuror general are de scop a stabili și sevirșirea acestor 2 de­licte și prin urmare trimiterea lui Griv­­ița in judecata tribunalului și pentru a­­ceste fapte. X Dl Const. B. Penescu prefectul poliției a plecat azi dimineață la Vaslui in inte­rese private. Tot azi cu trenul de 2 lum. se reîntoarce in oraș.­ ­ EVENIMENTUL In urma plîngerilor unui depu­tat despre felul cum se adminis­trează comuna Botoșani, ministe­rul de interne a ordonat o anchetă. Din astă causă, aflăm, că d. A­­rapu, prefect de județ și-a dat de­misia. X EPIDEMII La pavilionul de izolare a spitalu­lui din Tatarași, eli s’a adus și in­ternat următorii bolnavi de anghina difterică: 1) Un copil in etate de 3 ani a lo­cuitorului Ion Sorculeanu din stra­da Nicotină No. 52. 2) Un băet de 9 ani a locuitorului Vasile Gheorghiu din strada Făntă­­nelei No. 3. 3) Un băet in etate de 5 ani a lo­cuitorului Teodor Petrachi din co­muna Mironeasa județul Iași. 4) Un flecău de 24 ani a locuito­rului Ion A. Marandei din comuna Jipeni plasa Codrului județul Iași și 5) Pe femeea Profira Vasiliu in etate de 46 ani din mahalaua Țigă­­nimei. * El i s’a prezintat la redacție locuitorul Grigore Băbuță din comuna Rădiu lui Tatar. El ni s­’a plîns că învățătorul din comuna Tăutești, a venit la el acasă, pe cînd dînsul lipsea, și ia bătut grav soții care este insercinata. Cauza acestei maltratări, după cum ni spune Băbuță, este că cu cite-va zile mai inainte el prinsese vaca învățătorului mîn­­cînd din finul lui. Supunem cazul d-lui revizor școlar. Mici informații — Individul Gheorghe Ionescu fost servitor la Institutele Unite, acel ce a fugit din serviciu furînd mai multe lu­cruri, aseară a fost prins de poliție sect. 3-a in Țicău și depus in arestul­­ secției.­­ In ocolul primăriei, astă-noapte a murit un cal, ce fusese adus de pripas. Cine știe a cărui om se fac­e acel ani­mal care a murit probabil de foame in ocol. Dl. Prefect de județ Gheorghian in ur­ma raportului făcut de subprefectul plă­­șei Bahlui, a aprobat numirea de notar la comuna Belcești, făcută in persoana d-lui Gheorghe steculau fost primar la a­­cea comună. X Di. Butnărescu distribuitor de mandate poștale din Iași, a fost plasat la cursa Iași Dorohoi pentru 3 zile in locul titula­rului care e bolnav. ^Ministerul de răsboi printro cir­culară telegrafică, comunică tuturor elevilor școalei de ofițeri „Dealul Spirei, de a nu se presenta la școa­lă in ziua de 24 Noembri după cum se hotărîse la închiderea școalei, ci numai după un nou ordin. — Deci școala va fi închisă și după 24 No­embri tot din cauza epidemiei de Fe­bra­ Tifoidă. In 1897 X Carnetul S­ftei Ecaterina 25 Noembrie 1897 Doamnele: Ecaterina Andrei Vizanti, Ecaterina Panopol, Ecaterina Starostescu- Cucu, Ecaterina Leonardescu, Ecaterina dr. Onceanu (Tulcia), Ecaterina G. Ganciu, Ecaterina A. Sandulachi, Ecaterina Crivăț, Ecaterina dr. Iuliano, Ecaterina Lascar Sion, Ecaterina D. Rotta, Ecaterina G. Di­­mitrescu, Ecaterina Forescu (Folticeni), Ecaterina dr. Misir, Ecaterina maior Va­siliu, Ecaterina Sechilaride, Ecaterina cap. Lehr, Ecaterina căp. Vrabie, Ecaterina Mi­hail, Ecaterina căp. Vrabie, Ecaterina Io­­nescu, Ecaterina Dimitriu, Ecaterina Al. Ionescu, Ecaterina S. Ionescu. Domnișoarele: Ecaterina N. Gane, Caty Varlam, Ecaterina P. Botez, Ecaterina La­­dica studentă, Ecaterina Vasiliu studentă, Ecaterina Panaitescu, Ecaterina Giurcă­­neanu, Ecaterina Valdman, Ecaterina Ga­­vriliu etc. dt La 6 Decembrie de S-tul Neculai se va sfinți biserica Sf. Haralamb din ora­șul nostru, restaurată in cursul verei tre­cute. Sfințirea se va face cu o deosebită pompă.­­ Din arestul militar eri a evadat solda­tul deținut Gheorge Creangă, luînd cu el­e si hainele inchisorei. * * ♦ Aseminea aseară pe la oara 5 jam. a evadat din arestul gendarmeriei rurale din strada Curalari soldatul Vasile Balan.­­ D. Iancu Vîrlănescu directorul școalei primare de băeți Gura-Vodă, care fusese trecut pe lista d-lui Haret pentru a fi de­corat, a fost șters prin stăruințele d-lui Fintînariu inspector școlar pentru că e de culoare politică adversară colectivităței. Astă-noapte pe la oarele 12, o bataie sîngeroasă a avut loc la care chantant din strada de Sus intre Reiza Lupetrr si M. Sfartz antreprinorul chantanului. Startz s’a ales cu capul spart. Politica in­tervenind a dispăru­t pe beligeranți. Afacerea Dreyfus Esterhazy a adresat generalului Pelli­eux următoarea scrisoare: «Nevinovat după cum sunt, apoi tortura pe care o indur de 14 zile, e supraumană. Cred răposedați toate dovezile de existența unui infam complot. Aces­e dovezi insă trebuie să se producă in desbatere pudică pentru ca să se facă deplină lumină. Ca ofițer am dreptul ca acuzat de înaltă tră­dare să vin înaintea unui consiliu de resboiu. Numai acesta mă poate spala de cele afirmate de infamii calomniatori». 1c * * „La Patrie“ anunța publicarea scrisorilor adresate lui Esterhazy de generalul Boldesfere, șeful sta­tului. Procesul Țenov—Ghițescu Sâmbătă a venit inaintea cursei de apel secția I procesul asociației Țenov, Zinebel, Wohl din Fălticeni. Din partea d-lui Țenov a pledat simpa­ticul și valorosul avocat Fleva, iar din partea adversă d-nii Missir și Macri.­­Obiectul procesului este cererea d-lui Tinov de-a scoate pe avocatul Ghițescu din consiliul judiciar ce s’a format in ur­ma hotărîrei arbitrilor. Procesul de astăzi, incepe dl. Fleva, e unic in felul său, e unic pentru că ase­menea cazuri nu se pot închipui. Voi incepe, zice d-sa, cu istoricul faptelor : D-mi Zenov, Zinbel și Wohl fac o asoci­­ațiune pentru exploatarea pădurilor Mălini, Gainești, Sabora și altele. D-sa scoate in relief meritul d-lui Zenov pentru curajoasa întreprindere și cine va merge să visiteze instalațiunile, drumul de ier, funicularul va râmînea cuprins de admirațiune.—In anul trecut insă dl. Țenov este așa de bine exploatat de cei­lalți asociați in cit se vede la un moment dat, aproape cu nimic și de fapt exclus din asociație, dl. Țenov insă, obține astă vară ca arbitru pentru al judeca pe dl. Marinescu Bragadiru. Comisiunea arbitri­lor se întrunește in ziua de 19 August și spre mirare in loc ca dl. Ghițescu, avo­catul d-lui Țenov, să ceară judecarea fon­dului, pentru că mai erau cite­va zile până la 30 August, cînd după condica ci­vilă misiunea arbitrilor se consideră că și a indeplinit rolul și nu mai are nici un rol, spre mirarea tuturor zic d-lu Ghițescu cer judecarea sequestrului judiciar,­­ceea ce se admite și dl. Țenov numește din partea sa pe avocatul* său Gh. Ghițescu, iar ceilalți asociați pe avocatul lor dl. I. Alexandrescu, care­ să tranșeze diferendele dintre asociați. Dl. Fleva cetește concluziunile scrise a­le d-lui Ghițescu, care in calitate de a­­vocat a lui Zenov, conchide că Zvnebel și Wohl au frustat pe Zenov cu suma de un milion și ceva, și îi califică cu cuvintele de exploatatorii d-lui Țenov, de venetici și altele. Din momentul insă, zice dl. Fleva, ced. Ghițescu devine sequestru arbitru rolul se schimbă, de astă dată vedem că dl. Volh depune pentru d-sa garanția de 25,000 lei, numește pe dl. Țenov om care nu știe ce face și ca dovadă că dl. Țenov om care nu știe ce face, spune d-l. Fleva, este că va ales pe d-stră ca avocat!! !.... Din acest moment d. Ghițescu e dușma­nul clientului său de odinioară, Țenov, și prietenul Zinbel și Vohl pe care­ d-sa îi numise venetici, încă o dovadă zice dl.Fleva că dl. Ghi­țescu este contra clientului său Țenov este faptul că după judecarea procesului la tri­bunalul de Suceava apărînd o notiță de rezultatul procesului, d-sa respunde in un alt ziar că dl. Țenov e un falit și că e dator celorlalți "asociați suma de 390.000 lei. Pe aceste motive cer d­escluderea d-lui Ghițescu. O Starea epidemiilor in județ Anghină difterică, Mironeasa morți 2, însănătoșiți 1, Rămași 4, Anghină (crup), Popești morți 2, însănătoșiți 1, Rămași 4 Anghina Voinești morți 2, însănătoșiți 2, Rămași 2, Anghină Golăești morți 2, în­sănătoșiți 2, Râmași 2, Anghină *Băd­ești morți *2, însănătoșiți 2, Rămași 2, Scar­latina Roșia morți 2, insănătoșiți 2, Ră­mași 2, Scarlatina Roșcani morți 2, în­sănătoșiți 1, Rămași 2, Scarlatina Sărea morți 2* însănătoșiți 1, Rămași 1, Anghi­na d*ist. Tg-Frumos morți 1, însănătoșiți 1, Rămași 1, Tusa conv. Băiceni morți­i 1 insănătoșiți 1, Rămași 6, Tusa conv. Buz­nea morți 1, insănătoșiți 1,­Rămași 14. Bri. Duminică, la oarele 4 p. m. a a­­vut loc adunarea generală a societăței Cultura. — Ședința se deschide la orele 4 sub președenția d-lui Meier Weisengrun. După ce citește de secretar darea de sea­mă a gestiunei trecute, d. dr. Hertenberg dă cetirea proectului de budget pentru a­­nul viitor.­­ Dl. dr. Hertenberg face a­­poi o dare de seamă despre mersul socie­tăței și își exprimă regetul seu ca mul­țumită imposibilităței membrilor, socie­tatea regresează. Adunarea votează apoi budgetul pentru anul viitor, după care se i’au in discuți­­une diferitei propuneri despre îmbunătă­țirea societăței, despre care vom da amă­nunte la ediția III. O Mâne seară Marți 23 N­oem­bre, se va juca la teatru Național, frumoasa dramă CRIMA ȘI PEDEAPSA in 7 tablouri de Th. Mihailovici Dostoievschi. Rolurile principale vor fi jucate de doamnele Pruteanu, Radulescu, Cuzinschi, Georgescu și d-nii Dragomir, Penel, Mo­­muleanu, Popovici, Ionescu, etc. Sperăm că mâne teatrul va fi ticsit. X in straina Potcoava &36. IO­eri a murit de angin­ae-difte­­rîcu un copil in etate de un an și trei luni a evrului fizic Unchi­stofer. X Intre Junimiști și Conservatori Pe cînd in Iași se făcea alegerea pre­ședintelui clubului, in Botoșani a reîn­ceput vechia și vehementă polemică intre Steagul ziar Conservator și Prutul zaic Junimist. Reproducem articolul din Steagul in­titulat: Drept răspuns Pricepem, lesne că activitatea desfășurată de conservatori și succesele lor îi cam impedică să doarmă intimiste pe confrații noștri de la Prut. Ne permitem insă a se observa că nu este tocmai abil din partea Lor să-și arate așa pe față leur mouvaise humear. Mai astă oară au avut un ar­ticol cu pretenție de a fi stins de pe fața păm­în­­tului pe Nicu Filipescu. Astă­zi se agață de unul din discursurile pronunțate la Iași la Congresul studiilor sociale, incercîndu-se a'l seflemiza. Pen­tru ce atîta supărare ? A cui e cină, dragi con­­frați, dacă, pe cînd conservatorii adună in jurul lor tot ce are țara mai mult și mai inteligent,pre­cum o recunoaștea mai deunăzi chiar un adver­­sar politic, d. Vasile Lascăr, voi cu prietenii noș­tri, constituia in societate de admirație mutuală, după ce ați asurzit țara cu Laudele ce oi le aduceați voi intre voi, astă­zi, ne mai puțind prinde pe ni­meni, ați căzut intr'o amorțeală complectă, fiind reduși, ca Fakirii din India a vă admira buricul . Devastările din capitală întrunirea studenților. O veste alar­mată. Moțiunea.­- Manifestația. -La Văcărești. -Moartea jidanilor.— Focuri de revolver.—Sânge­le.—Răniți. - Arestările. Amănunte.— In vederea intrunirei de ori o mare pa­nică a cuprins evrei din capitală. De frică să nu se răscoale populația ro­mână, evreii de prin cartierile mărgina­șe s’au inchis încă de dimineață prin ca­sele lor. Mulți dintre ei au fugit chiar pe la rudele lor ci­ nu locuiesc prin centru și unde vor putea fi mai bine feriți. Măsurile­­ poliției D. Gaton Lecca, prefectul poliției capi­talei, a chemat Încă de Sâmbătă pe antre­­penon de cafenele și ceainării din calea Vă­cărești, calea Dudești și alte cartiere lo­cuite de evrei, și le-a pus in vedere ca să nu permită aglomerații mari de evrei in localurile lor și să interzică ori­ce discu­ție politică. Acest ordin s’a dat pentru ca populația română să nu fie excitată și ast­fel să nu se dea naștere la ciocniri sân­geroase. Concentrarea g­andarmilor încă de la oarele 10 dimineață, jandar­mii pedeștrii și jandarmilor călări au fost concentrați in cazărmile lor, gata,apleca la cei dintăi semnal. Pe strade se obser­va o mișcare neobișnuită. Pretutindeni nu se vorbea de­cat de întrunirea studenților și de proporțiunile ce ar lua agitația în­cepută. Gardiștii de ziuă și un mare număr din cei de noapte, au fost imprăștiați prin toate mahalalele locuite de evrei.­­ Comi­sarii și sub-comisarii au primit de ase­minea ordin a se găsi in tot timpul zilei la secțiile lor. întrunirea studenților La oara 2 se deschide intrunire­a la care iau parte peste 10.000 de oameni. Vorbesc din frații Danielopol, Gheorghi­­ade din Iași, Brăescu din Iași, Niculescu, Pamara, Demetrescu și Polichroniade. După care se adopta următoarea : Moțiune Cetățenii Capitalei și studenții univer­sitari romîni. Întruniți in sală Dacia in ziua de 23 Noembrie 1897, față cu ten­dințele de acaparare a tot ce este ro­­mînesc, din partea evreilor, socotind o impasibilitate a noastră ca slăbirea cea mai sigură a naționalităței Române; știind că această slăbire se va reflecta peste tot locul unde trăesc Români, con­sideră ca chestiune de cea mai înaltă importanță națională, lupta începută pentru apărarea drepturilor strămoșești și hotăresc: 2) A nu defarma un singur moment pănă cînd nu vor fi de fapt, stăpîni in casa lor. 2) A se trimite memorii M. S. Regelui și Corpurilor legiuitoare, pentru a se arăta legitimitatea acțiunei lor. 3) A căuta să se unească toți Ro­­mînii intr’o Ligă­ Antisemită și 4) Obligă pe studenți a aduce la în­deplinire h­otărîrele luate in această in­­trunire. După citirea moțiunei, președintele intrunirei roagă poporul să se împrăștie in cea mai mare liniște. Abia termină de vorbit președin­tele intrunirei și d. Camil Dimitrescu veni cu o telegramă și anunță mul­­țimei că evreii din calea Văcărești au bătut pe un român pănă sau o­­morăt. Sute de voci strigară atunci: .. — Săi omorîim și noi !“. In strada Patriei Mulțimea de mii de oameni, eșind din sala Dacia, se îndreptă intr’o invălmășeală de nedesens spre strada Patria. Un pluton de geandar și pedeștri trec printre ma­nifestanți. Sergenții­ de stradă furnicau in toate părțile. Mulțimea, intrând in strada Patria, a inceput să spargă geamurile, să rupă obloanele de la prăvăliile evreești și să devasteze peste tot. De aci, miile de oameni, se îndreptară spre calea Văcărești. De­odată se aude o duruitură de ciomege și geamurile de la prăvăliile evreiești, precum și firmele sbor in toate părțile. * Intr’un colț fațadă unei antiquarii de cărți este dărâmată la pă­mânt. O ploae de pietre pornește de ase­meni in­spre etajele de sus. Se aud țipate și panica­te de nedescris. Focurile de revolver. Abia mulțimea înaintează incă puțin pe calea Văcărești, și de­odată se aud mai multe focuri de revolver. Evreii de acolo, văzind miile de oameni, au tras focuri in aier, o parte dintre manifestanți, crezând că este armata care trage cu puștile, o ia la f­ugă inapoi. Se produce atunci o mare învălmășeală. Oamenii cad unii­ peste alții, mulți sunt călcați in picioare, un student a fost chear, după cum s’a svorit, foarte grav rănit. In vremea asta vine o altă grămadă de lume, care mărește rîndurile celor dintâi Se aud strigăte cari fac să rășina aerul: «Înainte băeți !» Mai mult ca cinci mii de oameni inain­­teaza pe calea Văcărești, spărgînd geamu­­rile, dârmînd firmele și devastind toate prăvăliile. Mărfurile erau aruncate in mij­locul străzei. Gind tot era distrus, miile de oameni se întorc inapoi. Din calea Văcărești manifestanții se în­torc in strada Sf. Vineri. Prăvăliile evre­ești sunt și aci devastate. .Ploaie de pie­tre se vede in aer și geamurile de la e­­tajele de sus sbor in toate părțile. Nici o fi­gură omenească nu se vede pe acolo. Din cînd in cînd se aude cite un țipăt. Se crede că pietrele asvîrlite au lovit pe cineva. De jos se aud strigăte zgo­motoase : «! Jos jidanii! Să piară jidanii!» Miile de oameni, cu bețe, cu ciomege și cu fiare rupte de la magazine, inain­­tează pe strada Lipscani. Aci devastările continuă. Mulțimea ridică obloanele care erau lăsate, sparge geamurile, unii intră in prăvălii si aruncă mărfurile in stradă. Geamurile de la etajele de sus sunt de a­­semenea sparte. ARMATA Plutoanele de jandarmi pedeștri și călări nefiind suficiente ce să respingă mu­lțimea care se împrâștiase prin di­ferite strade spărgând­­și devastând prăvăliile, s’a sco­s armata pe strade. Roșiorii, cu săbiile scoase, șarjează in toate părțile. Pe jos,‘„pe strade nu sunt de­cât geamuri sparte, In­cât abia poți să mai treci. In fugarii mulțimei îni spre strada Lips­cani, vr’o câte­va sute de oameni au in­trat in templul israelit, unde au spart geamurile și au devastat. Armata sosind la moment, a împrăștiat pe manifestanți Mai multe sinagoge au fost de asemeni devastate.­ ­ La „Lumea Nouă“ Localul ziarului „Lumea Nouă“ a fost de asemenea inconjurat de poliția, iar porțile din față au fost închise. Sus in club, mai multe sute de socialiști aveau revolverele la ei spre a se apăra. Mai multe magazine din Calea Victo­riei, strada S­măr­dan, Carol, Șelari, Ca­­sa Moșilor etc., au fost de asemenea de­vastate. La oarele 7 seara toate stradele sunt ocupate militarește și mii de curioși cir­culă in toate părțile spre a vedea maga­zinele devastate, cari sunt păzite de jan­­darmi pedeștri. In populația evreiască e o panic­ă ce nu se poate descrie. Pagubele se ridică la mai multe sute de mii de lei. Noi amănunte Noembrie 23. De la coresponden­tul nostru special mai primim următoarea te­legramă : Aspectul Bucureștiu­­lui e înfiorător. Calea Văcărești și toate im­­prejurimele, stradele Lipscani, Carol, Șelari și Calea­ Victoriei sunt complect devastate.­­ Mii de geamuri sunt sparte. Panicate mare. Spitalele sunt pline de răniți. Patrule strebat toa­te stradele. Emoțiunea e profun­dă. _____________RODRIGO­­­ X LA TEMPLU Dr. Negura Reîntors, dă consultațiuni de la orele 12 —2 p. m. Strada Alexandri No. 14 Femeile suferind de amenorae ale că­ror reguli sunt inprimate, trebue să re­curgă la ipsolina lui Chapoteaut, care provoacă și indreptează regula.

Next