Evenimentul, octombrie-decembrie 1897 (Anul 5, nr. 1353-1424)
1897-11-25 / nr. 1397
1397 CRONICA ZILEI Afacerea Dreyfus D. Darlau garde des sceaux,*' ’și-a dat demisia din cabinetul ministerial, actual de sub președenția d-lui Meline. * * * Vestea s’a răspîndit astăzi pe seara. Și toți au strîmbat din nas... A haL, nu miroase a bine, demisia asta... In adevăr, nu se lucru curat. Dacă ministrul Darlau și-a dat demisia este că a fost silit de colegii lui din minister. Bineințeles că atît guvernul, cit și d. Darlau n’au comunicat pricinile acestei demisiuni, sunt prea prudenți ca să spuie in gura mare, aceia ce ascunde cuvintele: „in urma votului dat de senatie de demnitatea mea sa intru in rang,“ căci un alt caz poate s’ar da la lumină cine știe ca cauze compromițătoare. De ar fi să dăm crezămînturile rele, atunci ie nevoie să spunem ca d. Darlau, ’și-a dat demisia silit de guvern, care știa că in persoana d-lui Darlau, ie un* amic al sindicatului Dreyfus. Iată in ce chip se interpretă această emisie. * * # De cîtăva vreme lucrurile au altă față; zvonurile și gazetele au răspîndit o versiune curioasă, relativ la ancheta generalului Pellieux, asupra lui Esterhazy și Pignart. Și ceia ce se spune, desigur că, nu se va realisa. Mai intăiie faptul lui Piquart, asupra căruia cade toată bănuiala, că ar fi unul din acei care au liberat acte, nu in original, dar in fotografie. Toate cele ce trebuiau, actele necesare fie pentru compromiterea lui Esterhazy, fie pentru scaparea lui Dreyfus, au fost fotografiate și copiile fotografice date, aetor care ar fi constituind așa numitul sindicat. In privința asta toți cred pe Picquart vinovat, și de aici s’a raspîndit un svon că Picquart va fi condemnat la 2 luni inchisoare riguroasă și că ie deja arestat. Un alt svon, care formează partea a doua a versiunii ie că Esterhazy ie nevinovat, că guvernul s’a incredințat și iei de nevinovăție și că va fi scos afară din cauză, insă va fi chemat la o altă răspundere pentru scrisorile publicate alaltăeri de ziarul Figaro cari aparțin lui Esterhazy. Aceasta se crede de toți, se speră de intreaga populație. Pănă azi insă nimic nu s’a comunicat, nu se știe relativ la anchetă. In schimb guvernul ca să dea motiv de răbdăre spiritelor, publică in fiece zi o notă, prin care se anunță că ancheta urmează in regulă și că dacă nu se vor mai iviulte incidente, se va termina mîine Joi ori Vineri. ■» * * Gaia se ie mai nostim, și mai încurcat de afirmarea unor gazete, cari spun că Dreyfus n’a fost condamnat numai pe temeiul faimosului borderou, dar că există alte piese, necunoscute de public, doveditoare de vinovăția lui și că borderoul a fost numai un accesoriu, iată nostimația. Dacă lucrurile au fost și sunt așa, de ce nu s’au comunicat de la inceput, ca să piară orice gust de scăpare celor cari azi țin lupta. De ce se amăgește o lume intreagă, amețind spiritele cu un borderou, care ie o mașinație? Care sunt pricinile acestei tăceri lungi de trei ani acelor cari știau adevăratele motive? De ce un mister așa de nesfîrșit? Nu-și inchipuie nimeni ce tristă operație ie in lucrările acestei afaceri cari din zi in zile mai incurcată, mai compromițătoare, mai misterioasă. In cazul cînd cei in drept știu cele ce sunt adevărate, știu că Esterhazy ie nevinovat și Picquart criminal, nu înțelegem atâta babă oarbă angajat de trei, și atîta speranță lui Dreyfus și a lor lui de scăpare ori dreptate. Adevărurile, par, insă nu tocmai mascate, căci dacă Dreyfus nu ie vinovat de inălta trădare, apoi ie vinovat de altele mai mici, și o gazetă spune, de pe acum, modul cum serviciul statului major întindea curse lui Dreyfus, prin note oficiale false, pe care Dreyfus le comunică celor in drept, adică dușmanilor externi ai statului francez. Și iar* dacă Dreyfuse vinovat de aceiași multa trădare, nu urmează că Esterhazy ori alți ofițeri superiori să nu fie și iei vinovați de alte lucruri scumpe Republicei Franceze. De aici concluzie, toți sunt vinovați, deci, haideți cu toții la insula Dracului. Paris Th. Cornel. X Ieri s’a prezentat la redacția noastră d-ra Virginia M. Vîrgolici elevă clasa III liceu, și primit calamara ce a cîștigat’o ca premiu la deslegarea șaradei cupon No. 3. X D, procuror general a declarat oposiție la camera de apusare contra ordonanței din 29 Octombrie judecător de instrucție de pe lingă trib. Botoșani prin care trimete in judecata acelui trib, pe Grigore Ghirița fost arendaș moșiei Ipătești pentru 2 poscuri, și declară tot odată că nu ie loc de urmărire pentru alte 2 delicte imputate numitului anume: abuz de încredere și bigamie. Oposiția d-lui procuror general are de scop a stabili și sevirșirea acestor 2 delicte și prin urmare trimiterea lui Grivița in judecata tribunalului și pentru aceste fapte. X Dl Const. B. Penescu prefectul poliției a plecat azi dimineață la Vaslui in interese private. Tot azi cu trenul de 2 lum. se reîntoarce in oraș. EVENIMENTUL In urma plîngerilor unui deputat despre felul cum se administrează comuna Botoșani, ministerul de interne a ordonat o anchetă. Din astă causă, aflăm, că d. Arapu, prefect de județ și-a dat demisia. X EPIDEMII La pavilionul de izolare a spitalului din Tatarași, eli s’a adus și internat următorii bolnavi de anghina difterică: 1) Un copil in etate de 3 ani a locuitorului Ion Sorculeanu din strada Nicotină No. 52. 2) Un băet de 9 ani a locuitorului Vasile Gheorghiu din strada Făntănelei No. 3. 3) Un băet in etate de 5 ani a locuitorului Teodor Petrachi din comuna Mironeasa județul Iași. 4) Un flecău de 24 ani a locuitorului Ion A. Marandei din comuna Jipeni plasa Codrului județul Iași și 5) Pe femeea Profira Vasiliu in etate de 46 ani din mahalaua Țigănimei. * El i s’a prezintat la redacție locuitorul Grigore Băbuță din comuna Rădiu lui Tatar. El ni s’a plîns că învățătorul din comuna Tăutești, a venit la el acasă, pe cînd dînsul lipsea, și ia bătut grav soții care este insercinata. Cauza acestei maltratări, după cum ni spune Băbuță, este că cu cite-va zile mai inainte el prinsese vaca învățătorului mîncînd din finul lui. Supunem cazul d-lui revizor școlar. Mici informații — Individul Gheorghe Ionescu fost servitor la Institutele Unite, acel ce a fugit din serviciu furînd mai multe lucruri, aseară a fost prins de poliție sect. 3-a in Țicău și depus in arestul secției. In ocolul primăriei, astă-noapte a murit un cal, ce fusese adus de pripas. Cine știe a cărui om se face acel animal care a murit probabil de foame in ocol. Dl. Prefect de județ Gheorghian in urma raportului făcut de subprefectul plășei Bahlui, a aprobat numirea de notar la comuna Belcești, făcută in persoana d-lui Gheorghe steculau fost primar la acea comună. X Di. Butnărescu distribuitor de mandate poștale din Iași, a fost plasat la cursa Iași Dorohoi pentru 3 zile in locul titularului care e bolnav. ^Ministerul de răsboi printro circulară telegrafică, comunică tuturor elevilor școalei de ofițeri „Dealul Spirei, de a nu se presenta la școală in ziua de 24 Noembri după cum se hotărîse la închiderea școalei, ci numai după un nou ordin. — Deci școala va fi închisă și după 24 Noembri tot din cauza epidemiei de Febra Tifoidă. In 1897 X Carnetul Sftei Ecaterina 25 Noembrie 1897 Doamnele: Ecaterina Andrei Vizanti, Ecaterina Panopol, Ecaterina Starostescu- Cucu, Ecaterina Leonardescu, Ecaterina dr. Onceanu (Tulcia), Ecaterina G. Ganciu, Ecaterina A. Sandulachi, Ecaterina Crivăț, Ecaterina dr. Iuliano, Ecaterina Lascar Sion, Ecaterina D. Rotta, Ecaterina G. Dimitrescu, Ecaterina Forescu (Folticeni), Ecaterina dr. Misir, Ecaterina maior Vasiliu, Ecaterina Sechilaride, Ecaterina cap. Lehr, Ecaterina căp. Vrabie, Ecaterina Mihail, Ecaterina căp. Vrabie, Ecaterina Ionescu, Ecaterina Dimitriu, Ecaterina Al. Ionescu, Ecaterina S. Ionescu. Domnișoarele: Ecaterina N. Gane, Caty Varlam, Ecaterina P. Botez, Ecaterina Ladica studentă, Ecaterina Vasiliu studentă, Ecaterina Panaitescu, Ecaterina Giurcăneanu, Ecaterina Valdman, Ecaterina Gavriliu etc. dt La 6 Decembrie de S-tul Neculai se va sfinți biserica Sf. Haralamb din orașul nostru, restaurată in cursul verei trecute. Sfințirea se va face cu o deosebită pompă. Din arestul militar eri a evadat soldatul deținut Gheorge Creangă, luînd cu ele si hainele inchisorei. * * ♦ Aseminea aseară pe la oara 5 jam. a evadat din arestul gendarmeriei rurale din strada Curalari soldatul Vasile Balan. D. Iancu Vîrlănescu directorul școalei primare de băeți Gura-Vodă, care fusese trecut pe lista d-lui Haret pentru a fi decorat, a fost șters prin stăruințele d-lui Fintînariu inspector școlar pentru că e de culoare politică adversară colectivităței. Astă-noapte pe la oarele 12, o bataie sîngeroasă a avut loc la care chantant din strada de Sus intre Reiza Lupetrr si M. Sfartz antreprinorul chantanului. Startz s’a ales cu capul spart. Politica intervenind a dispărut pe beligeranți. Afacerea Dreyfus Esterhazy a adresat generalului Pellieux următoarea scrisoare: «Nevinovat după cum sunt, apoi tortura pe care o indur de 14 zile, e supraumană. Cred răposedați toate dovezile de existența unui infam complot. Acese dovezi insă trebuie să se producă in desbatere pudică pentru ca să se facă deplină lumină. Ca ofițer am dreptul ca acuzat de înaltă trădare să vin înaintea unui consiliu de resboiu. Numai acesta mă poate spala de cele afirmate de infamii calomniatori». 1c * * „La Patrie“ anunța publicarea scrisorilor adresate lui Esterhazy de generalul Boldesfere, șeful statului. Procesul Țenov—Ghițescu Sâmbătă a venit inaintea cursei de apel secția I procesul asociației Țenov, Zinebel, Wohl din Fălticeni. Din partea d-lui Țenov a pledat simpaticul și valorosul avocat Fleva, iar din partea adversă d-nii Missir și Macri.Obiectul procesului este cererea d-lui Tinov de-a scoate pe avocatul Ghițescu din consiliul judiciar ce s’a format in urma hotărîrei arbitrilor. Procesul de astăzi, incepe dl. Fleva, e unic in felul său, e unic pentru că asemenea cazuri nu se pot închipui. Voi incepe, zice d-sa, cu istoricul faptelor : D-mi Zenov, Zinbel și Wohl fac o asociațiune pentru exploatarea pădurilor Mălini, Gainești, Sabora și altele. D-sa scoate in relief meritul d-lui Zenov pentru curajoasa întreprindere și cine va merge să visiteze instalațiunile, drumul de ier, funicularul va râmînea cuprins de admirațiune.—In anul trecut insă dl. Țenov este așa de bine exploatat de ceilalți asociați in cit se vede la un moment dat, aproape cu nimic și de fapt exclus din asociație, dl. Țenov insă, obține astă vară ca arbitru pentru al judeca pe dl. Marinescu Bragadiru. Comisiunea arbitrilor se întrunește in ziua de 19 August și spre mirare in loc ca dl. Ghițescu, avocatul d-lui Țenov, să ceară judecarea fondului, pentru că mai erau citeva zile până la 30 August, cînd după condica civilă misiunea arbitrilor se consideră că și a indeplinit rolul și nu mai are nici un rol, spre mirarea tuturor zic d-lu Ghițescu cer judecarea sequestrului judiciar,ceea ce se admite și dl. Țenov numește din partea sa pe avocatul* său Gh. Ghițescu, iar ceilalți asociați pe avocatul lor dl. I. Alexandrescu, care să tranșeze diferendele dintre asociați. Dl. Fleva cetește concluziunile scrise ale d-lui Ghițescu, care in calitate de avocat a lui Zenov, conchide că Zvnebel și Wohl au frustat pe Zenov cu suma de un milion și ceva, și îi califică cu cuvintele de exploatatorii d-lui Țenov, de venetici și altele. Din momentul insă, zice dl. Fleva, ced. Ghițescu devine sequestru arbitru rolul se schimbă, de astă dată vedem că dl. Volh depune pentru d-sa garanția de 25,000 lei, numește pe dl. Țenov om care nu știe ce face și ca dovadă că dl. Țenov om care nu știe ce face, spune d-l. Fleva, este că va ales pe d-stră ca avocat!! !.... Din acest moment d. Ghițescu e dușmanul clientului său de odinioară, Țenov, și prietenul Zinbel și Vohl pe care d-sa îi numise venetici, încă o dovadă zice dl.Fleva că dl. Ghițescu este contra clientului său Țenov este faptul că după judecarea procesului la tribunalul de Suceava apărînd o notiță de rezultatul procesului, d-sa respunde in un alt ziar că dl. Țenov e un falit și că e dator celorlalți "asociați suma de 390.000 lei. Pe aceste motive cer descluderea d-lui Ghițescu. O Starea epidemiilor in județ Anghină difterică, Mironeasa morți 2, însănătoșiți 1, Rămași 4, Anghină (crup), Popești morți 2, însănătoșiți 1, Rămași 4 Anghina Voinești morți 2, însănătoșiți 2, Rămași 2, Anghină Golăești morți 2, însănătoșiți 2, Râmași 2, Anghină *Bădești morți *2, însănătoșiți 2, Rămași 2, Scarlatina Roșia morți 2, insănătoșiți 2, Rămași 2, Scarlatina Roșcani morți 2, însănătoșiți 1, Rămași 2, Scarlatina Sărea morți 2* însănătoșiți 1, Rămași 1, Anghina d*ist. Tg-Frumos morți 1, însănătoșiți 1, Rămași 1, Tusa conv. Băiceni morții 1 insănătoșiți 1, Rămași 6, Tusa conv. Buznea morți 1, insănătoșiți 1,Rămași 14. Bri. Duminică, la oarele 4 p. m. a avut loc adunarea generală a societăței Cultura. — Ședința se deschide la orele 4 sub președenția d-lui Meier Weisengrun. După ce citește de secretar darea de seamă a gestiunei trecute, d. dr. Hertenberg dă cetirea proectului de budget pentru anul viitor. Dl. dr. Hertenberg face apoi o dare de seamă despre mersul societăței și își exprimă regetul seu ca mulțumită imposibilităței membrilor, societatea regresează. Adunarea votează apoi budgetul pentru anul viitor, după care se i’au in discuțiune diferitei propuneri despre îmbunătățirea societăței, despre care vom da amănunte la ediția III. O Mâne seară Marți 23 Noembre, se va juca la teatru Național, frumoasa dramă CRIMA ȘI PEDEAPSA in 7 tablouri de Th. Mihailovici Dostoievschi. Rolurile principale vor fi jucate de doamnele Pruteanu, Radulescu, Cuzinschi, Georgescu și d-nii Dragomir, Penel, Momuleanu, Popovici, Ionescu, etc. Sperăm că mâne teatrul va fi ticsit. X in straina Potcoava &36. IOeri a murit de anginae-difterîcu un copil in etate de un an și trei luni a evrului fizic Unchistofer. X Intre Junimiști și Conservatori Pe cînd in Iași se făcea alegerea președintelui clubului, in Botoșani a reînceput vechia și vehementă polemică intre Steagul ziar Conservator și Prutul zaic Junimist. Reproducem articolul din Steagul intitulat: Drept răspuns Pricepem, lesne că activitatea desfășurată de conservatori și succesele lor îi cam impedică să doarmă intimiste pe confrații noștri de la Prut. Ne permitem insă a se observa că nu este tocmai abil din partea Lor să-și arate așa pe față leur mouvaise humear. Mai astă oară au avut un articol cu pretenție de a fi stins de pe fața pămîntului pe Nicu Filipescu. Astăzi se agață de unul din discursurile pronunțate la Iași la Congresul studiilor sociale, incercîndu-se a'l seflemiza. Pentru ce atîta supărare ? A cui e cină, dragi confrați, dacă, pe cînd conservatorii adună in jurul lor tot ce are țara mai mult și mai inteligent,precum o recunoaștea mai deunăzi chiar un adversar politic, d. Vasile Lascăr, voi cu prietenii noștri, constituia in societate de admirație mutuală, după ce ați asurzit țara cu Laudele ce oi le aduceați voi intre voi, astăzi, ne mai puțind prinde pe nimeni, ați căzut intr'o amorțeală complectă, fiind reduși, ca Fakirii din India a vă admira buricul . Devastările din capitală întrunirea studenților. O veste alarmată. Moțiunea.- Manifestația. -La Văcărești. -Moartea jidanilor.— Focuri de revolver.—Sângele.—Răniți. - Arestările. Amănunte.— In vederea intrunirei de ori o mare panică a cuprins evrei din capitală. De frică să nu se răscoale populația română, evreii de prin cartierile mărginașe s’au inchis încă de dimineață prin casele lor. Mulți dintre ei au fugit chiar pe la rudele lor ci nu locuiesc prin centru și unde vor putea fi mai bine feriți. Măsurile poliției D. Gaton Lecca, prefectul poliției capitalei, a chemat Încă de Sâmbătă pe antrepenon de cafenele și ceainării din calea Văcărești, calea Dudești și alte cartiere locuite de evrei, și le-a pus in vedere ca să nu permită aglomerații mari de evrei in localurile lor și să interzică orice discuție politică. Acest ordin s’a dat pentru ca populația română să nu fie excitată și astfel să nu se dea naștere la ciocniri sângeroase. Concentrarea gandarmilor încă de la oarele 10 dimineață, jandarmii pedeștrii și jandarmilor călări au fost concentrați in cazărmile lor, gata,apleca la cei dintăi semnal. Pe strade se observa o mișcare neobișnuită. Pretutindeni nu se vorbea decat de întrunirea studenților și de proporțiunile ce ar lua agitația începută. Gardiștii de ziuă și un mare număr din cei de noapte, au fost imprăștiați prin toate mahalalele locuite de evrei. Comisarii și sub-comisarii au primit de aseminea ordin a se găsi in tot timpul zilei la secțiile lor. întrunirea studenților La oara 2 se deschide intrunirea la care iau parte peste 10.000 de oameni. Vorbesc din frații Danielopol, Gheorghiade din Iași, Brăescu din Iași, Niculescu, Pamara, Demetrescu și Polichroniade. După care se adopta următoarea : Moțiune Cetățenii Capitalei și studenții universitari romîni. Întruniți in sală Dacia in ziua de 23 Noembrie 1897, față cu tendințele de acaparare a tot ce este romînesc, din partea evreilor, socotind o impasibilitate a noastră ca slăbirea cea mai sigură a naționalităței Române; știind că această slăbire se va reflecta peste tot locul unde trăesc Români, consideră ca chestiune de cea mai înaltă importanță națională, lupta începută pentru apărarea drepturilor strămoșești și hotăresc: 2) A nu defarma un singur moment pănă cînd nu vor fi de fapt, stăpîni in casa lor. 2) A se trimite memorii M. S. Regelui și Corpurilor legiuitoare, pentru a se arăta legitimitatea acțiunei lor. 3) A căuta să se unească toți Romînii intr’o Ligă Antisemită și 4) Obligă pe studenți a aduce la îndeplinire hotărîrele luate in această intrunire. După citirea moțiunei, președintele intrunirei roagă poporul să se împrăștie in cea mai mare liniște. Abia termină de vorbit președintele intrunirei și d. Camil Dimitrescu veni cu o telegramă și anunță mulțimei că evreii din calea Văcărești au bătut pe un român pănă sau omorăt. Sute de voci strigară atunci: .. — Săi omorîim și noi !“. In strada Patriei Mulțimea de mii de oameni, eșind din sala Dacia, se îndreptă intr’o invălmășeală de nedesens spre strada Patria. Un pluton de geandar și pedeștri trec printre manifestanți. Sergenții de stradă furnicau in toate părțile. Mulțimea, intrând in strada Patria, a inceput să spargă geamurile, să rupă obloanele de la prăvăliile evreești și să devasteze peste tot. De aci, miile de oameni, se îndreptară spre calea Văcărești. Deodată se aude o duruitură de ciomege și geamurile de la prăvăliile evreiești, precum și firmele sbor in toate părțile. * Intr’un colț fațadă unei antiquarii de cărți este dărâmată la pământ. O ploae de pietre pornește de asemeni inspre etajele de sus. Se aud țipate și panicate de nedescris. Focurile de revolver. Abia mulțimea înaintează incă puțin pe calea Văcărești, și deodată se aud mai multe focuri de revolver. Evreii de acolo, văzind miile de oameni, au tras focuri in aier, o parte dintre manifestanți, crezând că este armata care trage cu puștile, o ia la fugă inapoi. Se produce atunci o mare învălmășeală. Oamenii cad unii peste alții, mulți sunt călcați in picioare, un student a fost chear, după cum s’a svorit, foarte grav rănit. In vremea asta vine o altă grămadă de lume, care mărește rîndurile celor dintâi Se aud strigăte cari fac să rășina aerul: «Înainte băeți !» Mai mult ca cinci mii de oameni inainteaza pe calea Văcărești, spărgînd geamurile, dârmînd firmele și devastind toate prăvăliile. Mărfurile erau aruncate in mijlocul străzei. Gind tot era distrus, miile de oameni se întorc inapoi. Din calea Văcărești manifestanții se întorc in strada Sf. Vineri. Prăvăliile evreești sunt și aci devastate. .Ploaie de pietre se vede in aer și geamurile de la etajele de sus sbor in toate părțile. Nici o figură omenească nu se vede pe acolo. Din cînd in cînd se aude cite un țipăt. Se crede că pietrele asvîrlite au lovit pe cineva. De jos se aud strigăte zgomotoase : «! Jos jidanii! Să piară jidanii!» Miile de oameni, cu bețe, cu ciomege și cu fiare rupte de la magazine, inaintează pe strada Lipscani. Aci devastările continuă. Mulțimea ridică obloanele care erau lăsate, sparge geamurile, unii intră in prăvălii si aruncă mărfurile in stradă. Geamurile de la etajele de sus sunt de asemenea sparte. ARMATA Plutoanele de jandarmi pedeștri și călări nefiind suficiente ce să respingă mulțimea care se împrâștiase prin diferite strade spărgândși devastând prăvăliile, s’a scos armata pe strade. Roșiorii, cu săbiile scoase, șarjează in toate părțile. Pe jos,‘„pe strade nu sunt decât geamuri sparte, Incât abia poți să mai treci. In fugarii mulțimei îni spre strada Lipscani, vr’o câteva sute de oameni au intrat in templul israelit, unde au spart geamurile și au devastat. Armata sosind la moment, a împrăștiat pe manifestanți Mai multe sinagoge au fost de asemeni devastate. La „Lumea Nouă“ Localul ziarului „Lumea Nouă“ a fost de asemenea inconjurat de poliția, iar porțile din față au fost închise. Sus in club, mai multe sute de socialiști aveau revolverele la ei spre a se apăra. Mai multe magazine din Calea Victoriei, strada Smărdan, Carol, Șelari, Casa Moșilor etc., au fost de asemenea devastate. La oarele 7 seara toate stradele sunt ocupate militarește și mii de curioși circulă in toate părțile spre a vedea magazinele devastate, cari sunt păzite de jandarmi pedeștri. In populația evreiască e o panică ce nu se poate descrie. Pagubele se ridică la mai multe sute de mii de lei. Noi amănunte Noembrie 23. De la corespondentul nostru special mai primim următoarea telegramă : Aspectul Bucureștiului e înfiorător. Calea Văcărești și toate imprejurimele, stradele Lipscani, Carol, Șelari și Calea Victoriei sunt complect devastate. Mii de geamuri sunt sparte. Panicate mare. Spitalele sunt pline de răniți. Patrule strebat toate stradele. Emoțiunea e profundă. _____________RODRIGO X LA TEMPLU Dr. Negura Reîntors, dă consultațiuni de la orele 12 —2 p. m. Strada Alexandri No. 14 Femeile suferind de amenorae ale căror reguli sunt inprimate, trebue să recurgă la ipsolina lui Chapoteaut, care provoacă și indreptează regula.