Evenimentul, ianuarie-martie 1898 (Anul 6, nr. 1425-1494)
1898-01-14 / nr. 1433
ANUL AL V-lea No. 1433 EDIȚIA ffla ■SCgMHIMWIMI » • 1 *36-Un număr In bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN ABONAMENTE nainte pe un an : ,, ,, 11 luni . ,, ,, 3 luni . In străinătate un an Lei 24— . „ 12— REDACȚIA LA TIPOGRAFIA EVENIMENTULUI STRADA STEFAN CEL MARE No. 38 asuși Director Politic GR. SCORȚESCU MERCURI 14 IANUARIE 1898 Anunciuri inserții .si Reclame Pe pagina 1 linia garmonid Lei 4111 IV 50 Un număr 1 U bani . ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STR. STEFAN CEL M1RAE LA CATUL I-la Sit vs.a.isist Entusiasmul de căte va zile jx dispărut, si azi când doi se'ntălnesc, apoi cuvîntul de ordine este: Ruptura e definitiva ! ne Noi, am prevăzut-o, căci nu putem să deprindem cu idea că d. Sturdza va fi vrodată in stare să și calce pe supet și să admite ca partidul liberal să fie condus nu după dorința sa, ci in virtutea programului de la Iași, atăt de bine alcătuit tocmai pentru aceasta. Dar nu va trece mult și sperăm, vom ști noi să inpunem programul de la 3 a fi, făcând cu d. Sturza ceia ce d-sa face azi cu programul» — Să-l eliminăm _______ EV. ________OPINIUNI______________ EXTERNE Japonia Jokohama 19 Iun. Centurion, vas englez, de resboi, a sosit la Nagasaki. Organul guvernului reproșează Rusiei, Franciei și Germaniei că fac o politică prea egoistă in orient. El mai adaugă ca Japonia va evita orice alianță și pe viitor va lua măsuri energice dacă aceasta va fi necesar menținerei pacei. Pentru păne Roma 19 lenuar. In mai multe orașe, mai cu samă in Milano și Florența, a iscat răscoale din cauza urcărei prețului hamei Populația manifestează pe strade strig ind : Pâne! Muncă! La Sinegallia, femeile mai infuriate au năvălit asupra gărei și magasinurilor prințului Ruspoli, furind griu și porumb. Armata a restabilit ordinea. fâumariu Situația Eliminarea Ocultei Facem cunoscut tuturor prietinelor noștri, cari îndeplinind condițiunile puse de lege nu sunt incă înscriși in listele electorale, că înscrierea s’a început la una Ianuarie. Toți acei cari vor să se înscrie, sau sunt nedreptățiți sa pot adresa la redacții. „Evenimentului*8, unde un comitet se află constituit pentru apărarea lor._______ ricolo de fiecare cap de familie cite 2 > zile la arat 2 la prășit 2 la cules etc. Prin noua lege a clerului, a pus intructiva la adăpost pe țarani de zilele de prestații și taxele pentru efectuarea celor 7 tari, ce trebuia să le facă și să le plătească prin angajamentele ce aveau cu preotul lor. Legea clerului de azi a ridicat zilele de prestație, a redus taxele epitrahilului preotului, la prețuri fivei. Pe cit legea este defavorabilă nevoiașului țaran, pe atta este de dezastroasă pentru preoții și subalteranii lor ; preotul paroh la țară e plătit cu 50 lei pe 1 lună și primitori la 3 luni cu reținere i legală, preotul supra-numerar cu 30 lei lunar, cântăreții cu 12 lei lunar și eclisiarhii cu cile 5 lei lunar, salare absolut ridicule. Aseminea salare în comparație cu beneficiele ce dînșii le aveau de la enoriașii inainte de aplicarea acestei legi, sunt in comparabile. Deci, după cum vedem legea clerului așa cum este făcută are multe lacune, care trebuesc îndreptate căci cum este azi f in f. sate a resculat pe locuitori constra preotului, care caută, și re ție stricat de lege, refuzînd de a efectua o cununie sau altă taină pană ce nu se plăstea taxa prevăzută de lege. In multe sate , preoții văzindu-se atît de strîmtorați prin aplicarea legei s’au lasit de darul preoției, inbrățoșind carieri civile de perceptori notari etc... O inbunătățire a acestei legi se inpune numai de cit. Belmarul a mai cerut ca si din aceasta infirma suma sa distrugă inca 2,000 lei. D. Scorțescu face apel la Banca ministeriala și o roagă a nu încuraja risipa, pe care d-sa o dovidește cu exemple numeroase. RESPUNSUL D-LUI FERECEIDE D. Ferechide, ministru de interne, recunoaște cu francheță că cele aratate de d. Scorțescu sunt perfect exacte. D. Ferechide recunoaște că din cele 6 milioane jum. destinate pentru apă, n’a ramas decît un milion. Ministrul declară că e ferm decis a numai permite distragerea unui singur ban din milionul ramas. In ceia ce privește conflictul cu iluminarea orașului, ministrul declară a nu avea cunoscință , in ceia ce privește iluminarea, recunoaște că unele strade vor fi iluminate cu incandescență, dar crede că chestia se Lămurită prin caetul de sarcini. DISCUȚIA D. Teodorescu combate concesiunea și cere cel puțin amănarea ca nefiind bine studiată. D. Robescu susține proeotul, zicănd că lămpile incandescente vor fi egale cu iluminatul de azi, in orice pas Primăria in cursul concesiune! va opera schimbări. * Eliminarea ocultei Cuvintul la ordinea zilei astăzi in partidul liberal este: concentrarea elementelor liberale. Concentrare! cuvint care deschide speranțe, cuvint care insamna conlucrare, forte unite si unirea face forța. da concepție, acest cuvint magic este destul de frumos, dacă in realitate n’ar fi spectrul unei slăbiciuni intense, a unor ilusiuni perdule. Concentrare este pasul de care se agață in zilele noastre partidele in descompunere pentru a putea rămăne la putere. Concentrare a fost strigătul de alarma al partidului conservator cînd era la guvern; concentrare este astazi strigătul ocultiștilor colectiviști de la putere. Varianta este că pe cînd conservatorii au venit desconcentrați la putere, și cu toată concentrarea aparentă din ultimii timpi ai guvernămîntului lor ’i vedem astăzi desconcentrați in opoziție, partidul liberal din contra a venit la putere concentrat așa că a dat acele unanimități, fără precedent, in cameră și in senat, iar puțin timp de la luarea puterei s’a desconcentrat. Faptul adevărat pentru acela care urmărește pas cu pas ceea ce se petrece in finul partidelor noastre zise istorice, ca să nu zic istorice, este că un proces de selecțiune să produce in aceste partide și că din procesul acestei selecțiuni va eși nu o concentrare a unora sau a altora, ci o nouă orientare atît pentru un partid cit și pentru cellalt. Concentrare, in sensul real bun al cuvîntului, nu poate fi intre elemente etero Falimentul Comunei Iași la Camera gene, intre elemente cu tendințe opuse. Spectacolul la care asistăm de doi ani de zile, de la venirea partidului liberal la putere, indică in mod evident că curente contrarii suflă in acest partid. Ca o parte sunt reacționarii partidului și oamenii de afaceri, cari sunt contra evoluțiunei naturale către principiile democratice a liberalismului, precum și acei ari ințeleg puterea pentru satisfacerea. a pățiturilor lor, de altă parte sunt oamenii de idei cari ințeleg că partidul liberal nu -și are rațiune de a fi de cit adoptînd marele principii ale timpului, de cit făcind din principiile democratice, insuși rațiunea de a fi a partidului liberal. Ca o concentrare durabilă să se poată face, condițiunea primordială ieste ca toate forțele partidului să tindă cătră acelaș scop. Forțe care se tindă in direcțiuni opuse nu pot ca să deie un maximum de efect, din cre să resulte concentrarea. Din contra aceste forțe se vor anihila reciproc și din anihilarea aceasta va resulta, cum de fapt a resultat deja, slăbirea partidului. Pentru ca o concentrare reală și durabilă să se poată face să cere sacrificii și sacrificii de la acei cari au compromis partidul și ideea liberalismului. Precum in viața publică ieste o limită de virsta legală, in care iești nevoit a te retrage pentru a face loc unor elemente mai viguroase, tot așa și in viața partidelor sunt momente in care luptătorii imbătrîniți, in care nu mai pot corespunde cerințelor noi ale partidului, trebuie să treacă la pensie, lăsînd altora mai destoinici conducerea partidului. Unul din elementele care nu mai corespunde unei îndrumări evolutive a partidului liberalieste d Dimitrie Sturza. De altmintreli, ie] insuși a recunoscut cînd și-a dat demisiunea din președinția Senatului, că a ajuns vrrsta la care simte nevoia de a se retrage in viața privată sau cel puțin de a nu mai putea avea veleități la conducerea partidului. A fost un moment psihologic plin de luciditate și dacă acest moment luminos ar fi condus linia de purtare ulterioară a d-lui D. Sturza, desigur că partidul liberal s’ar înfățișa astăzi sub alt aspect in fața țărei, sătulă de toate frământările oculte’i, căci cu retragerea d-lui D. Sturza de pe scena politică, cade și un intreg sistem de guvernămînt, care numai pentru cinstea partidului liberal nu poate fi. Așadar, concentrare fără o purificare a partidului liberal de reacționarii și de oamenii compromiși ai partidului, nu pot fi decăt o speranță, care chiar dacă s’ar realisa n’ar aduce cu sine decăt prăbușirea partidului liberal. Nu dar concentrarea tuturor forțelor liberale va fi leacul care să vindece destrăbălarea de astăzi a partidului liberal ci o sforțare de energia prin care elementele putrede, elementele reacționare, elementele compromise să fie trecuta la pensiune să fie puse la carantină, să fie eliminate și atunci adevarata concentrare a elementelor sănătoase, a elementelor dornice da înălțarea partidului liberal sa va putea face. Altfel concentrarea va fi o simpla ficțiune, din care profitul ’i vor traga ocultiștii, cari astăzi să vad izolați și pamuntul cănd sunt nevoiți a ceda. O mită trebuie lăsată să expiaza propriei ei păcate. Elementele cinstita nu trebuie s’i deie mana de ajutor. Un democrat. A se ceti pe pat lmi Ila romanul INTRIGA MORTALĂ. * * Pentru M. S. O blinda aiurare de aorba, un zimbet mort pe buze, un tremurat ușor de jene și ’n fum de tainică oi care se prefăcură toate... îmi tremură și acum in auz cumplita osindă din blindat „Ramăs bun“ spus pe peronul gărei și negrăit de galeș mi-apare chipul de fecioară, cu zimbet zămislit de șăgalnice gînduri și șoaptă rîpită din guri de serafim... Și am zis cînd a plecat! Da! am răpit comoară de simbeta și mi-am însemnat fruntea cu o aureolă de lumină, ca să pot intovărăși ca zimbet pe buze și plinset in suflet, veselia palidei fecioare, in gura căreia la despărțire se inginase blindata graiului cu asprimea oslndei... Un vis in pragul diminetei, o ultimă și palidă licărire a unei cieti întrerupte, a bandei aiurărie zimbete și lacrime, iată ce i. ’întregit clipa ucigă-toarei despărțiri ! Și oare dragostea fuse isvorul neliniștei mele ? Oare nostalgia ochilor visători și-a formelor voluptoase aprinsu-mi-a foc nemistuit de gândul pe altarul îndureratei minți ? Nu știu! Și totuși, cînd mă gîndesc că m’a durut plecarea iei, cind simt încă dogoritoarea căldură resfirată din galeșa ei pripire, și cănd aud incă fermecătoarea muzică din blindat iei grai, imi cine să dau crezare nelămuritei închinări, ce 'mi neliniștea sufletul in clipa plecărei iei, și să încununez cu cunună de eterice simțiri îndureratul meu suflet. Da, ași vrea să-i cad un genunchi, să-i destăinuiesc aprinsa patimă, ce 'mi încătușează simțirea de scumpa iei ființă, să-i spun că o iubesc— dar nu știu cum mă cuprinde frică și parcă 'mi răsuna in urechi prima vorbă de dragoste capatată de mine. — IU rup urechile, obrăzniciile ! Coleg REPORTAGIU Aplicarea lup clerului la sate Se inplinese la 1 Aprilie viitor 6 ani de când legea clerului mirean s’a pus in aplicare, legea făcută de fostul ministru Tache Ionescu de sub guvernul conservator. Prin această lege guvernul conservator a căutat să îmbunătățească intructiva soarta preoților de mir și in special acelor de prin comunele rurale, care mai înainte de această lege trăiau fără salar, obligăndu-și existența familiei, numai prin taxele așa zise, a „Patrachirului“ ca botez, cununie, inmormîntări, praznice, pomeniri) și care toate aceste erau plătite cu sumei fixe, plus muncile ag Salareie Preoților TELEGRAME Bucureștițc.ra 5 DEZASTRUL COMUNEI IAȘI In ședința de azi a Camerei, ministrul de interne a depus proectul de acordarea concesiunei pentru iluminarea orașului Iași cu electricitate. Cel dintăiu care i a cuvintul in această chestiune, ed. G. A. Scorțescu. In primul loc deputatul colegiului al 2-lea de Iași cere a se introduce in caetul de sarcini un singur mod de iluminare și anume a lămpilor cu arc voltaic, iar nu cu lumină incandescentă. Trecînd apoi la concesia propriu zisă d. Scorțescu roagă pe ministru de a lămuri Camera, dacă comflictul iscat intre Primarele Iașului și reprezentantul societatei de Electricitate s'a aplanat ? Se știe că representantul societăței refuzase de a semna contractul și întreabă dacă causa conflictului a dispărut. DEZASTRUL IAȘULUI . Cu prilejul discuțiunei unei chestii privitoare la comuna Iași deputatul Iașului descrie starea desperată la care se găsește comuna Iași din punctul de vedere financiar. D. Scorțescu, in emoția intregei Camere, arată că cele 6 lumi milioane destinate de lege pentru a alimenta lașul cu îmbunătățirea cea mai mare, apa, au despărțit aproape 5 milioane și jumătate, dar acum in urmă Pri vm-jtig.mw-mwmwxm Punăndu-se la vot, camera aprobă concesiunea iluminărei orașului Iași« Coresp Scandalul ci pieile de la C.F.R. Gratificațile cari s’au dat anul acesta de anul nou funcționarilor de la C.F.R. au avut darul să stăruiască o mulțime de nemulțămiri. După noile ordine și regulamente »nul acesta, și cu drept cuvânt, nu s’a mai dat gratificații funcționarilor cari încasează sume enorme, drept lefuri. Aceasta să datorește agitațiunii pe care au făcut-o anul trecut amploiații. Dacă s’ar fi urmat după o normă la împărțirea gratificațiilor această măsură Foița ziarului „EVENIMENTUL“ y) MINCIUNA»= VINGELUI Mare roman Parisian inedit Voger-MiUs $» Louis Gastine j L. O liquidate. ... Și ție -ți i e frica ? — Nu, nu-mi-e frică, pentru că te iubesc și pentru că mă iubești. — Nu mai iubesc pe nimene ! Mi-i e groaza de mine și... — Și. — Și mi-e groază de tine.... — stelene, te rog, nu mai vorbi astfel ! — Dute ! — Vino. — Lasă-ma să mor ! pentru ca fiul meu să mă poată plănge. — Nu, te voiu lua, chiar fără voia ta ! Te iubesc ! Crima mea ie și a ta ! Te iubesc ! nu m’am gândit niciodată de căt la tine , te am ascultat așa cum m’ai făcut să jur , îmi aparți , te iubesc ! vino ! Frederic o apucase pe contesa , o strinse la pept cu o patimă desperată, cerea s’o tragă, ba, rezista, ne maiștiind ce-i cu dănsa, fără voință, invinsă, se lupida. Cu toate acesteea se induplecă; ambele iei măni,care odinioare incercau de a respinge pe amantul iei, acuma se agățau pe hainele lui și păreau că caută protecție. Frederic o înțelese, și profita de aceasta pentru a o smulge din locul in care se fixase și se indreptă spre ușă. Dar ușa se deschise și d-nul de Gressen și procurorul general apăru, întovărășit de Vilpele. Prea tărziu, strigă Frederic respingănd-o pe contesa care căzu pe un fotoliu. Prea tărziu, repetă procurorul general, făcând pe Vilpele care iera palid de frică, sa treacă înaintea lui. Contesa î i privea pe amândoi cu ochii rătăciți. Se tăcu o tăcere care fu pentru toți de o durată penibilă. Frederic se stăpâni cel d’intăi , înțelegea că nu putea să lupte in contra fratelui lui, a cărui chip palid și cu aierul dureros ’i impunea. Ce hotărești ? zise iei plecând capul. Domnul de Gressensi nu răspunse , dar scoțând un revolver din buzunar ’i ’l dădu. Frederic îl luă, fără nici un gest melodramatic, ci cu liniște. Procurorul general, care îl privi cu mare milă, se duse să deschidă ușa care dădea in sala de băi, și cu degetul, o arătă lui Frederic. Atunci acesta sa ingrozi; să moară, consimțea, dar să moară in această sală, in care se vărsase sîngele Luciennei, asta iera expiarea crudă, la care nu se gândise. Păru că stă la gânduri și procurorul general, neștiind poate motivul acestei ezitări și cosiderănd ca un act de umanitate supremă a nu sili pa nenorocitul să-și sboare crierii in fața lui, procurorul general repetă gestul cu o autoritate, a cărei hotărâre neinsuplecabilă o simți Frederic. Frederic privi pe contesa cu o duioșie nemărginită ; se intoarse in partea lui Vispelec, căruia ’i arătă pumnul, un pumn amenințător, prin care ar fi vrut să sdrobească pe ticălosul, și se indreptă spre ușa care ’i fu arătată. Dar pe prag, se opri și surprinzând in ochii magistratului lacrimi, a căror Înțeles îl simți, veni să se arunce plângând in brațele fratelui seu, care ’] strinse, sguduit iei insuși de o emoție de nedescris ; apoi se indepărtă din nou ; ușa se reinebise, și după căteva secunde care părură un secol, se auziră două pocnituri și vuietul unui corp care căzu. Contesa vroi să se arunce și iea, cerând moartea la rândul iei. D-nul de Gressensi revenind stăpîn pe sine, o apucă de mina și o reținu. — Dumneata, vei trăi, zise iei, pentru ca viața in fiecare zi să-ți arăte, un mai mare grad din decăderea d-tala. — Milă ! Milă ! — Moartea îți va fi ineeata. — Te implor. — Moartea, care la fiecare minut va lua ceva din ființa d-tale, luând inaintea ochilor d-tale impetruți, cartea conștiinței d-tale deschisă la pagina sângeroasă. — Te răsbuns ! — Ba te judecat să părăsești Franța pentru a nu te mai intoarce : doi agenți te așteaptă la ușa acestei odăi și te vor conduce până la frontieră. Ieși ! * — Fiul meu.... (Va urma) de