Evenimentul, aprilie-iunie 1898 (Anul 6, nr. 1495-1564)

1898-06-11 / nr. 1550

1550 represintată prin fruntașul ei Mihail Cogălniceanu face o puternică agi­tație contrară, dovedind adevărul. El formulează toate imputările ce se pu­teau aduce­ri contra regulamentului organic și o broșură devenită celebră. Din fie­ce rînd al ei se vede durerea marelui patriot pentru rușinea și înjo­sirea, ne mai­pomenită a țerei. Acest regulament, — zice Cogălniceanu — care astăzi ni se impune cu sila baionetelor, singura rusia a refu­zat cea întăia condiție a valabilă­­tăței ori­cărei legi, adecă publici­tatea. El spune pe față și fără încon­jur că regulamentul organic și deci protectoratul rusesc nu pot nici intr’un chip face fericirea țerei mai ales când prin articolul seu final lipește Moldovei dreptul de legiuire internă și de autonomie. ..ie­re * Cogălniceanu formulează 36 puncte care formează principiile ce ar putea aduce fericirea Moldovei. Ele sunt : Autonomia țărei și dreptul de a-și da singură legile ce le va crede de trebuință; Egalitatea civilă și politică a tuturor cetățenilor; adunare compusă din representanți ai tuturor stărilor; Domnul să poată fi ales de aseminea din toate clasele poporului; libertatea tiparului ; răsplătirele pentru merite date de adunare nu de Domn ; repre­­sentanții țărei să nu poată primi răs­plata de la Domn; publicitatea desba­­terilor parlamentare și judecătorești ; dreptul de petiție la adunare ; agenții din Constantinopole aleși de adunare din Romăni ; garantarea libertăței in­dividuale și a domiciliului ; instrucția egală și gratuită tuturor cetățenilor; garda cetățenească urbană și rurală ; juriul in pricini criminale și de presă; desființarea pedepsei cu moarte și a bătăii; înființarea unui ordin de avo­cați; libertatea cuvîntului in apărare ; ministeriul public ; inamovibilitatea ju­­decătoresci, desființarea comisiilor de judecată ; libertatea cultelor ; Ridicarea clerului, organizarea cle­vului catolic pentru romănia de acea religie, drepturi politice reale tuturor românilor de ori­ce confesie, emanci­parea israeliților, secularizarea averilor mănăstirești, descentralizarea adminis­trației, desființarea dârei asupra expor­tului, lepădarea aristocraților de privi­legiu, intre cari și de dreptul robiei pe țigani, și de munca silită ,asupra ț­ăranilor, desființând clasa. Ca încununare a tuturor acestor cereri, intr’adevăr progresiste și u­­manitare, fie al 36-lea și ultimul punct, unirea Moldovei cu Muntenia. ♦ * * La urma urmei principele Mihai Stur­za ordonă ca Mihail Cogălniceanu să fie prins și trimis la mănăstire legat cot la cot, lucru de care scapă prin fugă.­­ Pe lăngă calitatea’i de apă medici­nală prin excelență pentru Dispeptici și Gastralgici, apa de Pougues St. Lé­ger este cea mai salutară apă de re­gim pentru cei slabi și convalescenți. Acesta duble propietăți se datorește avantagiul de a fi aleasă ca băutură hygienică pentru masă. Re­botezarea acelor 10 copii de la Dertca Cu ocazia dezbaterilor in procesul abatelui Morisseau, cetitorii noștrii au observat cum acest criminal popă­­­zuit in timp de 11 ani cât a stat la Moșia Dertca, nu ia fost destul că a terorizat pe țerani, dar a incercat se- și convertească de la adevărata lor re­ligie ortodoxă de răsărit și se-i catoli­­cească. Morisseau a botezat pe cei 10 co­pii ai locuitorilor ce servea la dl. Bar­­bure. In urma crimei sevărșite Mori­­seau fiind arestat, germanii locuitorii scăpând de terorizarea lui, s’au gân­dit numai de­căt la copii lor care-i botezase Morisseau in religia catolică și in acest scop dinșii adresară o plân­gere I. P. S. Sale Mitropolitului Mol­dovei prin care cerea ca copiilor care au fost botezat prin silă in religia ca­tolică de Morisseau să fie botezați din nou in religia lor adevărată ortodoxă creștină, înaltul Prelat al Moldovei, cererea locuitorilor din Dertca o recomandă con­sistorialul conform,, canoanelor religiu­­nei creștine hotărît ca acei copii da­că, in adevăr ar fi fost botezați in reli­gia ortodoxă, urmează numai a fi unși cu sft. Mir recunoscăndu-se in totul restul oficierei botezelor catolice.­­ Insă membrii consistoriului informați cum că abatele Morisseau n’ar fi preot catolic a cerut I.P.8. Sale Mitropolitului Mol­dovei de a cere printr’o adresă oficială lămurire in această privință de la Mon­seniorul Dominic Jachety episcopul ca­tolic din Iași. Iată respunsul oficial al monsenio­rul Jachety pe care lau dat mitropoli­­tului Moldovei. La adresa I.P.S. Voastre, avem o­­noare a vă respunde că abatele Mo­risseau la Dersca, nu face parte din jurisdicțiunea noastră și a­­șa fiind, nu avem nici o cunos­­cință. Mitropolitul Moldovei primind acest răspuns, care numai logic nu era, ple­când la București cu ocazia deschiderei Corpurilor Legiuitoare, a comunicat ca­zul episcopilor și Mitropolitului Primat și care după ce sa discutat fie­care, au fost de părere ca copii se fie rebotezați. Mitropolitul Moldovei a comunicat de­­cisia sa consistorului, insă mai intăi să se facă o cercetare minuțioasă la fa­ța locului de cătră protoereul județului Dorohoi­­i sub a cărui administrație ca­de satul Derțca. In adevăr consistorul sf­ tei Mitropo­lii, trimete un ordin expres părintelui Ciocanu protoereul județului Dorohoiu de a cerceta cazul botezărei acelor 10 copii numele lor ce li s’a pus din bo­tez de cătră Morissean cum și a părin­ților acelor copii. Protoereul cercetând a constatat, că in adevăr abatele Morissen a botezat 10 copii dăndule nume jefuite de Bernad, Dominic, sânt Bartolomei etc. și că 2 din acei copii botezați catolic au înce­tat din viață și au fost înmormântați tot in religia catolică. Preotul ortodox din Derica intrebat de protoereu, care e cauza că so­ția Sa nu a raportat cazul protoeriei. Preotul a respins că la curte un­de era a­tot­puternic Morisseau nu putea pătrunde căci dînsul făcea cu oamenii tot ce poftea. In urma acelor constatări, consisto­rul hotărî ca copii se fie rebotezați ce­ea ce se și făcu. Cu ocazia rebotezărei acelor copii, o adevărată sărbătoare creștină avu loc. — Toți țăranii se rugau lui d-zeu că s’a scapat de iezuitul criminal Morisseau care in 11 ani căt a trăit intre ei n’a fost asupra lor de­căt sabia lui Da­mocles.X Prădăciunea de la Oltenești Niște hoți, ramași pănă acum ne­descoperiți, au pradat crîșma d-lui Gh. Agarici, din comuna Oltenești județul Fălciu. Hoții s’au introdus in crîșmă prin spargerea unui perete și pe lingă o­­biecte și spirturi, au furat din tejghea suma de 400 lei in monede de argint. X X Banda lui Florea Evadatul Florea care acum s’a or­ganizat o bandă haiducească, cu incă alți trei evadați, a terorizat județul Neamț prin prădăciunile lui. Pentru a’l putea prinde se organi­zase o potrră compusă din 8 jandarmi rurali și 30 soldați din infanterie. Față așă cu­ întinderea munților și cu fap­tul că banda se ascunde tot prin lo­curi strategice, compania jandarmeriei din Neamț impreună cu prefectura de județ au cerut regimentului Resboeni se mai trimeată incă 50 soldați, în­treaga potiră va fi păstrată prin dife­ritele puncte pe unde Florea și a făcut aparițiunea. * De­oare­ce examenul clasei a 7-a din anul acesta, trebuie sa fie ceva mai serios, din cauza desființărei bacalaurea­tului, ministrul a Instrucției a numit o delegație, compusă din cei 3 inspectori secundari, d­nii P. Bîșeanu, Miculescu și Ioan și dili d­nii profesori u­­niversitari Crăciunescu, To­­cilescu și Stravolca care să asiste la toate examenele cla­sei a 7-a din toată țara.­­ D. general Iarca șeful corpului 4 de armată, eri dimineață a plecat la Vas­lui in inspecția trupelor de infanterie de acolo. De la Vaslui, d. general Iarca va pleca la Bîrlad unde va inspecta trupele de infanterie și cavalerie. X Azi dimineață la oara 10 juni. ele­vii clasei a 5-a a școalei normale de învățători „Vasile Lupu“ impreună cu profesorii acelei școli s’au fotografiat­ la fotograful Chaland din strada Lă­­pușneanu. X Sindicatul Morisseau, pentru a face interesant pe criminalul abate, a răs­­pîndit eri zvonul că ar fi incercat să se sinucidă un penitenciar. Controlînd versiunea, am constatat că Morisseau e perfect sănătos și bine dispus. X Mai încape vre­o îndoială că epis­copul catolic, Monsegniorul Jaquet, a cercat să influiențeze asupra justiției romanești, pentru a scapa pe abatele Morisseau ? Credem că nu. Și in această privință un inalt ma­gistrat din Iași, ne atrage atențiune a­­supra adresei pe care episcopul a a­­dresat-o președintelui curiei și care cu­prinde un punct care merită a fi re­levat. In adevăr adresa Monsegniorului Jaquet se termină prin următoarele cu­vinte : — „Rog pe jurați să se pro­nunțe după cum le va dicta conștiința și mă plec de pe acum la h­otărîrea lor“. Mai lămurit nici că se poate. Aceste ultime cuvinte aveau a da juraților ie­șeni a înțelege că nu pe abatele Mau­­risseau pentru faptele lui criminale ci au a judeca pe episcopul catolic, cari­i roagă se ț­e seamă de aceasta. Jurații ieșeni au înțeles trucul și i-au dat răspunsul meritat. „ Dăm astă­zi constituirea noului co­mitet al cercului militar din localitate: d. colonel Vasile Alexandrescu coman­dantul școalei fiilor de militari ca pre­ședinte, membrii, d-nii Socot.-colonel Alexandru Musteață, comandantul re­gimentului 7 calarași, maiorul Anghe­­lescu din regimentul 13 Ștefan cel Mare, căpitanii Dimitrie Ghirculescu comisarul regesc al consiliului de răs­­boiu și Corjescu adjutantul pieței, lo­­cotinenții Ernest Broșteanu substitut de comisar regesc și Glaus, casier de locotinent Ernest Broșteanu care e și membru. EVEN­IMENTUL Universitare — D-rele Galipse Dimitriu, Matilda Castano și Natalie Botezat, d-na Victo­ria Dragomir, și dl. Mihaiu Bedreag au trecut examenul de interpretare din autorii latini la dl. profesor Densușanu — D-r. Natalie Botezat a ținut o excelentă conferință la dl. profesor Teodor Antonescu, tratând despre „le­genda potopului“. Conferința a ridi­cat multe discuții. De asemenea dl. Const. Caramfil a ținut tot la dl. An­­tonescu o importantă conferință des­pre „reformele lui Clistene.“­­ Consiliul decanilor facultăților uni­versitare a hotărît că anul acesta dis­cursul inaugural al cursurilor univer­sitare pe anul școlar 1898—99 va fi ținut de un profesor al facultăței de li­tere. De aceia decanul facultăței de li­­tere va convoca in curînd pe profesorii facultăței pentru a desemna pe ace­l profesor. X Pressa și­rdictul juraților ieșeni Din Drapelul: Verdictul ju­r­a­ț­i­l­o­r a fost primit cu ovațiuni en­tuziaste. Jurații ieșeni au salvat onoarea justiției popula­re grav ofensată in acest proces de nomseniorele Jacquet, episcopul cato­lic din Iași. Trăiască jurații ieșeni! Din Dreptatea: Publicul din Capitală cit și cel din țara întreaga a urmărit cu un deosebit inters emoținatul proces ce s’a dezbătut timp de patru zile și patru nopți dinain­tea Curții cu jurați din Iași. Sentința era așteptată cu o ne­răbdare vădită, căci destăinui­­rele senzaționale făcute in cur­sul dezbaterilor au format in țară un puternic curent im­pot­­riva criminalului preot catolic și a redeșteptat atenția publică a­­supra propagandei iezuitice ce se face la noi in țară pe o scară întinsa. Sentința pe care jurații din Iași au pronunțat-o astă noapte și pe care Dreptatea a publicat-o chiar azi dimineață, nu a fost tocmai bine primită in Capitală Aproape toată lumea găsește că pedeapsa de cinci ani ce s’a dat acestui abate, este pre mică in raport cu crimele săvârșite. * « Pentru acest proces se pusese in mișcare tot aparatul propa­­gadiștilor catolici din țară. Aceștia aveau interes ca preo­tul să fie achitat. Condemnarea lui se resfringe oare­cum asupra tuturor propa­gandiștilor catolici de la noi din țară. Din România. Sentința a fost primită cu apro­bări vii de către public. Se aud aplaude entusiaste. Lumea Nouă scrie :" Sentința curței cu jurați a fost pri­mită de mulțime cu ovații entuziaste. Epoca scrie : Aplauze entuziaste au isbucnit, la pronunțarea sentinței. Din L’Independan­ce Roumaine : Verdictul a fost primit cu en­­tusiasm de numerosul public present. X Directorul nostru a primit de la d. C. F. Robescu, primarul Capi­talei, telegrama următoare : D-lui C. A. Scorțescu Deputat Iași Rog bine­voiți a lua parte la serbarea pentru împlinirea a 50 de ani de la 11 iunie 1898. In numele comitetului. Primarul capitalei, Bobescu La această telegramă, d. G. Scor­­țescu a răspuns prin telegrama ur­mătoare. D-lui C. F. Bobescu Primarul Capitalei București „Vă mulțumesc pentru invitarea dar ori căt de scumpă ar fi inime­­lor noastre aniversarea celebrată, nu pot lua parte la o serbare la care nu participă toți liberalii. G. A. SCORȚESCU Deputat colegiului II de Iași X Duminică 14 Iunie orele 3 p. m. are loc inaugurarea lucrărilor de la Cal­­cavia, esecutată de d. inginer Bejan. M Azi inaintea curtei cu juri se judecă procesul de tâlhărie privitor pe Vasile Butnariu din Cotnari. Acuzarea este susținută de d. prim procuror Istrate iar apararea prin d. avocat Gh. Baltă In noaptea de 4 — 5 a. c. niște hoți au pradat prin efracție pe Ion Vuga ajutorul de primar al comunei Ciurea. Jandarmeria e pe urma hoților. * In noaptea precedentă furtului de mai sus s’a comis alte două furturi in prejudiciul lui Simion Lefter și a lui Leibiș Cuperman, ambii comercianți in comuna Copou. Lui Simion pe lingă celelalte lucruri și bani furați, hoții i-au mai luat și cele trei decorații pe care numitul co­X * * merceant le cîștigase cu primejdia vie­­ței. in resboiul de la 77.­ ­ Examene Universitare — Dl Ornescu I. a trecut civilul al IlI-lea, dl Tiron dreptul penal, d-nii Sp. Georgescu, C. Groholschi, I. Cris­­tofor și d-ra Sofia Dimitrescu au tre­­cut examenul de economie politică. — Azi studenții anului preparator al facultăței de litere trec examenul de logică la dl profesor Negulescu. — Dl Ion Ornescu candidează pen­tru licența in drept; subiectul tezei sale tratează despre „contracte aleatorii.“ in­ Eată numele elevilor școalei normale de institutoare a clasei a V care au re­ușit la proba scrisă pentru obținerea diplomei de capacitate: Maria Anastasiu, Elena-Aurelia Can­­cicov, Corina Caramfi­l, Eleonora Con­­stantinescu, Maria Corleschi, Melania Damienescu, Maria Greculescu, Maria Gavrilescu, Natalia Hotnog, Maria Io­­nescu, Maria Nicolau, Eugenia Pandele, Ecaterina Popescu, Elena Stavri, Maria Șandru, Olimpia Teodor, Natalia Teo­­haride, Alina Tisescu și Maria Vasiliu.­­ In astă seară d. N. Gane, pleacă la București pentru a lua parte la tăm­­bălăul ocultist de mâine. X Dl. dr. Missir, medic comuna, a ob­ținut un concediu de 30 zile, cu înce­pere de la 1 Iulie.­­ Cc. Iorgu Tăcu, primul nostru a­­jutor de primar, se află de cinci zile la propietatea d-sale Todireni. Azi tră­sura Primărie il aștepta la gară, dar zadarnic, căci față cu vremea rea din Iași, cc. Iorga s’a decis a mai petrece cîte-va zile la moșie. O Procesul dintre Frații Șaraga și dl. M. Burlă pentru editura unei gramati­ce latine, s’a amânat inaintea tribuna­lului secția II admițîndu-se comunicare de acte. X Cererea de declarare in stare de fa­liment a d-lui Moritz Silberman s’a a­­mînat ori după cererea ambelor părți. O D-na Efrosina Nichifor a fost nu­mită moașă in comuna Prisacani. a Epidemii Iunie 6-14 cazuri de Morbili 7 — 7 » g­­ ;; ;; e ;­ „ 8 — 1 caz de Anghina difteried „ „ — 8 cazuri de Morbili „ „ — 2 cazuri de Tusa convulsivă „ 9—19 cazuri de Morbilt . In comuna Gropnița s’a ivit 9 ca­zuri de tușă convulsivă. ULTIMA OARA — Serviciul Meg. special al Evenimentului — Atentatul contra generalului Blanco New­ York 22 Iunie New­ York Herland primește ști­rea că voluntarul Salva a tras cu revolverul asupra generalului Blan­co, rănindu-l la picior. Salva a fost imediat arestat.­­Sosirea generalului Schaffter Santiago 22 Iunie. Generalul Schaffter a sosit cu f­lota de transport lângă Cuba. Marea bătălie de la Manila 500 prisonieri. Un general spa­niol ucis. Proclamarea indepen­denței Mispinelor. Manila 22 Iunie Agenția Reuter află din Manila că la Burakan a fost o luptă în­verșunată intre Spanioli și insur­genți. Generalul Spaniol M­­onnet a fost ucis. Trupele indigene au trecut la inamic. 500 de spanioli au fost fă­cuți prizonieri. Rezultatul victoriei a fost ocu­parea lui Malaben de către in­surgenți. La Cavita s-a­ proclamat azi, in mijlocul unei mari afluențe de lume, independe­nța Filipinelor. Formarea ca­binetului francez Paris 22 Janne Dupuy și Delombre refuzînd a primi portofoliile­ oferite, Larrieu a renunțat la formarea cabinetului. Intervenția Puterilor Con­stantinopol 22 Iunie Futendle au sf­­ătuit Poarta de a liniști a­facer­i­i din Berana, de la granița Mu­nte-Negreană. Marea Catastrofe ’• de la Londra Lăsîndu-se la Br­­ancwel incruci­­șătorul «Albion, sa produs o mare deplasare de ap­ă, «astfel in át va­lurile mărei au­­ acoperit cu desevâr­­șire și distrus o tribu­nă încărcată cu public; 300 a­le persoane au că­zut in mare. Păi­­ă acuma s’au scos 30 de cadavre. Probabil că n­umărul morților va întrece șase zeci.. DIN SȚARA București 10 Iunie. Duielul Gii­im-Dimitriadi. Epoca făcînd o­­ anchetă la Buzin constată că di,eli â supleantului Giani a avut loc că, ins wși cumnatul minis­t,CQUIS MOTOTOI Iași Strada Lăpușneanu No. 87 Recomandă bogatul seu asortiment de bicyclete pentru bărbați, dame și copii cu prețuri de la 175 -700—produsele celor mai renumite fabrici din lume cum: Humber, Crescent, JSmmbms Victoria JVauman si MMiromiette (Germane) (Franceze) Mare deposit de tot felul de accesorii și piese de resange cum Pneuma­tice, lanterne, clopote, gorne, grefonuri, pedale, șei, unsori, perii, ciclome­­tre, mantale de ploie, lam­ele, ciorapi, etc. Atelier special, pentru ori­ce reparațiuni, antigătoare de aceasta bran­șa. Clienții benificează de învățătură gratuită. Mai recomandă marele seu deposit de sobe și mașine de bucate, mobile de fer și mobile de grădină, cum: bănci, scaune, mese etc. (engleze) (americane) Continentale Gesellschaft i eiectrische Untemetimengen ____________,-Q I 3ST ITTJSITBEBG________________ Vzina centrală de Electricitate din Iași Representant: Inginer S. MARCU­ STR. ȘTEFAN CEL MARE No. 2 (CASA NEUSCHOTZ) Cu onoare aducem la cunoștința onor. Public Ieșan că am des­chis birourile noastre oficiale pentru : Instalațiuni exterioare și interioare ele ecle­raj electric și de aplicațiunea electrici­­tăței pentru scopuri industriale, punăndu-ne la dispoziția onor. Public pentru executarea sus mențio­natelor instalațiuni. Avem in­tot­dea­una un depozit însemnat de material electric de cea mai bună calitate, aparate din cele mai nou sistem precum și un bogat asortiment de lămpi de la cele mai simple pană la cele mai elegante. Fiind concesionarii exploatării luminei electrice a orașului Iași deci avînd exclusiv dreptul de a recepționa instalațiunile interioare, suntem sin­guri in măsura a face prețurile cele mai avantajoase esecutînd lucrările in modul cel mai solid și după toate regalele teh­nice, luând garanțiile cele mai întinse. In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de ex­poziție, unde se va putea vedea o mare variațiune de Candelabre, Cor­puri­ de iluminat, Mașini de încălzit, de călcat, de aprins țigări, ven­­tilatoare, etc., toate puse in mișcare prin electricitate. Planuri, de vise si ori­ce alte informațiuni relative sunt gratuite. «*! FACEM ÎNLESNIRI DE PLATA Birourile sunt deschise de la 8-12 și de la 2-7. Cu toată stima, DIRE­CTI­­VN­l A­­trului Paladi, d. Bărbulescu a ser­vit de martor și a asistat la duiel­­iî 7 Descoperirea și dovedirea ca rapor­­tul publicat de parchetul general de fals, a produs o mare sensație in toate­ cer­curile politice și judiciare din capitală. Manifestul­ „Dreptăței“ „Dreptatea“ publică in fruntea zia­rului Manifestul pentru contra­mani­festația aniversarei revoluțiunei de la 11 Iunie 1848. Acest manifest este semnat de d-nii Elena, Bolintineanu, colonel Crădiș­­teanu, căpitan Manu, Iancovia avocat, Flămîndu avocat, Politimos, Pitișteanu, Toni Bacalbașa, Gallus. EPITROPIA GENERALA a casei spitalelor și ospiciilor Sf. Spi­ridon Face cunoscut că in ziua de 20 Iunie se va ține in camera acestei Epitropiei licitație prin oferte sigi­late pentru darea in întreprindere a îmbunătățirilor și transformărilor ne­cesare de­ făcut la spitalul din Bo­toșani. Ofertele se vor depune in ziua in­dicată intre vara 2—4 p. m. insoțite de garanția provisoră in suma de 725 lei adică 5 la sută din valoarea devizului de 14 500 lei și se vor deschide fici in acea zi la oara 4 p. m. Condițiunile speciale caietul de sarcini și devizul se pot vide in toate zilele de lucru in cancelaria Epitro­piei serviciul architecture!. Condițiunele generale de lucrări publice­­ și disposițiunile art 67—84 din legea comptabilităței publice sunt aplicabile acestei intreprinderi. EPITROPIA GENERALA casa spitalelor și ospiciilor Sf. Spiridon Face cunoscut că in ziua de 20 Iunie a. c. oara 2 p. m. sa va ține in camera acestei Epitropii prin o­­ferte sigilate pentru darea in intre­­prindere a imbunătățirilor necesare de făcut la spitalul din Galatz. Ofertele se vor depune in ziua in­dicată intre vara 2­­4 p. m, însoțite de garanție provizorii in sumă de 650 lei adică 5 la sută din valoarea devizului de 13,000 lei și se vor des­chide fici in acea zi la oara 4 p. m. Condițiunile speciale caietul de sarcini și devizul se pot vide in toate zilele de lucru in cancelaria Epitro­piei serviciul arhitecturei. Condițiunele generale de lucrări publice *și disposițiunile art. 67—84 din legea­ comptabilităței publice sunt aplicabile acestei intreprinderi. 1898 ANÜNCHI Luminarea corpului omenesc cu­ Röntgen pentru stabilirea boalelor interne și chirurgicale. Dr. I. Goldfeld, Cernăuți, N­aup­­strasse No. 20. MILE­STIUIM (lingă Tirgu Frumos) Au posiție splendidă, in pădure se­mculară, sunt luminate cu electricitate, camere mobilate și sat la 10 min. camere izolate in pădure cu bucătărie și mobilate ori nemobilate. I. Băi de pucioasă, foarte tari, con­tra reumatismului sifilisului, scro­­fulei, sciotitei, gutei și tuturor aprinderilor vechi. II. Idroterapie după toate regulele moderne, contra neuro-asteniei și ori­cărei slăbăciuni mai ales că se combină cu cura de apă de fier bi­­carbonată ce are Strunga. 111. Instalațiuni de aer comprimat contra asmei, boalelor de git și de urechi. Tehnica Idroterapiei se exe­cută de dr.GRIGOROVICI asistent in stabilimentul de Idroterapie al d-lui Winternitz din Viena. Mastori speciali. D. Profesor dr. Bogdan de la Univer­sitatea din Iași dirigiază băile. D. Profesor dr. N. Manolescu cu­rează boalele de ochi și urechi. Băile se deschid la 15 iunie. Tot soiul de petreceri, orchestră din București. Informațiuni Str. Teilor 32, București, de la 4-6 p. m. Cariile de peMleia-Flor­esc Subsemnata aduc la cunoștiința tuturora, că sus zisa cariera de pea­­tră proprietatea mea,­­care pănă în present a fost liberă pentru ori­cine a extrage peatră ; de acum inainte incep a explora singură această cari­eră, pe­ntru a evita ca, pe viitor ne­gustorii care se ocup cu comerțiul de peatră de­­ a introduce și vinde peatră de pe la alte cariere sub ma­mele de recunoscuta peatra de Schela Fiorești. Tot odată fac­ cunoscut că prețul va fi moderat , dar pentru ori­ce in­formații de vânzare a se adresa la d-na Ecaterina Luca Strada Romina No. 25 Iași, sau la asociatul meu Sulim Moscovici.­­ ° Am de jjvănzare și pe anul. din Cariera Păun. brută

Next