Evenimentul, iulie-septembrie 1898 (Anul 6, nr. 1565-1637)

1898-08-05 / nr. 1594

ANUL AL VI-lea No 1594 ABONAMENTE înainte pe un an . » 6 luni . » ., 2 luni . In străinătate un an REDACȚIA LA TIPOGRAFIA 1 evenimentul* STRADA LAPUsNEANU No. 44 Iași EDIȚIA IV-a > wMBmsmmrnmwmmmmmm wemșimm Lei 24— 12-6-3-9 Un număr 10 bani EVENIMENTU­LUI A. M­­­AI Hv­| ZIAR COTIDIAN MERCURI 5 AUGUST 1898 Anunciuri, inserții și Reclam» Pe pagina 1 linia ga­rmond Lei 4— * »» i* Jt >» ,. 2­­ [UNK]» i* I0 »> .. .>" 50 .. i» IV « i, „ 25 Manuscr­isuri­le nu se m­a­noiesc. Un numa­r vechi 319 Ifani ADMINISTRAȚIA­­ LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ HOTEL TRAIAN LA CATUL Mu mm. de trai Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor săi, primește cu începere de a t­eunie curent abonamente de viligi­­atură cu următoarele prețuri: Pentru o lună . . lei 3 . 15 zile. .. .lei 1.80 Ori­ ce cereri de asemenea abo­namente trebuiesc a fi întovărășite de costul lor in timbre sau manda­te poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute prin o cartă poștală. Premii gratuite abonaților „E­VENVIMENTUL VI“ Administrația ziarului,,Evenimentul", care îți dă toate silințele pentru a face inlesnițele cele mai mari abonaților săi, e fericită a anunța că, in urma unui angajament, poate oferi cu începere de la 1 Iulie o frumoasă serie de premii abonaților săi pentru un an. Aceste premii cari au o valoare co­mercială însemnată sunt expuse in vi­trinele tatei de depeși, a,,Evenimentului“ și fac obiectul admirațiunei tuturor. Bată premiile,din care fie ce abonat a si poate alege după plăcere obiectul îe-t convine. j­i, un frumos și elegant car­tel de mătușă, neagră sau albă. Mănunchiul variat si foarte ele­gant, bățul intreg de fer. Ultimul model atît pentru domni cit și pentru doamne. Aceste cartele se vînd in comerciu cu prețul de 10-12 lei. 2). Una pereche perdele de stofă, cu franșuri, pentru ferești model „Algerinne“, lungimea 3 m. jum. Culoarea roșie închis cu dungi­ albastre și filigrame de aur. 3). O frumoasă tavă de b­olți model Ludvic al XV cizelată și ghioșată, pentru cărți de visită sau pentru fructe. Această bucată de jurargie este o capo­dopera și are o valoare de cel puțin 15 lei. 4). O solniță mecani­că, de realiz și cristal care presoară singură sarea in bucate, ulti­ma noutate de la expo­ziția din Viena, din a­­nul curent. 5). Un degitar de argint veritabil, titlul 18 carate vertificat cu virful de cornalină. Pe simpla distanța de abonament, administrația noastră, eliberează in mod gratuit unul din aceste obiecte, iar cos­tul unui abonament pe un an este de 28 lei. A. B. Reamintim cu această ocaziune că grație dispozițiune­­lor luate de administrația noas­tră, abonații nu mai primesc ziarul a doua zi după aparițiu­­ne, cum se obicinuea pană azi, ci „Evenimentul“ ediția IV este distribuit la oarele 5 fie­cărui abonat chiar in ziua aparițiunei ziarului. Abonații din provincie cari doresc a primi premiile noas­tre gratuite sunt rugați a tri­­mete pe lingă costul abona­mentului de 28 lei, suma de 1 fr. 50 l. spese de transport indicîndu-ne și premiul ales COJVBPLlCATItJNV GRAVI Dar liniștea in lăuntru suntem de­parte a o avea, ba nici macar sigu­ranța zilei de mîine. Țara înșelată mi­șelește in toate speranțele ei, e nerăb­dătoare de a se vedea scăpată de re­gimul barbar de jaf și risipă care o dominează azi. Fie ce oră aduce cu sine o nouă nelegiuire, fie ce clipă face pe cetățeni să scoată un nou strigăt de protestare in­potriva hunilor care au acaparat puterea prin samavolnicie, înșelăciune și rea credință. Dar mîine ce ne așteaptă ? In con­tra voinței unanime a țerei, ungurul Sturza continue a deține puterea și proed­ează a se menține incă, hotărît poate a preface țara intr’un loc de sin­ge pentru a-și asigura incă un timp de jaf. Dar sătuli cum sunt cetățenii sunt deciși a-și apăra vieața și averea pănă la ultima extremitate, hotărîți a răspunde nelegiuiților de la guvern și să-i alunge de la cîrmă ca niște ne­trebnici și răi­făcători. Se poate insă intimpia ca insuși Re­gele, ca bun diplomat și bun cetățean, luând in seamă toate împrejurările va pofti binișor pe Sturza afară, pentru a dobîndi astfel liniștea atît de trebui­toare țerei. Regele făcînd astfel va fi perfect constituțional, căci de demult incă țara a retras mandatul ce intr’un moment de uitare il dase lui Sturza. II. Duplicatu­lui grave Știrile date eri de Evenimentul a­­rată că avem să ne așteptăm dintr’o zi in alta la niște complicațiuni grave, a cărora consecințe nu se pot incă a­­precia. In neputință de a putea da deslușiri mai amănunțite, ținem insă să asigurăm pe cetitorii noștri că in­­formațiunele ce le-am dat sunt de au­tenticitatea cea mai absolută și le ți­nem dintr’un­ isvor mai pre­sus de ori­ce îndoială. Mai mult chiar, una dintre știrile date de noi cu privire la tratatul intre Bul­garia și Muntenegru e zi pe deplin con­firmată de L’Eclair, cunoscutul ziar francez. Tratatul Bulgaro-Muntenegrean nu a­­rată că visita Regelui Carol la Peter­­hof n’a avut caracterul unei visite de curtoasie, ci un scop politic, acela de a se obține aderarea Regelui nostru la sus numitul tratat și a avea astfel con­cursul României la ori­ce eventualitate. Și chestia e destul de gravă. După cum am arătat acest tratat are ca țintă lupta in contra Serbiei, și miș­carea se crede că nu poate intărzia. Numai aceasta explică măsurile mili­tare ce se iau la noi, măsuri care a­­rată pănă la evidență că pericolul ce bate la ușă e mare și că trebue să fim gata pentru ori­ce împrejurare. In altă direcțiune situația nu i e mai puțin gravă. După resboiul Spano-A­­merican, pare că va veni mai curînd de cum se crede resboiul Anglo-Rus. Pretextul e și găsit in rivalitatea ce s’a născut intre aceste două țări mari, cu prilejul impărțirei Chinei. Fie­care din ele caută să aibă întâietatea și să înghită partea cea mai mare și se în­țelege de aci ca rezultat neințelege­­rele vor da negreșit naștere viitorului răsboiu. Deja ambele țări au luat toate măsurile pentru a-și intări fiptele, iar in Rusia se va ținea peste cîte­va zile un mare congres militar, pe care pu­terile il așteapta cu o mare doză de îngrijire, căci prevăd o mare schim­bare in politica generală de azi. Ori­cum avem tot dreptul să fim în­grijiți. Chiar dacă pentru moment di­plomația europeană va reuși să înde­părteze pericolul, e totuși bine știut că i e inevitabil și că el poate isbucni, cînd mai puțin se vor aștepta. Prin posițiunea geografică, prin pu­terea sa cîștigată prin victorii strălu­cite, România e azi menită a juca un rol din cele mai importante și viitoa­rea conflagrațiune trebuie s-o găsească liniștită in lăuntru și asigurată din punc­tul de vedere militar. D-ra Mița Piatra-N. Numele de botez e Maria, dar in familie prietenii și in urma top cunoscuții au obi­cinuit s'o numească : Mița. Statura inaltă și sveltă ; talia de o frumu­­seță rară ; capul lipsit de tresă­tură regulata, dar fermecător in ensembla ; parul bogat și totdeauna frizat după ultima modă; dinții foarte ingrijit, gingășia , dexteritatea ce respiră, o fac să fie... Mita cea frumoasă. Nu vă spui orașul care a văzut-o născun­­du-se de teamă să nu’mi aprind p­e ’n cap. E de ajuns cuvintul Mita ca toți acei ce au vezut-o odată numai să știe despre cine-i vorba. Afară de calitățile fisice mai are și o co­moară de calități morale. Așa e foarte in­struită și citită. Are multă idee din musică » 1 ,­­ căntind chiar prea bine din voce. La bal e o adevărata , Therprichore, și cavalerilor cărora le acorda un dans ’1 au de pomenit. Ce să vă mai spui ? Da, ca virf la aceste toate se îmbracă de minune de bine. Caracteristica­­ E pesimistă. Emil GREVE Cardif­f August. Directorii mai multor mine de căr­buni și lucrătorii au început negocierile pentru a ajunge la un aranjament asupra salatelor. Se crede că in curînd grevele cari durează deja de mai mult timp, vor lua sfîrșit. __ REPORTAU IU Cronica agricolă Situațiunea agricolă Nimic remarcabil in situațiunea ag­ricolă. Căldurile au fost favorabile se­cerei spicoaselor care e sfârșită. Trberișul urmează cu activitate. Ploi n’au căzut aproape de loc in luna tre­cută și ogoare abia au inceput a se face pe ici pe colo. Grâu s’a făcut anul acesta mult și bun ; de asemenea și recolta celor­l­alte spinoase a eșit bună. Lanurile­­ de porumb stau minunat și n’au suferit de secetă. Recolta pro­mite a fi abundentă și a porumbului, totuși de acum înainte ar mai trebui puțină ploaie. In două cuvinte : anul agricol 1897 98 va fi trecut printre anii buni ai Romăniei. Situațiunea comercială In a doua jumătate a lunei Iulie situația pieții noastre comerciale a fost in general calmă. In ziua de 27 însă s’a notat o mică animație in portul Brăilei pentru grăne și o ameliorare de 10 —15 bani la hectolitru, fiind o cerere mai bună pentru export. Spre sfirșitul lunii venind din străinatate știri puțin încurajatoare, piața noastră comercială a devenit din nou calmă și cu prețuri spre cădere pentru toate ar­ticolele fără excepție. Grănele și oarzele au scăzut cu 40 - 50 lei la vagon. Orzul de nutreț bun a obținut 800 890 lei vagonul, cel de calitate mai fină 850­­ 86­0 lei; se­cara, după calitate, 950 1000 lei ; grâul curat și bun 1325 1350 lei, cele­l­alte calități între 1700 și 1280 lei; ovășul, 850 880 lei vagonul. Navlurile șlepurilor sunt in urcare Recolta rapiței Dacă recolta noastră de rapiță a fost aproape perdută, apoi nici celelalte țări europene nu stau mult mai bine cu recolta acestei plante uleioase. In Rusia și in Ungaria recolta rapiței nu e de loc satisfăcătoare. In Franța re­­sultatele obținute sunt foarte slabe ; nu­mai Germania are o recoltă mai abun­dentă, dar ușoară și inferioară in ce privește calitatea. Noi am avut anul trecut un export de 40,000 tone de rapiță, iar Ungari- 20,00­0 tone, pe cînd in anul acesta ex­portul nostru va fi abia de 3000 tone și tot cam atît și al Ungariei. Din contra, exportul Indiei a fost a­­nul trecut de 74,000 tone, iar anul a­­cesta va fi de 101,500 tone. Cu tot acest export al Indiei, anul acesta Europa va rămîne cu un deficit de 23,500 tone de rapiță. Relativ la exportul făinurilor La cel din urmă congres al morari­lor Ruși, zice Amicul Agricultorului ținut in Petersburg, s’a luat o decisi­­une privitor la exportarea făinurilor de care ar trebui să țină samă industri­așii noștri și pe cât se poate chiar să imiteze exemplul concurenților lor Ruși­­a să facă exportul mai lesnicios și ca să’i desvolte importanța, in Peter­sburg s’a decis să se ia o înțelegere cu o Bancă rusă sau streină care să în­ființeze agenții atît in Rusia cît și în streinatate Misiunea acestor a­genții va fi să expedieze făina din porturile ru­sești in streinatete, să achite cheltuelele de transport, să vînză produsele după ordinile morarilor și să transmită aces­tora banii, scăzind cheltuelile. Agențiile vor mai fi însărcinate să studieze con­dițiile locale de desfacere a produselor rusești, să informeze pe morari de tot ce-i poate interesa, și se caute mijloa­cele cele mai nemerite pentru a asigura supremația mărfii rusești. O drama oribila New­ York 11 August. Un polițist, intr’un acces de furie, a tras mai multe focuri de revolver asupra soției sale, a mamei și a copi­ilor săi. Copii au murit iar cele­lalte două victime sunt intr’o stare desperată. Ucigașul s’a sinucis in urmă. Cetățeni conșcienți Sun­t cetățeni cari sunt conșcienți de datoria lor, cari nu permit ca toți șarlatanii să-și bată joc de in­teresele lor, fără ca să protesteze, fără ca să-și apere cu tărie dreptu­rile lor. Un ast­fel exemplu de curaj civic U au dat zilele acestea cetățenii din Marsilia in următorele împrejurări: Consiliul comunal din acel oraș dăduse in exploatare, o nouă linie de tram­vai, vech­ei societăți de tramvai, fără a-și mai da osteneală de a ține o nouă licitație publică, care negreșit ar fi avut­ ca rezultat oare­cari avantagii mai mari atât pentru comună cât și pentru ce­tățeni. Dar se î nșelase consiliul crezând că cetățenii vor consimți la faptul îndeplinit. Și un adevăr a fost in­deajuns un singur protest al unui ziar local, pentru ca lucrurile să aibă o schimbare. In adevăr, după două zile s’a ținut un mare meeting, la care a luat parte intreaga populațiune. După ce căți­va oratori s’au succe­dat la comună, s’a adoptat o reso­­luție prin care se protestează in contra celor făcute și se cere con­siliului comunal de a reveni asupra votului dat și să decidă o licitație publică pentru noua concesiune. Bravo cetățeni ! Dacă și ieșenii ar fii urmat in di­ferite ocazii exemplul celor din Marsilia, de demult sermanul nostru oraș ar fi scăpat de banda de hai­duci care o exploatează. E V. Amor și cloroform Dl. M. I. Rentier, din Boulogne-sur- Saine, făcu la Treport, cunoștință cu o tânără și frumoasă femee de care se și inamioră. Pe cînd se întorcea cu dînsa la Paris, el adormi profund și nu se trezi de­cît a doua seară intr’un spital. Tînăra și frumoasa femeie dispăruse după ce buzunări pe adoratorul ei in timpul somnului. 3)eu atîta timp De-atita timp de cind­le­cat in nesfirsitul­ haos, Mărit­-ai chinul meu și-ai pus Durerilor adaos. Și trist privesc ca să te văd in calea mea pustie, Dar, ca nălucă inii apari in nopi de insomnie, Și blind te-upleci sa cap desmierzi Cind totul e hi repaos. Dar când m’avertit să te cuprind, Tu iar te ’na­­i in haos. Albii Taxele telegrafice Chestiunea taxelor telegrafice pentru presă, ocupă deja de cît­va timp gu­vernul Francez. Propunerea pentru reducerea acelor taxe, propunere care s’a făcut la con­ferințele telegrafice din Paris, n’au avut nici un rezultat și cam aceeași soartă au avut și la conferința din Budapesta cu o mică atenuare și anume acea că țerile interesate pot dacă cred necesar se conchidă la oare­care ne­gocieri particulare. Profitînd de această latitudine, gu­vernul francez a inceput negocieri spre a obținea pentru relațiunele Europene, aceeași extenziune care s’a acordat corespondenței de presă in interiorul teritoriului. încercările par a cîștiga teren căci deja Spania și Luxemburgul s’au aso­ciat acestei propuneri și in curînd tra­tatele vor fi semnate. Tratatele preparate in acest sens de ministerul comerciului prevăd admite­rea de agenții de publicitate după noul tarif. Se speră că in curînd și cele­lalte state vor adera la această însemnată reformă. Wies­­ regala Miel Regina Englit§rei a numit rege al Indiei pe dl. George Curzon. DRAMELE GELOZIEI O dramă a geloziei s’a intîmplat zilele acestea la Paris, in strada Villete. Un lucrător numit Pierre Fraisse, de 27 ani, curtase mai de mult o fată numită Eugenia Demonteil, de 19 ani și care locuia in pasagiul Flandre. Ea deveni in scurt timp amanta lui, dar după un an dînsul o părăsi pentru altă femeie. Fata, auzind că amantul ei întreținea relațiuni amoroase cu o tînără modistă, așteptă intr’o seară pe bulevardul Vil­lete pe unde știa că trebue se treacă înamorații. Pe la carele , ea îi găsi venind și atunci furioasă se arunca asupra lor și le aruncă in față conținutul unui butelii cu vitriol. Liquidul atinse pe ambii atît pe față cît și pe piept producîndu-le arsuri grave. Resbunătoarea s’a predat de bună voe autorităților ear victimile au fost duse la spital. "mișei... Mărturisim că de­și noi am în­registrat faptul, totuși n’am crezut că administrația comunală va merge cu inșenie pănă intr’atîta» Incit să steie la primărie in contra textului precis a legei. Se știe că odată demisiunea d-lui Colonel Botez primită de mi­nistrul de interne, consiliul comunal s’a descomplectat și după art. 22 din legea pentru alegerea consiliului comunal se decretează disolvarea lui. Dl. Gane insă pentru a se menține ln Primărie, a decis a nu convoca consiliul pănă la sfirșitul lunei Octombrie și abia atunci să ieie act de demisia d-l ui Colonel Botez și să decreteze alegerile de comună pentru Noembrie, cînd ele sunt de fapt. Legea insă e categorică, azi administrația comunală nu mai are dreptul să steie la Primărie, căci întregul consiliu fiind după lege disolvat, o comisie interimară trebue să-i ieie locul. Administrația comunală crede că­­ un truc ceia ce face, pe cind in realitate este o mișelie. Ev. se ceti pe pagina a 2-a Deraierea trenului acce­lerat. FOIȚA EVENIMENTULUI 79 INTRIGA ȘI CRIMĂ Partea II-a XII Pauline, zicem care nu mai trăia, ca­re nu mai putea de neliniște, auzi o lovitură in ușă. Scoase țipăt, se duse să deschidă și se găsi in brațele doctorului Bertand. Am o decepție și neliniștea iei cres­cu incă mai mult, cu tote că fu foarte fericită că-și vedea prietinul. Acesta o luă de măni și zise: — Am aflat tot... M’am temut să nu faci vre-o borobeață și am venit... — Știi, zise Pauline, că mi s’a ră­pit copilul ? Că vecinul meu, prietinul nostru se bate ? — Cu cine ? — Cu bărbatul meu. — Când? — In astă dimineață... chiar acuma. Trebuie să fii mântuit. Și n’am nici o știre. Sunt strașnic de neliniștită... Nu mai trăiesc... Cănd ai bătut in ușă, credem că iei ie. Dacă marchizul se omorît atunci copilul îmi este înapoiat. De­sigur. Intraseră in apartament. Doctorul părea urmărit de ceia ce i se spunea... Iei zise : — Nu, nu știam asta... Marchizul se bate... Și pentru ce? Ah! dacă ar muri un duiel! — Așa ie că și d-ta ’i dorești mor­tea ? — Are să fie o canalie mai puțin pe lumea asta... Dar pentru ce se bate ? — Ți-am vorbit meu in scrisorile me­le de un pictor. — Care se arata bun pentru d-ta și pentru Marc. — Da, și care iera un prietin pen­tru noi. Inchipuiește-ți, marchizul a spus că ie amantul meu. Și a făcut ca să se constate aceasta in procesul-verbal ce s’a încheiat cănd a venit să-mi ieie fiul. — Ce infamie! murmură doctorul. — Dl. Ardini a protestat. L’a stopit pe ticălosul drept in față și acuma se bat... — Cu ce ? Nu ști ? — Nu... nu m’a informat de amă­nunte , dar văd că nu se întoarce și mi-i e frică !... --- Unde se bat ? — Nu știu. — Au fost poate departe. - Să aș­teptăm. Doctorul, care părea foarte obosit, se puse pe un scaun. Ah ! sărmana mea prietină, zise iei, luănd-o de mănă, căt ai trebuit să suferi!... Nici nu știu dacă mai trăiesc in­­că... Ași fi vrut mai degrabă să fiu moartă, dar mă gândesc că dacă ași fi moartă, n’ași mai vedea pe fiul meu, pe cănd dacă trăiesc, tot mai am pu­țină nădejde... M’am rugat atăta pentru dl. Ardini! — Da, zise doctorul are să fie o so­luție , dar chiar dacă marchizul n’are să fie o soluție , dar chiar dacă mar­chizul n’are să fie omorît, tot mai pu­tem lupta incă. — Cum ? — Trebuie să descoperim dovezile crimei acestui om și să-l acuzăm față cu toată lumea că a omorît pe Guy... — Dar unde se găsim dovezi ? — O să căutăm. Soarta ne va fa­voriza poate. Poate că pe viitor n’are­ să-i mai meargă acestui pungaș... Am revenit repede să te înștiințez de asta și ca să-ți spun spun să nu mai te desperezi așa de strașnic. — Dar cum ai aflat?... — Am aflat de sosirea lui Marc la castel. — Da. A sosit ieri împreună cu Santin. — L’ai văzut ? — Nu... NI păzesc bine. Dar am aflat. Am mai aflat că marchizul a rămas la Paris, fără îndoială pentru duielul acesta de care îmi vorbești și ieu am placat atunci ca să te măngăi, ca să-ți dau putere și curaj. Pauline ’i strînse măna. —■ Da, zise rea, voiu avea curaj... Acuma, cănd știu unde se află copilul meu, vreau să mă duc să-l văd. — Vom pleca împreună, indată ce vom ști. Ai dreptate. In acest moment se auzi un vuiet pe scări, un vuiet de pași și de gla­suri. — Pauline se făcu palidă. — Ie iei, zise rea. Alergă in coridor, se plecă spre sca­ră și scoase un țipăt îngrozitor. Zărise pe o targă pe care o stau cu greu, un om întins, vânăt, avănd toa­te lenjurile din­ jurul lui pline cu sînge... Iera Ardini care iera rănit sau poa­te mort...­­Va urmai. Ho casele din str. Albî-UÖ VolszaiL­netz No. 7) compuse din doua clădiri. Casa este afectată la credit. Inform, la d. E. I. Brumer.

Next