Evenimentul, octombrie-decembrie 1898 (Anul 6, nr. 1638-1710)
1898-11-25 / nr. 1682
ANUL al VI-lea No. 1682 imul.........~ I I.....imn I l'l IIHW—lUmmi lm i'i<ÍFWWl'WMi'HH>limii III IIKIII'imul I wniill mi I li......I'llUN NUMAB 10 BANI ABONAMENTE înainte pe un an . . . .. Giutii . . . ., Stani . . In străinătate un an . Un număr 10 bani Lei 24— . „ isse REDACȚIA LA TIPOGRAFIA »EVENIMENTUL* STRADA LAPUSNEANU No. U MERCURI 25 NOEMBRIE 1898 — • ---. . ... ^ Antineii rí, iBmrții ei Bochim Pe pagina 1 linia garmqmi Lei 4. . •• .. . .. „ „ tr „ III ., . .. .... .. IV „ „ 52 Minuscritarile nu se dnapoiesc. Un număr vechi 30 bani Xa.și ZIAR COTIDIAN administrația ■u tipografia „evenimentul“ hotel traian LA CATUL lino ■ INTRANSIGENTA LIBERALILOR Swmminm Desidența liberală Meetingurile studențești Duminică, la carele 11 a. m. s’a tras la sorți premiul săptămînal ce „Evenimentul”, îl oferă cetitorilor sei. Tragerea s’a efectuat de cătră dl. Lazar Grigoriu, funcționar la Primărie. A cîștigat numărul de Joi 19 Noembrie Fericitul câștigător este rugat a trece la administrația ziarului 9 pentru a-și primi premiul sau valoarea lui in numerar. Astfel fiecare cetitor cu modesta sumă de 10 bani cu care se distrează cumpărând seara Evenimentul are șansa de a concura la un câștig de 1 milion de lei și aceasta in mod permanent in fiecare săptămână. Credem că această combinație va fi apreciată de numeroșii noștri cetitori și vom fi fericiți de a contribui astfel a aduce roata norocului la unii din cetitorii noștri. Păstrați dar Evenimentul cu religiositate in fiecare zi, căci fiecare număr concurează la tragerea la sorți și poate fi ocasiunea unei șanse extraordinare. Numărul câștigător trebuie prezentat la administrația ziarului având pe el cuponul nedeslipit și va fi imediat achitat. Bonurile propuse ca premiu sunt expuse in vitrina noastră. In numărul de Marți se va publica ziua și cuponul câștigător, precum și numele fericitului câștigător. Evenimentul. Prin aceasta d. Sturza nu va fi isbutit decît să mărească numărul transfugilor, dar: — cinci liberali sinceri dacă vor rămânea și incă va fi suficient pentru ca lupta lor să fie încoronată de succes și bararca ocultă să fie prăbușită in scurtă vreme. Dar avem toată încrederea in liberalii sinceri și nu credem să se găsească unul, care să părăsească stindardul și să adeverească astfel știrile calomnioase ce se răspândesc din tabăra ocultei. _______________EV. sore Premiul Evenimentului Administrația ziarului nostru, care cauta prin toate mijloacele a folosi in modul cel mai practic, cel mai real numeroșilor noștri cetitori, inaugurează cu începere de Scenic ücembri ® un sistem de premiu, care cu excepțiune nu se adresează numai abonaților ci tuturor cetitorilor. In fiecare zi, fiecare număr al ziarului nostru va purta un cupon de premiu săptămânal cu un număr deosebit pentru fiecare ziar al fiecărui cetitor, după modelul alăturat. Acest cupon dă drept la un premiu extraordinar de Un bon al expoziției din Paris Omia bonuri Italiano Bșvi Saque Un bon serbe © © Tabao_ Toate in valoare de 13 lei Tragerea la sorți a cuponului câștigător va avea loc la expirarea fiecărei săptâmâni. Duminică, la ora 12 din zi, in sală de depeși al Evenimentului in presența publicului care va bine-voi a asista. Se va trage intăi la sorți, dintr’o urnă, numele zilei câștigătoare din săptămână; in urmă se trage numărul cuponului din acea zi care a câștigat premiul. De exemplu: Intr-o urnă vor fi depuse șase bilete, cu zilele Marți, Mercuri, Joi, Vineri Sâmbătă și Duminică când apare ziard. Eșind la sorți ziua de Marți, numai numerele din acea zi concurează la premiu. Se trage apoi dintr’o a doua urnă numărul câștigător, de exemplu numărul 4,815. Ziarul având pe el cuponul numerului 4,815 de Marți, presentatond ziarului va primi imediat premiul consistând din obligațiile enumerate mai sus, sau 50 lei numerar după voință Să se noteze că bonurile arătate participă la patru trageri anual cu câștiguri de peste un milion. ivâ» fcișr: aW#ffiJ«RK«g Desidența liberala Pănă in momentul cînd scriu aceste rînduri, atitudinea liberalilor desidenții e corectă, demnă și impunătoare, adevărat liberală. Răsfoiți toate ziarele din țeară, veți găsi fel de fel de amănunte asupra tratativelor de concentrare, unele mai exacte, altele mai puțin; veți găsi îndemnări la unire și critici severe, dar nu veți găsi un rînd in care liberalii desidenți să fie arătați ca traficanți de portofolii, ca oameni cari nu doresc decît căpătuială, ca politiciani cari in lupta lor n’au urmărit decît interesul lor propriu. Nemic din toate acestea. Pană in această clipă intreaga opinie publică se unanimă a recunoaște, că, toți liberalii desidenți, ca un singur om, au răspuns indrăsnețelor încercări ale comisiunei de tratative printr’o singură declarațiune. „ Nu suntem transfugi, și nu discutăm persoanele ce ar trebui să formeze guvernul, dar voim o schimbare in direcțiunea partidului și aplicarea programului de la Iași“. Acest răspuns l’a dat Fleva, același răspuns l’au dat d-nii Aurelian, Costinescu, Delavrancea. Și nici se poate altfel. Țara întreagă se martură la luptele noastre, ni-a încurajat in totdeauna, căci era convinsă de sinceritatea noastră, că nu urmărim scopuri meschine, ci căutăm să îndrumăm partidul liberal spre singura cale bună, care poate da acestui partid potința de a deveni folositorii Țarei. Circulă insă fel de fel de versiuni. Se zice că comisiunea de tratative ar fi isbutit, să smulgă pe cîțiva desidenți și să-i facă a juca după cîntarea lui Sturza și să desmintă astfel lupta lor de pănă acuma, pe prețul vreunui portofoliu ministerial sau promisiunea unei ambasade. Refuzăm cu indignare de a da crezămînt unor aseminea știri, căci niî ne putem închipui un moment dacă se poate găsi un singur liberal sincer, care să admită propunerile lui Sturza, fără ca mai intăiu să fi luat chezășia cerută de toți liberalii sinceri că scăparea nu poate fi decît intr’o conlucrare comună a tuturor liberalilor, care numai ar putea realisa o schimbare in direcțiunea partidului și o aplicare sinceră și treptată a programului de la Iași. Dar dacă ar fi altfel? Ei și VX .•• aă T ■"X. .•* Țici, >oți FORT BETE B-ra Ana R... Pentru un poet plictisit de sine și de vială, care vede in inerția sufletului cum culturile lui iubite amorțesc și inspirația pălește, nu-i mai mare noroc pe lume, decât să intîlnească in cale o fată frumoasă și vrăjitoare cum e Ana. Ochii, zimbetul, glasul, și mai presus de toate reveria ei, i-ar redeștepta aspirații noi, și ar iubi-o îndoit pentru ea, și pentru draga lui artă reinviată ! Clici nu-i mai mare durere pentru artist decît încetarea cîntecului sau și nnu-i farmec mai suprem pentru dinsul ca rechemarea lui in Eldorado prin mlădierea unui gest, focul unei priviri ! Cînd văd fete de seama ei așa senine, cu sufletul alb de plăpînd, una din acele minuni pe care le cruță poeții, iar capitalisti le ia in căsătorie, o melancolie fără margini mă înfășoară văzindu-le pornind spre uitar, ușoare ca o floare de zăpada, cu fruntea ncinsă in ramură de lărmiță. Și fără să vrei, mi-aduc atunci aminte de versurile amicului poet ,Cincinat Pavelescu, in care i se rezumă veșnica gelozie a tuturor poeților, la nunta tuturor fecioarelor. De ce a,i X, care a luat'o Să aibă atât smintit noroc, E drept, n’a fost a mea de loc, Si totuși, pare că mi-a furat'o In adevăr, cât timp fecioara nu-i logodnică, sufletul ei nu e al nimănui, și e al tuturor ! Ea respindește farmec și lumină asupra fiecărui. Cu toți ne bucurăm de zimbelele, de mersul ei leneș de undă, și totuși nu-i a nimănui ! Când iasă sub voal, înaintează spre altar la brațul mirelui, cu obrajii înfloriți de emotie si ochi plutind in fericire, atunci, simțim cu toții gelozia poetului! Peste Stea soțul a coborât un văl, un nod pentru vecie Ea’ nu-l va mai lumina decăt pe el, va fi lucrul lui, și pentru el anume, totd’aunal. . Cu toate acestea, tocmai pentru fericirea ei va răpi-o poate din mijlocul nostru un capitalist care ar avea ochiul atăt de fin să ghicească sufletul ei candid, in chipul ei de floare... Vlăstar dintr’o veche viță boerească, are nostalgia atavică, a vechiului lux artistic al boerilor moldoveni, și ar fi poate cea mai nefericită intr’o zi, să aibă fantezia să urmeze chemările unui suflet, desprețuind invitațiunile unui Rolschildian june. Fiecare cu menirea lui in lume... Veșnic singur, dar veșnic alături cu noi poetul va trebui să ne caute duioșia tuturor . Ați cum un nour pieritor Eterna stea' a 'ntunecat’o ? E drept, n’a fost a nimănui Și totuși... par’că ne-a furat’o ! Danii &EFORTAGIU 0 Conferință La Cercul Român, din Paris, s’a ținut o Conferință urmată de un splendid „puns de cinste“. Conferențiarul, D. Duca, un tînăr de an excepțional talent oratoric, ne-a întreținut, mai bine de o oră, despre doi poieți romîni, Eminescu și Alexandri, cel dintâi creatorul O dramă pe zi Un desperat In Grenobel se povestește, că s’ar fi intîmplat următoarea sinucidere tragică a ‘ Intui bărbat parte cunoscut ca om cult și inteligent, numit Celestin Căpitani, in vrîslă de treizeci și doi de ani. Cu o săptămînă înainte de groaznica intîmplare, se observa la D. Celestine Capitani, o desăvîrșită tulburare și tristeță care înlocuise veselia lui caracteristică de mai inainte. Toată lumea ii vedea umblînd pe străzi, fugind de prietini și stînd ceasuri întregi in contemplarea unui punct fix, parcă ar fi fost muncit de o grozavă idee tristă. Nimenii nu fu in stare să deslege problema acestei schimbări brusce, din sufletul lui Celstine. In ziua de 23 Noembrie, nemai zărindu-i nimenea, și cercetîndu-i. urma îl află in odaia lui din casa părintească in care de cînd îi murise mama, locuia singur cu doi servitorii, întins pe pat avînd lingă dinsul două potrete unul a mamei cu tatăl seu, iar del’lalt a unei sermane fete sarace, cu care el trăise cîțiva ani și avusese și un copil, și care murise de o fugă de puțină vreme înainte. Pe o mesuță se găsi o scrisoare cu următorul cuprins : Las toată averea și starea mea lui Narcis Meller, copilul meu născut din Marie Gerard. Celestin Capitant Moartea nefericitului părinte se spue Reminiscență — Din Sulit Prudhonime — Anei Voi aștepta ca anii, să-i ningă 'n plete flori Obrajii ei de purpur de vîrstă să pălească Și pasu-i mic și sprinten, incet să șo-> văiască . Sub vîntul bătrăneței sub care te’nfiori! Și atunci, cînd vremea aspră iucru-L da-i prigonire Petală cu petală din viața ei va rumpe, Cînd nu-i va mai rămîne din farmecile scumpe De cu senina, calda și sfinta ei privire, Atunci de ea aproape veni-voi in toiag Prin crînguri înflorite ne-om pierde împreună Pe creștetele albe ne-o ninge blonda lună — Ea va primi pe frunte sărutu-mi cast, și drag ! Vezi tui-oi spune ’n tabia ca valuri de văpăi Trecură ani pe mine, și-adormitorii tăi. Ce-mi pasă, când doar mie de ceruri mi-a fost dat Să te iubesc și astăzi cînd toți ei te-au uitat! D. Nanii nemuritoarei poiezii împărat și Proletar, al doilea, gingașul armonioasei poieme . Concertul in luncă. , Sistemul analitic al d-lui Duca nu lipsește de inteligență și pricepere. Ar fi cam lung să insist asupra acestei teme, sau conferințe, care ne-a lăsat impresii distinse și prelungite, in ceia ce privește analiza unora din poiezii ale acestor poieți romîni, de forțe și personalități diferite. Lisă nu trec cu vederea să amintesc, Karim, că temelia Conferinței a fost foarte nimerit aleasă, analiza mediului. Pe iea s’a ridicat intreaga dezvoltare a cuvîntărei. Și expunerea a fost așa de clară că D. Duca fu felicitat de fiecare membru, și in special de D. A. Marghiloman, a cărui prezență a bucurat întregul , Cerc. D. Marghiloman fu ales in unanimitate membru onorific. La această, D- sa, răspunde printr’o călduroasă și înțeleaptă cuvîntare. După care, Juvara, incheie ședința cu o declamație care a ridicat salve de aplauze. Sfîrșindu-se oficialitatea, am fost invitați la bufet. Discuțiile pe grupuri cufundară pe toți tinerii studenți, doritori de lumină și muncă, intr’o fierbere enormă. Din partea Cercului, aduc mulțumiri publice D-lui A. Marghiloman, care, cu toată' bună-voința' și cu tot îndemnul către lucruri frumoase a subscris 500 franci, pentru Cerc, sumă care va intra, , cred, in scopul inchirierei unui local definitiv. Acțiunea Cercului ia latitudini întinse. Pentru seziunea aceasta se promite lucruri ce nu s’au întreprins, bineînțeles in sens moral, drept, de alte grupări romînești existente la Paris. Faptul se datorește noului element român, care fu abătut din văile Carpaților in cartierul latin al Parisului. Inițiativa fuse bine pornită; continuarea se superioară și cred că va crește, va spori grație bunei voinți a membrilor. Paris. Th. Cornel ne că ar fi durerea după mama și amanta lui iubită, pe care n’a mai putut’o șterge din inimă. ______________________Seartă întrunirea, incă de pe la carele 2 sala gemea de lume, imprejurimele fiind asediate de numerosul public ce nu mai încăpuse in sală. Tot ce era mai distins și mai inteligent in oraș, ținuse se ia parte la acest meeting naționalist prefectd, primarul, senatorii și deputații aflați in localitate, magistrații, profesorii,, ofițerii, funcționarii, preoții, precum și foarte multe doamne din înalta societate Dorohoiană. La intrarea in sală studenții sunt primiți cu aplause și urate. Apoi dl. primar Burghelea este aclamat de președinte al întrunire. D-sa mulțumește pentru onoarea ce i s’a făcut și felicită pe studenți pentru frumoasa lor activitate in chestiunea națională. Patriotica cuvîntare a mult apreciatului primar a fost viu aplaudați de asistenți. Rînd pe rând au luat apoi cuvântul studenții : D Longinescu , Eraclide, A Eoni, Const. Brăescu,R. Dioghenide și Vasile Brăescu. Valoroasele lor cuvântări naționaliste au stârnit un entusiasm ■ indescriptibil in public, care a făcut adevarate ovațiuni conferențiarilor. La urmă se citesc cite- va telegrame de aderare venite prin Iași și București și se votează o energică moțiune Se face, apoi, o imposantă [UNK] manifestațiune, pe străzile Dorohoiului, mergînd tot-odată pe la membrii din comitetul secțiunei de liga constituită cu această ocaziune in Dorohoi; lista complectă a membrilor o vom da inttru un număr viitor al ziarului nostru. Studenții sunt apoi conduși la otel, unde publicul le face o călduroasă manifestațiune, imprăștiindu-se in urmă. Sara banchetul la D. Moruzi, la care au luat parte și persoanele mai marcante din localitate. La carele 10 toți au pornit spre balul care a avut loc la club și unde studenții erau așteptați cu nerăbdare. Balul s’a început și s’a sfîrșit cu „Hora Unirei“ A doua zi, cu trenul de 10 studenții au plecat spre Botoșanii conduși fiind la gară de autorități și nu prea numeros public. Trebue s’o spunem că dacă succesul meetingului din Dorohoi a fost așa de mare, aceasta se datorește in primul loc, d-lor Moruzi, prefect, și Burghelea primar, doi oameni inteligenți și cu dragoste de neam, care prin concursul dat cu această ocaziune studențimei, au știut să-și atragă o bine-meritată și trainică dragoste. Botoșani Aici decepție mare ! Autoritățile, deși anunțate cu mult inainte, au știut să se ilustreze cu cel mai absolut ridicol. Nici un om nu știa că vin studenții și la gară nu s’a văzut nici o mutră de o final. Abea la gara 1 s’au lipit niște fițuici, prin cari se anunța că la carele 2 are loc o întrunire a „ligei culturale””. Față cu această condamnabilă, și ridicolă tactică, stridenții au asumat întrunirea, deoarece publicul adunat era foarte restrîns, din cauza binevoitorului concurs al administrațiunei, care a binevoit a anunța întrunirea, cu iun seas inainte. Studenții și toți cei care au aflat de nechibzuita purtare, a administrației botoșănene, au ramas cu drept cuvînt indignați de purtarea ei. In numărul de mîni vom reveni cu amănunte. Ü si ceti pa jiaijina illa ’Constituirea caipalaa. ©asi-SillM. iii Hlîfiii Am anunțat la vreme că comitetul național studențesc și liga culturală aveau să țină, in zilele de 21 și 22 Noembrie, două meetinguri naționaliste in orașele Dorohoi și Botoșani. Căpătînd informațiunile necesare vom da in numărul de azi o mare dare de samă asupra acestor 2 mari meetinguri I Dorohoi Plecați cu trenul de 5 din Iași, cei 6 delegați ai comitetului național studențesc și ai ligei culturale, ajunseră in Dorohoi abia la oarele 1 de noapte,, Trenul intărzind cu aproape 2 ore. Deșii târziu, pe peronul cărei studenții erau așteptați de către dl. prefect I. Moruzi, dl. primar Burghelea, senatorii Manoliu și Saint- Georges, președintele tribunalului împreună cu mai toți magistrații locali, dl. polițai Gherghel foarte mulți funcționari, și militari precum și un public distins și numeros, venit să primească pe delegații studențimei, cu muzica militară in frunte și cu torți aprinse. La intrarea trenului in gară, muzica intonează „Deșteaptate Komme“ și urate nesfîrșite ies din piepturile celor veniți intru intimpinarea delegaților, d. prefect Moruzi și d. primar Burgelea urează bună-venire studenților, asigurîndu-i de dragostea și patriotismul Dorohoienilor. Respunde dl. Vasile Brăescu, președintele comitetului național studențesc, care intr’o cuvîntare caldă și entusiastă mulțumeste pentru frumoasa primire făcută studenților și asigură pe cetățenii Dorohoiului că studenții își vor îndeplini cu toata dragostea datoria in mijlocul lor. In frunte apoi cu muzica și cu steagul fetelor române din Sibiu,adus din Iași, toți întovărășesc pe studenți la restauranttl „Vila regală“ unde li se servește un copios, cinem, in urma căruia dînșii sunt incartiretați la otel. A doua zi la oarele 2 luni, era fixa■Șf. FOITA EVENIMENTULUI 170 INTRIGA si CRIM. Partea a lte XI — Nu cred. — Poate să dovedească că am fost amestecați in omorul doctorului Bertand, de care sîntem acuzați ? — Nu cred. — Nu sîntem cei dintăiu veniți... Iești marchizul de Irvois, un gentilom cu putere și cu considerație. leui sunt un bancher bogat. Trecutul nostru apare fără nici o pată. Așa incăt n’o să fim bănuiți de la prima dată... Vom avea timp să ne apărăm... . Noi sîntem totul. Iei nu sînt nimic. Noi avem in mână toate armele... Mai ieși complicele dumitale, zise marchizul. , Dl. de Saint-Elvire ? — Iei știe multe lucruri... — Știe totul, dar răspund de dânsul ca de mine. De-altmintrelea denunțăndu-se și-ar risca capul. N’avem nimic de temut din partea aceasta. " — Ași vrei și ieu să impărtășesc siguranța d-tale zise marchizul. — Fă ceia ce ți-am spus fără ezitare, fără slăbiciune, și amândoi ne vom scoate teferi de aici. — Marchizul nu răspunse. Părea că se gândește. Deodată se rîdică, nu-i. Intr’adevar, cred că alt mijloc Așa ieste. — Dar aceia ce nu voi mai regăsi, adause iei cu tristeță, se stima și prietenia copilului pe care-l consideram ca fiul meu. — Cine știe ? cănd va fi departe de inrîurirea masei. Dl. dervois dădu din cap. .ț7 Nu, nu, din partea lui s’a sfârșit... T inspir groază, pentru dansul nu sunt de căt un asasin și un bandit. —! Ce-ți pasă, dacă nu-ți poate face nimic?... dacă nu poate să dovedească nici unul din faptele pe care ți le reproșează ?... d-ta iești cel tare. Iei îți datorește totul. Are să treacă drept un ingrat... Dacă dezertezi, din potrivă ai aierul de a fugi de luptă, aceasta nu insaamă că iești vinovat ? bu nu desporez incă. Mai intăiu nu mă tem de nimic... Nu ni se poate face nimic... Ceva mai mult nu părăsesc planurile pe care le-am făcut. " — Ca să vnspii pe Marc cu fiica d-tale ? — Da... Ei, da tenace mai iești... — Am încredere în steaua mea... Toate au să se aranjeze. Am trecut prin crize mai puternice... Fă ceia ce-ți spun. Inchide-o pe mama căt mai curând și de rest mă însărcinez ieul încetul cu încetul, față cu încrederea bancherului, marchizul se liniștea. Prea repede se spăriase. Intr’adevăr, nu perdu nimic incă... Acuzările, Pauline i le aruncase in prezența lui Marc. Ie adevărat că Marc atunci nu crezuse. Dar Marciera iei pare convins că omul care-i servise drept tatăi era un omorîtor, iera banditul pe care i se zugrăvea ? Are să se gândească și are să-și schimbe părerea, poate... Cănd are să vadă pe masa intr’o casă de sănătate, declarată de nebună de către medicii cei mai mari poate că n’are s’o mai creadă. Da, nu trebuia să se deie bătut. Trebuia să se apere, să se apere pănă la sfârșit. Dl. Santin avea dreptate. Și sub puterea acestei convingeri, marchizul se duse imediat la comisarul de poliție. Fu primit imediat, făcu cunoscut scopul vizitei sale, arată hârtiile pe care le avea, vorbi de primejdia la care expunea prezența Paulinei, a cărei accese de nebunieierau dese, povești unele crize cărora fu pradă nenorocita femeie și care accese au necesitat altă dată imediata iei internare. In sfârșit, înspăimîntă așa pe funcționar, incăt acesta făgădui că se va ocupa imediat de această afacere. Intr’adevăr, trase clopotul, chemă pe șase agenți puternici, se uită la ceas și zise . — Mai avem incă vreme in astă seară... Mă întovărășești ? ii trebu iei pe marchiz. —• Ași prefera să nu mă vadă. — Bine. — Voiu lucra singur. Unde vrai ca bolnava să fie dusă ?... — In casa de sănătate a doctorului Syracuse... Iată numele și adresa. — Cunosc pe acest doctor, zise funcționarul. (Va urma). O CUP02T pentru PREMIUL SĂPTÂMĂNAL “ .3510 A se presența ziarul cu vaporul netăiet. O ESIT LA SORTI IO COOOOaOOCXXXXJOQOOOOOOOOQO