Evenimentul, octombrie-decembrie 1898 (Anul 6, nr. 1638-1710)
1898-12-04 / nr. 1690
ANUL al VI-lea No. 1690 »♦ »»3 luni In străinătate un an 36-Unimmar 10 bani EVENIMENTUL ABONAMENTE înainte pe un an ,, 6 luni • Lei 24— 12 REDACȚIA LA TIPOGRAFIA »EVENIMENTUL» STRADA LAPUSNEANU No. 44 lauși 1Of Q vÎA ZIAR COTIDIAN mmm VINERI 4 DECEMBRIE 1898 Aminciuri, inserții și Reclame Pe pagina 1 linia garmond Lei 4-*» »» ii >> 91 t» 2-•» t> ♦> III IV >> x 7 »>52 Manuscrisurile nu se inapoiesc. Un număr vechi S0 km ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ HOTEL TRAIAN LA CATUL I-la Samaria Desbateri Parlamentare Egiptul și Sudanul Morisseau la Galați Abatele Morisseau a fost transportat la Galați, unde urmează a fi judecat de Curtea cu juri in zilele de 8, 9 și 10 Decembrie pentru a doua oară, in urma sentinței date de Curtea de Casație prin care casează verdictul dat de jurații ieșeni pentru niște vicii de formă. Abia insă se făcu cunoscută sentința Curței de Casațiune și deja, după cum ne afirmă corespondentul nostru, un număr însemnat de jesuiți au sosit in acest oraș, pentru a începe și aci agitația urmată la Iași, pentru a scăpa cu orice preț pe Morisseau de dreapta pedeapsă ce i-au aplcat jurații ieșeni. Se pare că jesuiții vor cu orice preț să exaspereze lumea, fără a înțelege că această solidarizare a lor pot mai mult dăinui. Dar nu ne indoim în moment măcar că cetățenii din Galați vor fi la înălțimea misiunei lor. Rece și nepăsători li vor lăsa agitația jesuiților, și ca și jurații ieșeni, vor ințelege că au inaintea lor un acuzat de a fi asasinat un om și rănit alți doi și dovedit de aceste crime trebuie să-și primească pedeapsa meritată. EV. Premiul Evenimentului Administrația ziarului nostru, care cauta prin toate mijloacele a folosi in modul cel mai practic, cel mai real numeroșilor noștri cetitori, inaugurează cu începere de Luni 9 noembrie um sistem de premiu, care cu excepțiune nu se adresează numai abonaților ci tuturor cetitorilor. In fiecare zi, fiecare număr al ziarului nostru va purta un cupon de premiu săptâmânal cu un număr deosebit pentru fiecare ziar al fiecărui cetitor, după modelul alăturat. Acest cupon dă drept la un premiu extraordinar de Un bon al expoziției din Paris Două bonuri Italiano Bevilaque Un bon serbesc Tabac. Toate in valoare de 50 lei Tragerea la sorți a cuponului câștigător va avea loc la expirarea fiecărei săptămâni. Duminică, la ora 12 din ei, in sală de depeși ai Evenimentului in prezența publicului care va bine voi a asista. Se va trage intăi la sorți, dintr’o urnă, numele zilei câștigătoare din săptămână; in urmă se trage numărul cuponului din acea ei care a câștigat premiul. De exemplu: Intr-o urnă vor fi depuse șase bilete, cu zilele Marți, Mercuri, Joi, Vineri Sâmbătă și Duminică când apare ziarul. Eșind la sorți ziua de Marți, numai numerele din acea ei concurează la premiu. Se trage apoi dintr’o a doua urnă numărul câștigător, de exemplu numărul 4,815. Ziarul având pe el cuponul numărului 4,815 de Marți, presentatorul ziarului va primi imediat premiul consistând din obligațiile enumerate mai sus, sau 50 lei numerar după voință. Să se noteze că bonurile arătate participă la patru trageri anual cu câștiguri de peste un milion. Astfel fiecare cetitor cu modesta sumă de 10 bani cu care se distrează cumpărând seara Evenimentul are șansa de a concura la un câștig de 1 milion de lei și aceasta in mod permanent in fiecare săptămână. Credem că această combinație va fi apreciată de numeroșii noștri cetitori și vom fi fericiți de a contribui astfel a aduce roata norocului la unii din cetitorii noștri. Păstrați dar Evenimentul cu religiositate in fiecare zi, căci fiecare număr concurează la tragerea la sorți și poate fi ocasiunea unei șanse extraordinare. Numărul câștigător trebuie prezentat la administrația ziarului având pe el cuponul nedeslipit și va fi imediat achitat. Bonurile propuse ca premiu sunt expuse in vitrina noastră. In numărul de Marți se va publica ziua și cuponul câștigător, precum și numele fericitului câștigător, deapeliștii au vrut să conteste autoritatea d-lui Sturza, dar că partidul liberal, care este o mare biserică, va rămînea deschisă tuturora celor ce vroesc să conlucreze cu dînsulri Parcă din cele spuse de d. Flechide incă ar rezulta o amărăciune că situația nu ie de loc plăcută. D. Palade se mai categoric. Ta terminînd discursul seu de la seif, zice : „ Sper totuși că unirea liberlilor se va face“. O singură dorință avem: ca vorile d-lui Palade să intre in urechile *ai de drept căci de altfel cine știe c ,"*se poate intîmpla. t Neu , mm PARLAMENTARE In Parlament s’au inceput desbaterile premergătoare respunsului la mesagiu. Domnește incă o liniște relativă și grupările liberale desidente incă n’au intrat in luptă, a căreia sfărșit nu poate fi decît o schimbare mare in situația politică de azi. Ie plăcută starea de azi a partidului liberal și poate d. Sturza, după cum a zis in întrunirea majorităței, guverna singur ? La această intrebare, cetitorii își vor da singuri respunsul, cetind cu luare aminte cele zise de fruntașii guvernamentali in plin Parlament, acum la desbaterea Mesagrului. La Cameră d. Dim. Sturzața crezut de bine să ieie cel dintăiu cuvîntul pentru a arăta țerei starea adevărată a lucrurilor. Intre altele iată ce a mai zis primul ministru: Dacă pentru a cultiva o bucată de pămînt trebuește puteri unite, cu atît mai mult se necesară cînd se vorba de a lucra pentru consolidarea țerei. Succesul pe care noi l’am obținut in 1894 la alegerile comunale ie o dovadă de avantagiile unirei. Curentul puternic care s’a format in 1895 arată cît de mare era puterea partidului liberal unit“. Acest puternic adevăr se rostit de d. Dimitrie Sturza. Nemic aproape nu ieste de adăugat, decît doară că insuși d. Sturza recunoaște printre rînduri că singur nu va putea merge inainte. Dar vorbele primului ministru sunt coroborate de conlucratorii sei din minister. Pe cînd d. Sturza vorbea la Cameră, același lucru făceau d-nii Ferechide și Palade la Senat. Ia să spicuim nițel. Ministrul de interne spune: Că șeful partidului, făcînd abstracțiune de persoana sa a intins o mîna loială desidenților. El n ’a făcut aceasta silit, dar in dorința de a conserva țerei activitatea unui număr de oameni de talent. ” D. Ferechide sfirșește zicînd că tratativele s’au rupt pentru că UN NUMĂR ia BANI ! Profile universitare Elena F. Una din cele mai drăgălașe studente de la științi, Brunettă, judecind după culoarea părului și a ochilor ei mai întunecați, și adînci ca întunericul unei nopți vijeloase intr’un codru și blondă, judecind după albeața și fineța feței sale. Elena. e una dintre fruifoasele și distinsele eleve din liceul W. Fiică a Fălticenilor, a venit in orașul nostru pentru a-și urma liceul, iar acum cursurile universitare o silesc să rămîie incă in el, acești din urmă doi ani—cel puțin. Pe lingă frumusețe d-ra Elena, mai are și o inteligență vie, care o face să fie una dintre cele mai prețuite studente. Are multă dragoste pentru literatură și cred că puținelor fi fiind colegile ei care să aibă, tot atîtea cunoștințe literare cîte are ea. Caracter vesel și inimă deschisă, îi face foarte mult să glumească și să facă ioli pe sama celor vrednici de asta, fapt ce a atras multe dușmănii. Inimă francă, spune in față om ceea ce cugetă despre el și nu poarta Mei odată dușmănie celor care-o vorbesc de zeu și o dușmănesc, ci zice: „De unde nu-i nici D-zeu nu cere..." și nesocotește răul pe care i-l face cineva. Semne particulare. Ii place foarte mult musica și citește tot ce apare nou. M Alegeri in Bucovina In fața alegerilor pentru consiliul comunal al orașului Cernăuți. Aflăm, că „Concordia“ societatea politică a Romînilor din Bucovina invită toți alegătorii romîni din orașul și suburbiile Cernăuților la o adunare, in scop ca să stabilească atitudinea Romînilor față de alegeri și să aleagă comitetul electoral. O dramă pe zi O crimă de la o ceartă. Mai zilele trecute o groasnică crimă s’a intîmplat, ca urmare unei certe iscate dintr'un lucru de nimic. Doi morari intrară intr’o bună dimineață, să ieie cîte un pahar întăritor de vin, la o crișmă din strada Chautournier. In acea crîșmă insă, cum se vindea și mangal, se intîmplă că una din bănci și masa la care se așezară cei doi morari să fie murdară de mangal așa că ei se aleseră cu hainele murdărite de negru și atunci începură a imputa cam aspru crîșmarului. Acesta îi apostrofă insă mai necuviincios și se născu intre dînșii o ceartă care sfîrși prin acea că crișmarul care se numea Delphin, trase o palmă unuia din cei doi morari și cercă să-i dee in ghionturi din crîșmă afară. Furios pănă la nebunie unul din morari, puse mîna pe un drug de fier ce senatori de fiecare district cu excepțiune districtul Ilfov și Iași, care vor alege mai mulți deputați și senatori. Colegiul II alege cîte 2 deputați și un senator de fiecare județ exceptîndu-se Iașii și Bucureștii. SPIC. Naufragiații unui transatlantic Miez Persoanele scapate din naufragiul transatlanticului englez Londonian sînt 23 marinari și 22 voiajori. Printre morți se află căpitanul și douăzeci și patru marinari, locotinentul, sergentul major și doi mecanici. DESBATERI PARLAMENTARE slujea să închidă ușa crîșmei, și care se afla sprijinit lîngă un perete, și cu dînsul trase lui Delphin o așa de puternică lovitură incît îi desfăcu craniul in multe bucăți. Morarii au fost imediat arestați, de poliție, iar Delphin dus la morga spitalului spre a i se face autopsia. REPORTAGIÜ Lear. Rum numm 0 Monitorul oficial No. 191 din 29 Noembrie, publică următorul Proect pentru modificarea legei electorale, cum și a art. 58, 60, 61, 62, 68 și 69 din constituțiune, asupra caruia atragem atențiunea cetitorilor noștri. Art. I). Adunarea deputaților și senatorilor se compune din persoane alese in modul următor : Art. II). Corpul electoral este împărțit in fecare district in 2 colegiuri (vezi art. 58 din constituție, care urmează a fi modificat in acest sens( Art. III). Fac parte din colegiul I de cameră și senat : a) . Acei ce posed un titlu de doctor in drept, doctor in medicină sau doctor de ori-ce specialitate sau titlu echivalent cu acela de doctor, emanat de la școale speciale superioare recunoscute de stat. b) . Licențiații in drept, licențiații in litere, filosofie sau științi ; c) . Farmaciștii ; d) . Medicii-Veterinari; e) . Inginerii și arhitecții diplomați de școale superioare ; f) . Pensionarii care primesc pensiunele de la stat, districte sau comune cel puțin de 3000 lei anual; g) . Membrii Academiei Române; h) Generalii și Colonelii, foștii și actualii deputați și senatori, care au făcut parte din două legislațiuni; i) . Și toți aceia cari au un venit funciar rural sau urban de unamite lei, dar care știu citi și scrie. Art. IV). Fac parte din colegiul al doilea de cameră și senat : a) . Toți acei cu profesiuni libere ; b) . învățătorii sătești și preoții din orașe și sate; c) . Pensionarii care primesc pensiuni de la stat, district sau comună de la 600 lei in sus anual; d) . Cei ce au terminat cel puțin invățămîntul primar ; e) . Toți cei care știu a scrie și citi și cari plătesc o dare anuală cătră stat, directă, de ori-ce natură, de cel puțin 40 lei. Art. V. Toți cei fără știință de carte și care plătesc ori-ce dări cătră stat și care vor avea un venit funciar rural sau urban de 1000 lei anual, vor vota prin delegați. 50 de alegători, in aceste condițiuni, votează un delegat. Toți cei cari fără știință de carte și cari plătesc orice dări cătră stat, dar cari nu vor avea un venit funciar urban sau rural de 1000 lei anual, vor vota tot prin delegați. O sută de alegători votează un delegat, iar delegații acestora cu cei arătați la art. 5, votează direct in colegiul al 2-lea. Art. VI. O sută de alegători votează un delegat. Art. VII. Nici un funcționar al statului, districtului sau comunei, nu poate fi ales delegat; invățătorii și preoții nu pot fi considerați ca funcționari, și prin urmare, pot fi aleși delegați. Art. VIII. Aceste 2 colege, aleg direct pe deputați și senatori. Colegiul I aleg cite 2 deputați și 2 EPIGRAME Poeții Foamea nu omoară ! Iată dovadă, fără bani. Un poet de opt-zeci de ani! Lui Guță Teigtrett iși pune Guță, Cînd minîncă, ochelarii, Micile ’îmbucături astfel I se par grozav de mari ! George Coșbuc Un ofițer englez cantanat la moarte. Jurnalul L’eclair a anunțat nu de mult arestarea locotenentului de artilerie Ward — din armata engleză - fiind inculpat că ar fi dat amantei sale d-ra Jats, doctorii, ca să avorteze. Locotenentul Warck, care era însurat și tată de familie, a fost înfățișat inaintea Curței cu juri din Liverpool și după un proces ce dură 2 zile, el a fost condamnat la moarte ca ucigaș. DE PESTE MUNȚI Duminică in 4 i. c. a fost convocată din incidentul jubileului M. Sale împăratului o adunare românească in comuna Șiria (Ungaria). Pretorul maghiar Paris Gabor n’a permis însă ținerea adunării pe cuvînt că s’au convocat numai Români și astfel s’ar fi nesocotit articolul de lege XLIV din 1868. Poporul român însă din împrejurime s’a adunat in contra acestei opriri un număr mare și neputănd să esecute ordinea de zi, a adresat următoarea depeșă M. Sale, care poartă peste 200 de iscălituri . Credinciosul popor romăn, adunat astăzi la Șiria (Világos) ca să dea espresiune sentimentului de fidelitate și loialitate către Augusta persoană a Majestății Voastre la jubileul glorioasei domnii de 50 de ani, a fost oprit și disolvat prin forță publică. Aducând aceasta la prea înalta cunoștință, subsemnații venim in numele acestui popor asuprit și nedreptățit cu omagială supunere a depune la picioarele Tronului Majestății Voastre asigurarea neclintitei fidelități și alipiri cătră Majestatea Voastră și Casa Domnitoare. Egiptul și Sudanul Conrespondentul lui „Daily Mail“ din Gair anunță că in cercurile oficiale se lucrează ca guvernamîntul Sudanului să fie separat de cel al egiptului. Cît pentru Egipt, se crede, că o mai modificațiune in favoarea protectoratului e necesară. Indigenii spun că intru tot ce-i privește, protectoratul există și acum. Totuși străinii îs in altă stare din pricina capitulațiunilor. IDu.cLu_ia_ Planul răsuna de vijelia unei opere. Vaiet din notă tristă, plînset din armonie jalnică, durere și suferință din toată cîntarea, se ridicau toate de-o dată, ca mînate de o suflare puternică, umpleau odaia, răsunau in toată casa, de se cutremura o fire'ntreagă. Iera atîta jeluire in cîntec și-atîta patimă furioasă ! Cînta Duduia. Cînta cum știa dînsa să cînte in zile de tristeță. Degetele iei ușoare se perindau de-asupra clapelor, cu mișcări iuți și apăsate,— mișcări de suferință. Cînta Duduia, dar cînta plîngător, înduioșat, vnjeluit. Ii venise ca din senin atîta simțire și atîta paternă de cîntec. Furată de armonie, cu firea ieșită din fire cu ochii magnetici, porniți a plîns, dînsa ’și cînta sufletul, și’l cînta răscolindu-l adînc, revoltîndu-i tot cuprinsul, lăsînd să izbucnească din iei întreaga suferință grămădită de zile. De ce n’ar spune iea păsul iei amarnic ? De ce n’ar lăsa să apară acea durere ucigătoare, care se ascunsese’n inima iei, care fuse’năbușită in fie-ce clipă, in toată ora ? Și-apoi, pornirea i era așa de firească, așa de puternică, așa de uriașă, că, fără voia iei chiar, suferința se desfăcea din suflet, ca să răsune in pian, din pian, in casă, din casă’n drum, departe, foarte departe... Ah! cît ie de ușurătoare muzica! Un sunet, o armonie, și conștiința tace lăsînd potopul simțirilor să se reverse, să ne inece. Iei ’i plăcea, —’i plăcea să’și destăinuie secretele prin melodie, care-o farmecă, căci graiul muzicei ie graiul durerilor cari n’au altă limbă, decît aceia a lacrimilor și a suspinelor. Duduia cînta mereu. Vijelia armonieii era tot mai mare, mai furioasă. Ușa odăiei se deschise și un pap r>stăruit pe mijloc apăru brusc. Mai încetează cu zdrăngănitul ăla. Știi bine că fac socoteli... urechile-mi urlă de atîta zgomot... Ușa se’nchise repede peste apariția asta brutală și dojenitoare, impiedecînd zgomotul unor cuvinte răutăcioase s’ajungă la urechile Duduiei. Duduia increment cu mîinele pe clape. Nu pricepea atîta răutate din partea bărbatului iei. In pieptul iei o furtună de mîhnire ’i se urca la gît. Doborîtă se lăsă cu capul peste deschizătura rînjitoare a pianului, izbucnind un plîns înăbușit. Plîngea micuța ; căpușorul iei drăguț se bălăbănia pe pian, intr’o parte și’n alta, mototolindu-și gingășia feței. Iera o durere fără margeni. Inima ’i ardea de suferință chinuitoare, se zbuciuma, bîlbîia cuvinte fără șir, se clătina ca și cum fiară inroșite’n foc ’i intrau in coaste. Doamne, ce chin îngrozitor, doamne ce suferință ! Ce ’ți-a făcut dînsa să o pedepsești in chipul ăsta? ! Iea ridică puțin capul. Șterse lacrimile. Se sculă de pe scaun indreptîndu-se cătră pat. De-aici se’ntoarse inapoi. Privirile iei „căzură peste icoană. Crist ! Crist I Iea căzu’n genunchi. Cristi iera strigarea iei. Crist tu o chinuiești. Plînsul o năpădi mai furios. I era singura rugă sinceră, călduroasă, sublimă, care se’nalța cătră icoana poleită, singurul țipăt pornit din adîncimea ființei rănite. Cristai milă, Crist!... Și iea’l pronunța, cuvîntul acesta, așa de incet, zicea așa de ușor, că FOIȚA EVENIMENTULUI 178 INTRIGA ȘI CRIMA Partea a IV-a XIII Intr’o seară fu găsit, aplecat pe biroul seu mnotănd intr’un sac, cu sănge‘ care acoperise și hârtiile din jurul lui... Saltarul biroului ierau deschise, hârtiile dintr’ănsele răsculite și din lada, din apropiere, deasemenea deschisă, toate valurile au fost luate... I era vorba de o crimă. Portarul pus la ușa biroului, întrebat fiind, declarase că n’auzise nici un zgomot... Toată după amiază bancherul stătuse singur cerând ca să nu fie deranjat... Primise numai pe unul din vechii lui funcționari, dl. de Sant-Elvire ieși, spusese portarului : „ Să nu lași să intre nimene... Dl. vrea să fie singur. Dl. de Saint-Elvire dând această poruncă părea foarte liniștit și se duse cu pasul său natural nefiind de fel grăbit... Ceasurile trecuseră apoi, fără ca dl. Santin să cheme pe cineva sau să deie semn de viață. La șapte ceasuri, oara la care financiarul părăsea de obiceiu biroul, băiatul se hotărîse să bată in ușă. Nici un răspuns. Atunci, cam neliniștit, deschise ușa. Văzuse pe stăpânul său plecat pe birou și crezuse dintru intăiu că doarme, dar apropiindu-se văzuse pete roșii. Inspăimîntat, începuse să strige și veniră oameni. Altceva nu știa. Il căutară pe dl. de Saint-Elvire dar nu-l putură găsi pe mizerabil. Doamna Santin și fiica sa vroiră să facă să se creadă că se vorba de o sinucidere și răspândiră acest svon... și cum se știa că pozițiunea financiarului i era amenințată de cătva timp deja, această știre nu miră pe nimenea. Lichidarea băncei terminată, abea rămase sărmanelor femei căte-va bilete de bancă valoarea dotei mamei aproape. Dl. Santin nu se sinucise. Fusese omorît... Murise de aceeași moarte ca și doctorul Bertand. In timp ce iera cufundat in calculele grele care de căteva luni deja ’i scosese peri albi ușa cabinetului seu se deschisese și văzuse deodată înaintea lui pe omul pe care-l ură mai mult pe lume, căci din trădarea lui i se trăgeau toate nenorocirile... vechiul lui funcționar, dl. de Saint-Elvire, sau Bec-de-Canard, de care nu mai auzise vorbindu-se de cănd descoperirile mizerabilului pusese sfărșit speranțelor lui. Știind foarte bine că n’are să fie primit dacă are să te anunțe, dl. de Sant-Elvire, pe care portarul îl cunoștea ca un om de casă, se infățișă cu indrăzneala lui obicinuită. — Dl. Santin mă așteaptă, spuse iei... Is grăbit... nu-i nevoie să mă anunți. Și iei singur își deschise ușa, inainte ca portarul care iera foarte surprins, să se fi gândit să-l introducă. Văzindu-l, bancherul sări in sus. — Dumneata 1 strigă iei furios, — leul zise pungașul care inchise liniștit ușa in urma lui. Nu te așteptai să mă vezi astăzi ? — Mărturisesc că nu credeam să ai îndrăzneala... — Foamea face pe lup să iasă din pădure. — Ți-ie foame ? — N’am un ban. — Și nădăjduiești ? — Nu nădăjduiesc, dar sunt sigur că ai să mă scoți din încurcătură. — leu ? — Dumneata? — După ceia ce ai făcut ? după... — După desigur că nu poate fi înainte de acuma. Financiarul iera galbăn de mănie. Luă un revolver care iera pe birou. — Niciodată, zise iei ieșit din fire, niciodată n’ai să mai capeți un ban de la mine, auzi ? cănd te voiu vedea murind de foame la picioarele mele, cănd... — Oh ! oh ! întrerupse ironic Becde-Canard, ce foc, c% călul# 1 — M’ai perdut, zise bancherul și acuma îndrăznești ?... Dar amenințările d-tale nu mă mai pot speria. S’a sfășit... Totul mi-se egal. Vorbind, dl. Santin gesticula cu volverul pe care-l ținea in mănă, cu care amenința din cănd un căn pe dl. de Saint-Elvire. Acesta încurcat, și apoi cu viclenii tot zîmbind zise . (Va urma). I - o CUPOIT pentru PREMIUL SEPTÃMÂNAL M86 A 90 present« varulfeu cu ponul netăiet.IEȘIT LA SORȚI : Acocxxxjocxxxxxxxxxxjoaocxxxy *