Evenimentul, ianuarie-martie 1899 (Anul 7, nr. 1711-1784)

1899-01-01 / nr. 1711

inspire idealuri mari sociale, după cum s’au putut convinge toți aceia cari au urmărit magistralele Studii critice, ale d-lui ION GHEREA. Și de­sigur nu eu sunt cel dintăiu care să recunosc în­semnătatea criticei științifice și să știu ca ori­ce explicare a operilor artistice și literare, prin mijloacele criticei me­tafizice,—fie ori­cît de măiestre­­ ne lasă nedumeriți și sceptici. Cu toate acestea, nemărginindu se numai la explicarea căușelor care au dat naștere unei opere literare sau u­­nei litteraturi (cum este : „Histoire de la litterature anglaise par H. Taine­r) poate avea și un caracter eminamente subiectiv. In acest sens, critica devine mai intimă, mai familiară , ea se poa­te numi o critică intocmită din sensați­­uni și reflexii. Criteriul acestei critici este chiar temperamentul criticului. Criticul subiectiv ne va expune pro­priile lui cugetări și sentimente, ne va mărturisi, in mod real, unele din stările sale psihologice, ne vă arăta i­­dealul său moral și artistic, cu prile­jul pe care i la deschis temperamen­tul sau lucrarea unui autor. Trebue să amintesc că in potriva personalită­­ței in critică sunt diferite aprecieri. Sunt unii care susțin că personalita­tea in critică este cu tot defectuasă. Aceștia spun că o operă literară vă­zută numai prin prisma individuali­ta­ței noastre, n’o putem observa și a­­naliza in toată intregimea ei. Eu cred că obiecțiunea este in ma­re parte eronată, iar tendința de a se da obiectivismului formula, unui me­tod absolut științific, e cu desăvârșire absurdă. Cine crede că poate vedea, simți și cugeta in mod impersonal este rătăcit. Nimic nu putem pricepe de­cît prin simțurile noastre personale. Ași putea să zic, că personalitatea fie­căruia este o inchisoare din care nici odată nu poate ieși. Poate că une­ori e penibil și plic­tisitor să fim întotdeauna așa cum sun­tem­. Dar legea aceasta e fatală, ca toate legile naturii. Vă încredințez că ași dori să văd o dată soarele așa cum îl vede un vultur, sau să savu­­rez parfumul florilor așa cum îl sa­vurează un fluture.... Credeți că e cu putință ? Nu. O știți și d-voastră și o știu și eu. Dar afară de asta, pentru ce ad­ta împotrivire contra subiectivismului nu critică ? El nu aduce nici o confuzie și nu împiedică întru nimic pe criticii obiectivi. Din potrivă cred că-i ajută. Și apoi, confusiunile noastre critice pot invedera un temperament de poet de moralist, pot avea un caracter so­cial, pot să releveze idei și simțiri mari. In tot cazul, er­­a dator să ating a­­ceste chestiuni, pentru că felul după cum voi vorbi de Sully Prudhomme este absolut subiectiv. Știu că mulți dintre d-voastră veți zice, ceea ce e­­minentul critic Emil Faguet, despre majoritatea confesiunilor oamenilor de litere zice, că este o adevărată o­­brăznicie a vă cere atențiune și timp pentru ca sa vă spun, ce judec și ce simt eu despre un poiet. Dar un sin­gur avantagiu mă scuză : poetul des­pre care voi vorbi este foarte puțin cunoscut la noi Subiectul meu are, cel puțin, aspectul noutăței și in acest caz pot avea asigurată curio­sitatea d-voastră. Traian Demetrescu. idilă de Crăciun Pe- al vremei caer, Pi și dînsa închipuiri nebune ’și torc, Pe cirul in tava de la plită Se frig vr’o doi cîrnați de porc Pi o sărută blănd pe față Și-i pupă capătul sprincenei, Pe cînd cîrnații se răsfăță In mirosul de mirodenii... I­i prinde talia in grabă, Cu palma, brațul și antibrațul. Cucoana vine și-o întreabă : - Ce faci lleană ? —Frig cărnațul !!... Tică Ghimpe COMESTIBILI si BR ANZATDRI fine de I« Cana U BBET01 & AUSSEIAC 75, Hue St. Denis PA.HIS Importațiune pentru România a mărci Camembert, Brie, Pont l’Evêque, Coulommiers, Le Favoir, Brânzeturi de l­a calitate. STRIDII, HOMMARDI, LANGUSTE etc. De vendare la principalele m­aga­­sine de coloniale și comestibile din țara. Agenți generali pentru România D-nii A- BLAU , C-ia J Bucuresci.-Str. Smărdan, JVo. 2 (Hanu Ghermandi) MPv atentiat Moșia Hodhid ce-i zic și Isnovățul situată in comuna Rădăuți pri­­a Ba­­șeu, Prutul de Jos, Județul Dorohoi, în întindere de 600 fălci, din care numai 20 fălci pădure, mai toată te­ren arabil, avînd 270 locuitori pe ea, cu două care depărtare de Gara Un­gureni, linia Iașii Dorohoi și lingă țrgul Rădăuți, avînd și vie bună lu­stura de 61­* pogoane, cu acarete, tru are? co?erau standoare, casă pen­ Dron­],'ilistrație și o casă mare a­m arendă. Iaz’ ^răsmâ­nta­se du­ră pădure, pe termin de cinci ani cu începere de la 23 April 1899. Doritori de a o lua in arenda să se adreseze la dl. avocat Marlăm str. Carp No. 6. cu care vor trata despre preț și condițiuni. Profila Pillat. Redeschiderea­­ Hotelului Metropol“ Din Bucuresci Calea Victoriei (Vis-a-vis de Palatul Regal) va avea loc la 10 Noem. Hotelul mărit la tripl­u, reorganisat și mobilat cu tot confortul marelor hoteluri moderne Este prevazut cu BUI, TELEFON, etc [UNK] Ascensorii, Electricitate Saloane de Lectură Restaurant de primul ordin cu bucătăria Franceza si Koraena SALONAȘE PÎRTICIMRE Pensiune și aranjamente cu luna foarte convenabile. Ho Inohim­ot­y adae m­ilată Uö II1M­IMCI strada Goliei 24 eta­jul de sus casele chateau-aux-fleurs. 1 . - EVENIMENT CEO 111) ANII w* tdk Liberarea Lui Dreyfus In cercurile politice bine informate de aci, se asigură că înainte de sfîr­­șitul lunei Ianuarie, Curtea de Casație ar fi hotărîtă de a anula sentința dată in 1894 in contra lui Dreyfus și că atunci condamnatul va fi pus imediat in libertate. X POVESTEA VREMEI Fuit quondam lllion... ....A fost odată ca nici­odată, căci dacă n’ar fi fost....Și lin se toarce firul povestirei de pe caerul vremei, mai leneș, tot mai leneș, tremurător ca un gînd ostenit.... Uite, nu știu de ce, dar cind mă iau cu gîndurile mele la sfat, cînd în­treb adincul înțeles al timpurilor și-mi frămînt cugetul intru deslegarea acestei enigme­ a vremei, mă cuprinde nostal­gia înstrăinatului de bine, in gîndul căruia tremură cu toată puterea de viață icoana strălucirei noaste, a mă­reției apuse.... Cine oare nu s’a Întrebat de ce a­­tîta urgisire pe capul sărmanului nostru Iași ? Dacă ne aruncăm gîndul spre vre­murile, cînd, strălucitoare și falnică, bătrîna cetate-m­amă a ideilor mari și generoase, a pornirilor sublime și in­­țelitoare de conștiință, își risipea avu­ția pe-acolo unde dărnicia soartei fu­sese prea mică, ne cuprinde-un tre­mur stîrjenitor, cînd vedem c’aceia ce-au fuimîntat, atîtea minți și suflete luminate, in prelung răstimp de vre­muri, frămîntăm noi astă­zi intr’o clipă de amintire.... Și, lăsînd de-o­cam-dată la o parte care-l’alte avînturi amorțite, să ne o­­cupăm puțin despre avîntul literar.­­ Cine nu-și amintește, cine nu știe c’odată aici se înfiripau aspirațiunile „maiștrilor“, c’aici se frămîntau idei așa de frumoase, așa de sublime, cu privire la mișcarea literară ? Ei bine, azi am ramas aproape pustiiți de tot ce-i sfînt și mare, de tot ceia­ ce odinioarea întregise strălu­cirea unei întregi falange de luptători, a unei­ cetăți imbătrînită ’n muncă gîn­­dită și simțită. Azi a ramas sărmanul Iași cum ră­­mln unii bogătași scapatați, cărora din luxoasele podoabe de odinioarea le mai rămîne cîte-o haină mai curățică, pe care­ o scot numai la zile mari cînd au in grijă să-i mai dea drumul pe la subsuori, să-i mai adauge cîte-o bucățică pe la mîneci și să-i ascundă petele pe ici pe colo! Și toate­ acestea pentru ce ? Pentru că ’n primul loc e lipsit de atențiunea celor oficiali și ’n al doilea loc pentru că ie nesocotit de proprii săi fii. S’au creat toate îmbunătățirele pen­tru alții, s’a cheltuit toată vlaga fon­durilor pentru ridicarea unei strălucite Capitale și­ a unei și mai strălucite „Albinei"....și-a ramas sărmanul Iași neputincios in frumosul său avînt, cu ceia­ ce-a mai putut strînge după vre­muri și cu micele „cadouri“ ce, din cînd in cînd, se mai gîndesc a-i face cîte-un ministru, sau om mare ! Dar vina cea mare nu-i numai aici. Vina ie­și a acelor fii, cari, renegîn­­du-și părintele, s’au dus atrași de marele magnet­­ de astă dată de argint...­­­­acolo unde poate trecutul nu pusese atîta lumină, atîta strălucire.... S’au dus profesorii, s’au dus literații, bătrîni și tineri, s’au dus cu toți acei cari puteau reînvia avîntul unei pu­ternice mișcări literare pe­ un pămînt mănos și de prins cu roada bună. ...A ramas leagănul Unirei văduvit de copii lui ! Dar tot ne-a mai ramas avere , tot suntem­ bogați ! Pentru a putea,­ insă, să-i simțim foloasele, pentru a ne putea hrăni cu folosință de roadele ei și pentru a reînvia măreția trecută a mult trecu­tului nostru Iași, ie necesar intregirea unei singure biserici și adorarea unui singur D-zeu. Strîngeți-vă cu toții la un foc, cu i­­nimele inrudite’n simțiri și cu tovără­șie de gînduri bune, și vă avîntați ia­răși pe culmea, unde odinioarea vă sun­eți și de unde un vînt atît de ne­prielnic v’a smuls cu vrășmășie, inghe­­țîndu-vă sufletele și trocnindu-vă min­­țele, după ce pluti­ăți in atmosfera caldă și imbătătoare a idealului a sub­­limităței.. Dornici de-a face ceva, mlădieți de ginduri bune și insuflețiți de aspirați­­uni frumoase, faceți un călduros apel la toți scriitorii ieșeni, cu ajutorul că­rora căutați a ridica literatura noastră națională și să aratați că dacă lașul a fost părăsit de eroi, i-au rămas in schimb luptători sinceri și devotați, de­ciși să lupte pentru o credință sfintă, pentru un ideal scump. Const. Brbescu Expulzarea tinerilor turci In ultimul număr al ziarului ,, Os­maniii" al tinerilor turci, se povestește pe larg scandaloasa faptă de care s’a făcut vinovat guvernul român, expul­­zînd din țară pe cei doi tineri turci Halit Muvafak­ Bey și Chefik­ Bey. Rușinea pe care numitul ziar o a­­runcă asupra guvernului, se resfrînge asupra intregei țări, căci articolul, scris in franțuzește, prezintă pe România că pe „o țară nedreaptă, capabilă să­ se poarte tîlhărește la o bradea a Sulta­nului“. Trebuie să recunoaștem că purtarea revoltătoare a poliției noastre față cu turcii cari nu se bucură de simpatia Sultanului, îndreptățește in de ajuns aspra judecată a lui „Osmanui11. Ziarul tinerilor turci spune că, intre alte motive inevitabile cărora s’a supus guvernul român expulzînd pe turcii ne­mulțumiți de actuala stare de lucruri din imperiul otoman, este și următorul: Sultanul a promis că­ va da permisiu­nea să se fundeze cîte­va școli române in Turcia, și a cerut in schimb ca Ro­mânia să refuze să dea ospitalitate tur­cilor liberali. Guvernul s’a grăbit să primească odioasa propunere a Sulta­nului. E de prisos să mai spunem că fun­darea școlilor române in Turcia nu este de­cît o farsă ca și aceia cu mitropo­litul Antim. In realitate n’a fost nici măcar un schimb de servicii, ci pur și simplu o supunere din partea guvernu­lui român la o iradea a lui Abdul Hamid. Ca in timpul fanarioților! Cetim in ziarul bucovinei „Patria“. Contra tricolorului. Ni se anunță cu toată certitudinea, că de la guver­nul țării s’a lansat o ordonanță către toate posturile de jandarmi ca să su­prime treicolorul din portul național. Declarăm, că nu ne vine a crede, că guvernul Bucovinei să facă o ast­fel de gogomănie, pe care nici chiar Ma­ghiarii n’au cutezat să o facă, fiind doar știut, că treicolorul e o parte in­tegrantă a costumului național. tăm deci o confirmare oficioasă "a știrii. " Am publicat la timp cum o copilă a d-lui Callin din Cernăuți, mușcată de un cîne turbat, a încetat din viață la institutul Bacteorologic din Bucu­rești. Iată cîte­va amănunte asupra aces­tei nenorociri, pe care le găsim in va­lorosul ziar „Patria“ din Cernăuți. In urma ordinului guvernului de a se nimici imediat ori­ce cine prins fă­ră botniță, un cîne al d-lui consul Co­­gălniceanu, care din intîmplare scă­pase din ogradă, a fost prins și ucis imediat. Servitorul consulatului a a­­dus in loc un altul, pe care insă dl Kogălniceanu, ne mai voind a ținea cînt, a refuzat a-l primi. L’a cumpă­rat dl Gallin. L’a avut vr’o patru săp­­tămîni in casă fără a observa la el semne suspecte. Joi la 3/15 Dec. fe­tița Stela jucîndu-se cu cinele, acesta a mușcat-o la rădăcina nasului, fără iisă să producă o rană gravă Nu s’a dat importanță mușcăturei, de­oare­ce animalul arătase" și mai înainte, că nu iubește copiii, din care­ caută să și de­cisese a-l depărta. A doua zi cînele lovit fiind de băiat, s’a repezit și a­­supra lui, lovindu-1 cu dinții in frunte, fără insă a produce sângerare. Ob­­servîndu-se mai tîrziu, că cânele nu mănâncă, s’au chemat veterinari, cari au constatat că ar exista bănuială de turbare. Imediat copiii au fost trimiși la institutul bacteorologic din Bucu­rești, unde dl dr. Babeș a declarat, că­­ ori­ce pericol este exclus și că copiii se vor întoarce sănătoși acasă. Pentru băiat dispusese chiar să nici nu fie tratat de­oare­ce rana nu sân­gerase. In ziua de Crăciun copiii tre­buiau să sosească acasă și părinții se pregăteau a serba in mod deosebit a­­ceastă zi. Duminică înainte de Crăciun copiii erau incă deplin sănătoși, au fost la biserică s’au preumblat prin oraș și abia cătră seară fetița a căpătat du­rere de cap. Luni dimineață dl dr. Popp, asistentul profesorului Babeș a constatat că boala s’a declarat și că nu există scăpare și a dispus a se în­știința părinții. Duminică seara incă, ei primiseră#» scrisoare unde zicea că copii sunt foarte bine și unde se discutau detailurile re­lative la intoarcere. Luni după prânz insă li sosi trista veste in urma căreia imediat au plecat la București, unde au găsit fetița incă în viață. Fetițe era al 4928 pacient al insti­tutului și doctorul Babeș a declarat că nici când nu a avut un caz unde boala s’a declarat atât de curînd. Imediat ce se constatase pericolul dl Babeș a chemat cîți­va colegi ai săi de la uni­versitate ca pe dru­. Leonte, Marinescu și alții, dar nici aceștia n’au mai pu­tut schimba mersul boalei. Fetița pri­mise 12 injecții. Sâmbătă nenorociții părinți s’au reîntors la Cernăuți, lăsând in București pe băețel care in urma sfîrșitului funest al fetiței, a fost luat acum un tratament spre a-l pune la a­­dăpost de pericol. FELICITĂRI tuturor prietenilor și clienților mei PAVEd jI, cab o via Chirurg-Dentist str. Cismăria 5. X A apărut Moderne Kunst pentru­­ u­nul nou și se afla de vânzare la li­brăria Halpern str. Golia 47. X Printre preparațiunile feruginase per­mise in Rusia și pe care doctorii le ordonă in contra anemiei, culorilor palide ale feței, limfatismului, sără­ciei de sînge. Ferul Girard, aprobat de Academia de Medicină din Paris se recomandă prin calitățile sale toxice și reconstituante, dînd in acelaș timp globului sanguine fertil ce-i lipsește; acțiunea sa ușor laxativă ajută orga­nismul a se debarasa de materiile cari incurcă și vatămă. T­reia representanțe au obținut-o pen­tru intreaga țară. Exportul pentru toată țara va în­cepe de la 1­ i­anuarie 1899. Sperăm că atît domnii medici, con­vinși de salutarele efecte a­le aces­tor Beri, căt și onor­ public vor pro­fita de aceasta ocaziune și ne vor în­curaja cu aceasta noua a­ noastră în­treprindere, pentru care n’am cruțat ni­c o muncă și cheltuială astfel ca să fie spre mulțumirea generala" I Serviciul prompt ■ I. Lenobel et. Cie I 'Clara I Sancttin Lippa Weintraub LOGODIȚI Larga. Iași. o — T&i­ spa'WMM — Cu onoare aduc la cunoștința P.T. publicului ieșan și din Moldova ca, incepind cu ziua de azi am predat firmei I. Leuobel et. G­ie represen­­tanta și unica vânzare pentru întrea­ga Românie a fabricațiunei mele. Berea Occocim Depou! principal se afla de­ocam­­dată in Hot­­ul Traian. Mă grăbesc a vesti in același timp că adm­inis­­trațiunea fabriceii mele și-a pus ca devisă de a „exporta“ pentru Iași cea mai bună calitate și mai vechie Bere „Export și Martie“ iar repre­­sentantul meu in Iași își va da toate silinț­le pentru a satisface cerinț­­e publicului spre mulțumire generală. Johann, Götz Proprietarul marei fabrice de bere din Occocim.­­A.­VI. Important Subsemnații I. Leuobel et. G-ie a­­vem onoare a aduce la cunoscința onor. public, primind singura repre­­sentanta pentru toaă țară cu începe­re de la 15 Decembrie vom pune in consumație in saloanele Hotelului Traian în spre strada Areu universal renumita bere din fabrica Iohann Gotz din Occocin atît in sticli origina­le căt și cu paharul și in același timp se va debita și Bere lE’ilen­er Din renumita fabrica Bürgerliches Braihaus din Pilsen, (Bohemia) a câ­I Cărți de Vizită PE carton bristol 2 X-i@î s-va/ta. se efectuează la Tipografia „Evenimentul“ Dl. colonel Boerescu, comandantul regimentului 6 Mihaiu Viteazu, a ce­ru ministerului de război u ca să’i in­­credințeze o sale compania soldaților bacalaureați pentru a’i scoate buni o­­fițeri ,sa a obiectat că ofițerii in rezervă de anii trecuți, cari au făcut stagiul la regimentul 21, nu sunt destul de de solizi, nici ca practică, nici ca teorie. . . Ministerul a admis cererea d-nului cornel Boerescu. Așa­dar de la 1 Ianuarie toți tinerii bacalaureați cari vor avea de făcut stagiul in arma infanteriei, se vor pre­zintă la reg. 6 Mihai Viteazu.­­ Din Arad ni se scrie: Nicul mitropolit român loan Mețianu a dat Duminică seara un banchet in reședința sa, la care au luat parte numeroși fruntași romîni. S’au ținut mai multe toaste in onoarea vrednicu­lui prelat, care a răspuns in cuvinte mișcătoare, asigurînd că va lucra din toate puterile sale pentru neamul ro­mânesc. O iKemamerea ministeriala Se vorbește prin unele cercuri gu­vernamentale că ministeru’ se va re­mania in curînd. D. An. Stolojan se va retrage și in locul d-sale va fi numit d. Missir D. G. Stoicescu va fi numit minis­tru la Paris. D. Dim. Sturdza va lua portofoliul financilor in locul d-lui Palladi care va trece la justiție. Dl. A. Al. Beldiman, ministru al A­xd­Xti DiaIfax, va fi rrnmit T­lipistri­ 5­ afacerilor streine. D, Gr. Ghica, actual ministru la Pa ris, va fi transferat la Berlin. înregistrăm aceste svonuri sub re­­serva cuvenită. O Aseară la orele 4 și jumătate in ur­ma unei operațiuni a încetat din viață marele industrial dl. senator Grigore Monteoru. Atragem o deosebita luare aminte a cititori­lor noștri, că incepind de astăzi, vom da in coloanele ziarului nos­tru, un admirabil stu­diu nepublicat pană amii asupra senzibe­lului poet Sully- Prud- Itomnie, datorit regre­tatului poet Traian Demetrescu. COOOOOOCX512OOOOCXOOOOOOOOOOOO SOCIETATEA „ROTENBERG" Sect­i­a I­a­ș­i. Urează pe societatea „Cutenberg“­ din București . Să trăiască ani mulți, și isbândă in mișcarea in­­terprinsă. It Septanina imuzand­ Dezlegarea șaradei cupon A10 este : Cac­a­ tița Au dezlega: Il-na Artemiza Ian M­eth Sophy Musteață, Smar&ndiță să bhip și nu mă necăji cu papan: iu te, te­fini pour toujour au coin­e granderue. Un bun părinte din c .3 u Stînca, C*ca Beca qiu dit aux characes. 0 Musteața, Abrau thansohn vă mulțumim, Egoismul va consuma qnd știi că ai ince­ palea spre apa. Loja in dreapta an­nte­, s, Talg I, z. Adoratoarea pa­­silor si... danului­ Botoșani, Bubk Birnerg, favoitul Paulinei din S­­tănei, Sensitilul, eternă amintim­ une nopți de Septembrie, Se po să­­ mă gîn­esc ]a tine puișorule V ~e SW că mă voi schimba trele, să faci mari sacrificii, Un a­­dorap care iu­beste un nas fenomi­­nal a­l­ lui E. C. de­la Bele-Arte, T. V. Biitarea pisonificată, I. C. Va­­siliu dechirurg I. L. Bădărău, Manet Holgi Ești foarte tare in întrebări, dar flecă-te­acă poți pretinde, Fi­ i pe pae, de nu­ o reutate să nu-ți fie frică,I. Cohnil sa seur Jette-Ștefă­­nești. litică cifru mușica lui Lisave­­tică d pe dealu Trușeștilor, Duduia F. BOibonică in Botoșani, Constan­tin P­­otrez Brdujeni, Vasile P . Piatra, Marie Popovici Răznoșca Botoșini, Virgatr visează cu dr Un boquet de Myosotis, reseda,­­ lette, Iselle B<rthe S. Păușești, I­­talie Firovici, »nel Gh. Bogdan C­icu, fiul lui Inn de la Burduje, Jănicălin Vovlenia, Profiri­ța Li­canu, leibeut a sos­t de vin, Niț. Petrache Viorie l’opas, Un bhataine de Botțani, adree de M­iseur Cos­­tică, un infocat ntesemit, ce iubește o ebreu­, frumisă ca un bazin, care s’ascund­ sub filialele Bertha F. stu­dentă Btoșani. iurică­ Rică, Petru P. Gheorghi Antonii Boloșani, Vasile Focșănean cori Draconiști Suceava, Marguerite, la bnde au­ jeux.. dou­ce Vaslu, Rautavas’o, nă milă de ce ați schimbat enița, Nni, o mon Dieu, vii pari aii de o atingătoare melancolie, Dudi mai sciene, Jea, Feigeles Adorata și iubita d-lui Euge Costin. student si Deepot X. Z. Z. A Aneta ci ochii epici la inimă și " scrii, Con ansa hndă și senină " in duioșa:ea, Nataj Petrovici, Flutr C­­ureau mulți ai fericiți intre­ 1 sale famlie, Salvi Musescu str. Theodor, Un june ce regretă pleca Margaretă din Hieman la Iași, ar­­gintariu Botoșani, loca Ilenuță, de pe Bulevard Botoșani, Buz­an in Petrovas­­ca, Maree ante-ap., Intimul lui Ne­gură, Huțan priberg prin Sculeni. Sen­sibil qui­­ cgrette si deptr­e de son aimee. Albert urează mulți ani d-rei Nonica Mititica și familiei, La­migno­nt) Cote. Pfimi.Po-Var Mo­ ^qh­o‘ nu Viorele, Sevasti Ionescu com.­­ plenița, Puia Hărlău, Ștefan ce] -r Mitică Deleanu din st. Sf. Lază­rie Lupescu, Dragalișa duduie Kirschen, Carol Sejal elev clasa Trei­ Erarhi, Un bătin ce plînge înd atîta frumuseț in lume Făltic­a ispasia V. ehe­­str de jos, Coca Fran­­sfise Kaufm­an, E fiesd­ea cea fri­­moasă, Coca Mimi arber helle a cro­­qutr, Artur I. H. Loco, Rozaliza Macsziga di­ Isvot, s. V. mă iubeș­­­te ii că gingișa I. cu ochii albaș­tri? Huși, Aglae­­scu Lespezi du­ioasă, de o fermecare gingașie,Enea Dafina, Jean Bisec­za Marie G. Lo­­han Bucium, Adunarea d-rei Maria Lupescu, d-n Nai Mihailescu, Mari Aronovici, Gheoi Andrei Școala Normală, Gfi rob, ochi albaștri Fani HorovL Stești, Doi vecini din satul S>iaem­ircei Athanasiu Aurel făt fnraosyu Budeanu, Olga cu ochii negri, Ccei cu ochii gri bacalaurat di­jmară, Cocă m frumos cu Ihiza Jreta albă, Cher­­chea Berchia,­­ Leibovici Ste­­fănești, d-ra Relepierdei. scu­­ză că nu van afiat de ziua O­­nomastică, Sigm­oritz Leibovici Stefănești, Puf și cu Dascal Bo­toșani, Crinii di­eni, Deliu I. str. Sevescu No 8,adhe Cracatiță bun băut și bine in sus, Str. Sileați No. ?ters nenorocire de v’o lună la șara u­ domnișor po­reclit Neera Ran Berlin,* d-n­a­m redeschid rea m­ori MAGASINULUI GENERAL DIN PARIS EUJCtrBl Bl 3 CI 104, Calea Victoriei, 104. *003. Din causa marirdi considerabile Magasinul General de Pa­ris este transferat în Calea Victoriei 104, colț cu str. Franklin Piața Episcopiei). Aceasta nouă instalație permite Magasinului General de Pa­ris a presanta onor­ public cu prețurile cele mai avantagioase un asortiment considerabil și variat in articole de: lil* N fîlll , Cristaleria de Baccarat, Porțelanuri, Faian­­tsibll MQlU . re, Ustensile de bucătăria de tot felul, Cuți­­tărie Orfevrerie, etc. etc. Purfiihl m­o fUid, toate mărcile cunoscute, i­n ti lUilldl ItS p­ necum, si cea specială a casei. OBIECTE PE Nina CADOURI • I?Unea«3er«* țf Cupe. J |­I­A Ă­p j j ■ Un foarte mare asortiment de U w­ni II­I­I, nu voteuri pentru copii PETITS »ECBiiESs llaules Nouveauté, ARTIC0.S ENTîU FU Vi Ă fö B. — AHTIQO L.E D£ BlUîOU, etc. etc. Expedițiuui ia proviude franco de ori-ce^cheltneli / de la 30 fraad iu sus Onor public este rugat a visita această importantă casă înainte de a se decide asupra cumpărărilor sale. CREME S101T țară rivală pentru a proteja, albi și 1 pe c ea obra­zului și a mănelor. Praful ii iapmilmm complecteaza minunatele efect­ =anei Simon. A se refula imitațiunile De vînitare preti mi J, Sizir»o**9 13 rue Grange—­ e, Pas*is Apa minerală naturală, toni-digestivă, rejluantă memm—arpEPsm — d­&de De 4 secole isvorul Saint-Liger la Pougues este cel mci asal apnciat­­ de către de toni AIA. Cea m­ai bună dintre șapele^puive

Next