Evenimentul, ianuarie-martie 1899 (Anul 7, nr. 1711-1784)
1899-01-01 / nr. 1711
inspire idealuri mari sociale, după cum s’au putut convinge toți aceia cari au urmărit magistralele Studii critice, ale d-lui ION GHEREA. Și desigur nu eu sunt cel dintăiu care să recunosc însemnătatea criticei științifice și să știu ca orice explicare a operilor artistice și literare, prin mijloacele criticei metafizice,—fie oricît de măiestre ne lasă nedumeriți și sceptici. Cu toate acestea, nemărginindu se numai la explicarea căușelor care au dat naștere unei opere literare sau unei litteraturi (cum este : „Histoire de la litterature anglaise par H. Tainer) poate avea și un caracter eminamente subiectiv. In acest sens, critica devine mai intimă, mai familiară , ea se poate numi o critică intocmită din sensațiuni și reflexii. Criteriul acestei critici este chiar temperamentul criticului. Criticul subiectiv ne va expune propriile lui cugetări și sentimente, ne va mărturisi, in mod real, unele din stările sale psihologice, ne vă arăta idealul său moral și artistic, cu prilejul pe care i la deschis temperamentul sau lucrarea unui autor. Trebue să amintesc că in potriva personalităței in critică sunt diferite aprecieri. Sunt unii care susțin că personalitatea in critică este cu tot defectuasă. Aceștia spun că o operă literară văzută numai prin prisma individualitaței noastre, n’o putem observa și analiza in toată intregimea ei. Eu cred că obiecțiunea este in mare parte eronată, iar tendința de a se da obiectivismului formula, unui metod absolut științific, e cu desăvârșire absurdă. Cine crede că poate vedea, simți și cugeta in mod impersonal este rătăcit. Nimic nu putem pricepe decît prin simțurile noastre personale. Ași putea să zic, că personalitatea fiecăruia este o inchisoare din care nici odată nu poate ieși. Poate că uneori e penibil și plictisitor să fim întotdeauna așa cum suntem. Dar legea aceasta e fatală, ca toate legile naturii. Vă încredințez că ași dori să văd o dată soarele așa cum îl vede un vultur, sau să savurez parfumul florilor așa cum îl savurează un fluture.... Credeți că e cu putință ? Nu. O știți și d-voastră și o știu și eu. Dar afară de asta, pentru ce adta împotrivire contra subiectivismului nu critică ? El nu aduce nici o confuzie și nu împiedică întru nimic pe criticii obiectivi. Din potrivă cred că-i ajută. Și apoi, confusiunile noastre critice pot invedera un temperament de poet de moralist, pot avea un caracter social, pot să releveze idei și simțiri mari. In tot cazul, era dator să ating aceste chestiuni, pentru că felul după cum voi vorbi de Sully Prudhomme este absolut subiectiv. Știu că mulți dintre d-voastră veți zice, ceea ce eminentul critic Emil Faguet, despre majoritatea confesiunilor oamenilor de litere zice, că este o adevărată obrăznicie a vă cere atențiune și timp pentru ca sa vă spun, ce judec și ce simt eu despre un poiet. Dar un singur avantagiu mă scuză : poetul despre care voi vorbi este foarte puțin cunoscut la noi Subiectul meu are, cel puțin, aspectul noutăței și in acest caz pot avea asigurată curiositatea d-voastră. Traian Demetrescu. idilă de Crăciun Pe- al vremei caer, Pi și dînsa închipuiri nebune ’și torc, Pe cirul in tava de la plită Se frig vr’o doi cîrnați de porc Pi o sărută blănd pe față Și-i pupă capătul sprincenei, Pe cînd cîrnații se răsfăță In mirosul de mirodenii... Ii prinde talia in grabă, Cu palma, brațul și antibrațul. Cucoana vine și-o întreabă : - Ce faci lleană ? —Frig cărnațul !!... Tică Ghimpe COMESTIBILI si BR ANZATDRI fine de I« Cana U BBET01 & AUSSEIAC 75, Hue St. Denis PA.HIS Importațiune pentru România a mărci Camembert, Brie, Pont l’Evêque, Coulommiers, Le Favoir, Brânzeturi de la calitate. STRIDII, HOMMARDI, LANGUSTE etc. De vendare la principalele magasine de coloniale și comestibile din țara. Agenți generali pentru România D-nii A- BLAU , C-ia J Bucuresci.-Str. Smărdan, JVo. 2 (Hanu Ghermandi) MPv atentiat Moșia Hodhid ce-i zic și Isnovățul situată in comuna Rădăuți pria Bașeu, Prutul de Jos, Județul Dorohoi, în întindere de 600 fălci, din care numai 20 fălci pădure, mai toată teren arabil, avînd 270 locuitori pe ea, cu două care depărtare de Gara Ungureni, linia Iașii Dorohoi și lingă țrgul Rădăuți, avînd și vie bună lustura de 61* pogoane, cu acarete, tru are? co?erau standoare, casă pen Dron],'ilistrație și o casă mare am arendă. Iaz’ ^răsmântase dură pădure, pe termin de cinci ani cu începere de la 23 April 1899. Doritori de a o lua in arenda să se adreseze la dl. avocat Marlăm str. Carp No. 6. cu care vor trata despre preț și condițiuni. Profila Pillat. Redeschiderea Hotelului Metropol“ Din Bucuresci Calea Victoriei (Vis-a-vis de Palatul Regal) va avea loc la 10 Noem. Hotelul mărit la triplu, reorganisat și mobilat cu tot confortul marelor hoteluri moderne Este prevazut cu BUI, TELEFON, etc [UNK] Ascensorii, Electricitate Saloane de Lectură Restaurant de primul ordin cu bucătăria Franceza si Koraena SALONAȘE PÎRTICIMRE Pensiune și aranjamente cu luna foarte convenabile. Ho Inohimoty adae milată Uö II1MIMCI strada Goliei 24 etajul de sus casele chateau-aux-fleurs. 1 . - EVENIMENT CEO 111) ANII w* tdk Liberarea Lui Dreyfus In cercurile politice bine informate de aci, se asigură că înainte de sfîrșitul lunei Ianuarie, Curtea de Casație ar fi hotărîtă de a anula sentința dată in 1894 in contra lui Dreyfus și că atunci condamnatul va fi pus imediat in libertate. X POVESTEA VREMEI Fuit quondam lllion... ....A fost odată ca niciodată, căci dacă n’ar fi fost....Și lin se toarce firul povestirei de pe caerul vremei, mai leneș, tot mai leneș, tremurător ca un gînd ostenit.... Uite, nu știu de ce, dar cind mă iau cu gîndurile mele la sfat, cînd întreb adincul înțeles al timpurilor și-mi frămînt cugetul intru deslegarea acestei enigme a vremei, mă cuprinde nostalgia înstrăinatului de bine, in gîndul căruia tremură cu toată puterea de viață icoana strălucirei noaste, a măreției apuse.... Cine oare nu s’a Întrebat de ce atîta urgisire pe capul sărmanului nostru Iași ? Dacă ne aruncăm gîndul spre vremurile, cînd, strălucitoare și falnică, bătrîna cetate-mamă a ideilor mari și generoase, a pornirilor sublime și ințelitoare de conștiință, își risipea avuția pe-acolo unde dărnicia soartei fusese prea mică, ne cuprinde-un tremur stîrjenitor, cînd vedem c’aceia ce-au fuimîntat, atîtea minți și suflete luminate, in prelung răstimp de vremuri, frămîntăm noi astăzi intr’o clipă de amintire.... Și, lăsînd de-ocam-dată la o parte care-l’alte avînturi amorțite, să ne ocupăm puțin despre avîntul literar. Cine nu-și amintește, cine nu știe c’odată aici se înfiripau aspirațiunile „maiștrilor“, c’aici se frămîntau idei așa de frumoase, așa de sublime, cu privire la mișcarea literară ? Ei bine, azi am ramas aproape pustiiți de tot ce-i sfînt și mare, de tot ceia ce odinioarea întregise strălucirea unei întregi falange de luptători, a unei cetăți imbătrînită ’n muncă gîndită și simțită. Azi a ramas sărmanul Iași cum rămln unii bogătași scapatați, cărora din luxoasele podoabe de odinioarea le mai rămîne cîte-o haină mai curățică, pe care o scot numai la zile mari cînd au in grijă să-i mai dea drumul pe la subsuori, să-i mai adauge cîte-o bucățică pe la mîneci și să-i ascundă petele pe ici pe colo! Și toate acestea pentru ce ? Pentru că ’n primul loc e lipsit de atențiunea celor oficiali și ’n al doilea loc pentru că ie nesocotit de proprii săi fii. S’au creat toate îmbunătățirele pentru alții, s’a cheltuit toată vlaga fondurilor pentru ridicarea unei strălucite Capitale și a unei și mai strălucite „Albinei"....și-a ramas sărmanul Iași neputincios in frumosul său avînt, cu ceia ce-a mai putut strînge după vremuri și cu micele „cadouri“ ce, din cînd in cînd, se mai gîndesc a-i face cîte-un ministru, sau om mare ! Dar vina cea mare nu-i numai aici. Vina ieși a acelor fii, cari, renegîndu-și părintele, s’au dus atrași de marele magnet de astă dată de argint...acolo unde poate trecutul nu pusese atîta lumină, atîta strălucire.... S’au dus profesorii, s’au dus literații, bătrîni și tineri, s’au dus cu toți acei cari puteau reînvia avîntul unei puternice mișcări literare pe un pămînt mănos și de prins cu roada bună. ...A ramas leagănul Unirei văduvit de copii lui ! Dar tot ne-a mai ramas avere , tot suntem bogați ! Pentru a putea, insă, să-i simțim foloasele, pentru a ne putea hrăni cu folosință de roadele ei și pentru a reînvia măreția trecută a mult trecutului nostru Iași, ie necesar intregirea unei singure biserici și adorarea unui singur D-zeu. Strîngeți-vă cu toții la un foc, cu inimele inrudite’n simțiri și cu tovărășie de gînduri bune, și vă avîntați iarăși pe culmea, unde odinioarea vă suneți și de unde un vînt atît de neprielnic v’a smuls cu vrășmășie, inghețîndu-vă sufletele și trocnindu-vă mințele, după ce plutiăți in atmosfera caldă și imbătătoare a idealului a sublimităței.. Dornici de-a face ceva, mlădieți de ginduri bune și insuflețiți de aspirațiuni frumoase, faceți un călduros apel la toți scriitorii ieșeni, cu ajutorul cărora căutați a ridica literatura noastră națională și să aratați că dacă lașul a fost părăsit de eroi, i-au rămas in schimb luptători sinceri și devotați, deciși să lupte pentru o credință sfintă, pentru un ideal scump. Const. Brbescu Expulzarea tinerilor turci In ultimul număr al ziarului ,, Osmaniii" al tinerilor turci, se povestește pe larg scandaloasa faptă de care s’a făcut vinovat guvernul român, expulzînd din țară pe cei doi tineri turci Halit Muvafak Bey și Chefik Bey. Rușinea pe care numitul ziar o aruncă asupra guvernului, se resfrînge asupra intregei țări, căci articolul, scris in franțuzește, prezintă pe România că pe „o țară nedreaptă, capabilă să se poarte tîlhărește la o bradea a Sultanului“. Trebuie să recunoaștem că purtarea revoltătoare a poliției noastre față cu turcii cari nu se bucură de simpatia Sultanului, îndreptățește in de ajuns aspra judecată a lui „Osmanui11. Ziarul tinerilor turci spune că, intre alte motive inevitabile cărora s’a supus guvernul român expulzînd pe turcii nemulțumiți de actuala stare de lucruri din imperiul otoman, este și următorul: Sultanul a promis că va da permisiunea să se fundeze cîteva școli române in Turcia, și a cerut in schimb ca România să refuze să dea ospitalitate turcilor liberali. Guvernul s’a grăbit să primească odioasa propunere a Sultanului. E de prisos să mai spunem că fundarea școlilor române in Turcia nu este decît o farsă ca și aceia cu mitropolitul Antim. In realitate n’a fost nici măcar un schimb de servicii, ci pur și simplu o supunere din partea guvernului român la o iradea a lui Abdul Hamid. Ca in timpul fanarioților! Cetim in ziarul bucovinei „Patria“. Contra tricolorului. Ni se anunță cu toată certitudinea, că de la guvernul țării s’a lansat o ordonanță către toate posturile de jandarmi ca să suprime treicolorul din portul național. Declarăm, că nu ne vine a crede, că guvernul Bucovinei să facă o astfel de gogomănie, pe care nici chiar Maghiarii n’au cutezat să o facă, fiind doar știut, că treicolorul e o parte integrantă a costumului național. tăm deci o confirmare oficioasă "a știrii. " Am publicat la timp cum o copilă a d-lui Callin din Cernăuți, mușcată de un cîne turbat, a încetat din viață la institutul Bacteorologic din București. Iată cîteva amănunte asupra acestei nenorociri, pe care le găsim in valorosul ziar „Patria“ din Cernăuți. In urma ordinului guvernului de a se nimici imediat orice cine prins fără botniță, un cîne al d-lui consul Cogălniceanu, care din intîmplare scăpase din ogradă, a fost prins și ucis imediat. Servitorul consulatului a adus in loc un altul, pe care insă dl Kogălniceanu, ne mai voind a ținea cînt, a refuzat a-l primi. L’a cumpărat dl Gallin. L’a avut vr’o patru săptămîni in casă fără a observa la el semne suspecte. Joi la 3/15 Dec. fetița Stela jucîndu-se cu cinele, acesta a mușcat-o la rădăcina nasului, fără iisă să producă o rană gravă Nu s’a dat importanță mușcăturei, deoarece animalul arătase" și mai înainte, că nu iubește copiii, din care caută să și decisese a-l depărta. A doua zi cînele lovit fiind de băiat, s’a repezit și asupra lui, lovindu-1 cu dinții in frunte, fără insă a produce sângerare. Observîndu-se mai tîrziu, că cânele nu mănâncă, s’au chemat veterinari, cari au constatat că ar exista bănuială de turbare. Imediat copiii au fost trimiși la institutul bacteorologic din București, unde dl dr. Babeș a declarat, că orice pericol este exclus și că copiii se vor întoarce sănătoși acasă. Pentru băiat dispusese chiar să nici nu fie tratat deoarece rana nu sângerase. In ziua de Crăciun copiii trebuiau să sosească acasă și părinții se pregăteau a serba in mod deosebit această zi. Duminică înainte de Crăciun copiii erau incă deplin sănătoși, au fost la biserică s’au preumblat prin oraș și abia cătră seară fetița a căpătat durere de cap. Luni dimineață dl dr. Popp, asistentul profesorului Babeș a constatat că boala s’a declarat și că nu există scăpare și a dispus a se înștiința părinții. Duminică seara incă, ei primiseră#» scrisoare unde zicea că copii sunt foarte bine și unde se discutau detailurile relative la intoarcere. Luni după prânz insă li sosi trista veste in urma căreia imediat au plecat la București, unde au găsit fetița incă în viață. Fetițe era al 4928 pacient al institutului și doctorul Babeș a declarat că nici când nu a avut un caz unde boala s’a declarat atât de curînd. Imediat ce se constatase pericolul dl Babeș a chemat cîțiva colegi ai săi de la universitate ca pe dru. Leonte, Marinescu și alții, dar nici aceștia n’au mai putut schimba mersul boalei. Fetița primise 12 injecții. Sâmbătă nenorociții părinți s’au reîntors la Cernăuți, lăsând in București pe băețel care in urma sfîrșitului funest al fetiței, a fost luat acum un tratament spre a-l pune la adăpost de pericol. FELICITĂRI tuturor prietenilor și clienților mei PAVEd jI, cab o via Chirurg-Dentist str. Cismăria 5. X A apărut Moderne Kunst pentru unul nou și se afla de vânzare la librăria Halpern str. Golia 47. X Printre preparațiunile feruginase permise in Rusia și pe care doctorii le ordonă in contra anemiei, culorilor palide ale feței, limfatismului, sărăciei de sînge. Ferul Girard, aprobat de Academia de Medicină din Paris se recomandă prin calitățile sale toxice și reconstituante, dînd in acelaș timp globului sanguine fertil ce-i lipsește; acțiunea sa ușor laxativă ajută organismul a se debarasa de materiile cari incurcă și vatămă. Treia representanțe au obținut-o pentru intreaga țară. Exportul pentru toată țara va începe de la 1 ianuarie 1899. Sperăm că atît domnii medici, convinși de salutarele efecte ale acestor Beri, căt și onor public vor profita de aceasta ocaziune și ne vor încuraja cu aceasta noua a noastră întreprindere, pentru care n’am cruțat nic o muncă și cheltuială astfel ca să fie spre mulțumirea generala" I Serviciul prompt ■ I. Lenobel et. Cie I 'Clara I Sancttin Lippa Weintraub LOGODIȚI Larga. Iași. o — T&i spa'WMM — Cu onoare aduc la cunoștința P.T. publicului ieșan și din Moldova ca, incepind cu ziua de azi am predat firmei I. Leuobel et. Gie representanta și unica vânzare pentru întreaga Românie a fabricațiunei mele. Berea Occocim Depou! principal se afla deocamdată in Hotul Traian. Mă grăbesc a vesti in același timp că administrațiunea fabriceii mele și-a pus ca devisă de a „exporta“ pentru Iași cea mai bună calitate și mai vechie Bere „Export și Martie“ iar representantul meu in Iași își va da toate silințle pentru a satisface cerințe publicului spre mulțumire generală. Johann, Götz Proprietarul marei fabrice de bere din Occocim.A.VI. Important Subsemnații I. Leuobel et. G-ie avem onoare a aduce la cunoscința onor. public, primind singura representanta pentru toaă țară cu începere de la 15 Decembrie vom pune in consumație in saloanele Hotelului Traian în spre strada Areu universal renumita bere din fabrica Iohann Gotz din Occocin atît in sticli originale căt și cu paharul și in același timp se va debita și Bere lE’ilener Din renumita fabrica Bürgerliches Braihaus din Pilsen, (Bohemia) a câI Cărți de Vizită PE carton bristol 2 X-i@î s-va/ta. se efectuează la Tipografia „Evenimentul“ Dl. colonel Boerescu, comandantul regimentului 6 Mihaiu Viteazu, a ceru ministerului de război u ca să’i incredințeze o sale compania soldaților bacalaureați pentru a’i scoate buni ofițeri ,sa a obiectat că ofițerii in rezervă de anii trecuți, cari au făcut stagiul la regimentul 21, nu sunt destul de de solizi, nici ca practică, nici ca teorie. . . Ministerul a admis cererea d-nului cornel Boerescu. Așadar de la 1 Ianuarie toți tinerii bacalaureați cari vor avea de făcut stagiul in arma infanteriei, se vor prezintă la reg. 6 Mihai Viteazu. Din Arad ni se scrie: Nicul mitropolit român loan Mețianu a dat Duminică seara un banchet in reședința sa, la care au luat parte numeroși fruntași romîni. S’au ținut mai multe toaste in onoarea vrednicului prelat, care a răspuns in cuvinte mișcătoare, asigurînd că va lucra din toate puterile sale pentru neamul românesc. O iKemamerea ministeriala Se vorbește prin unele cercuri guvernamentale că ministeru’ se va remania in curînd. D. An. Stolojan se va retrage și in locul d-sale va fi numit d. Missir D. G. Stoicescu va fi numit ministru la Paris. D. Dim. Sturdza va lua portofoliul financilor in locul d-lui Palladi care va trece la justiție. Dl. A. Al. Beldiman, ministru al AxdXti DiaIfax, va fi rrnmit Tlipistri 5 afacerilor streine. D, Gr. Ghica, actual ministru la Pa ris, va fi transferat la Berlin. înregistrăm aceste svonuri sub reserva cuvenită. O Aseară la orele 4 și jumătate in urma unei operațiuni a încetat din viață marele industrial dl. senator Grigore Monteoru. Atragem o deosebita luare aminte a cititorilor noștri, că incepind de astăzi, vom da in coloanele ziarului nostru, un admirabil studiu nepublicat pană amii asupra senzibelului poet Sully- Prud- Itomnie, datorit regretatului poet Traian Demetrescu. COOOOOOCX512OOOOCXOOOOOOOOOOOO SOCIETATEA „ROTENBERG" Sectia Iași. Urează pe societatea „Cutenberg“ din București . Să trăiască ani mulți, și isbândă in mișcarea interprinsă. It Septanina imuzand Dezlegarea șaradei cupon A10 este : Caca tița Au dezlega: Il-na Artemiza Ian Meth Sophy Musteață, Smar&ndiță să bhip și nu mă necăji cu papan: iu te, tefini pour toujour au coine granderue. Un bun părinte din c .3 u Stînca, C*ca Beca qiu dit aux characes. 0 Musteața, Abrau thansohn vă mulțumim, Egoismul va consuma qnd știi că ai ince palea spre apa. Loja in dreapta annte, s, Talg I, z. Adoratoarea pasilor si... danului Botoșani, Bubk Birnerg, favoitul Paulinei din Stănei, Sensitilul, eternă amintim une nopți de Septembrie, Se po să mă gînesc ]a tine puișorule V ~e SW că mă voi schimba trele, să faci mari sacrificii, Un adorap care iubeste un nas fenominal al lui E. C. dela Bele-Arte, T. V. Biitarea pisonificată, I. C. Vasiliu dechirurg I. L. Bădărău, Manet Holgi Ești foarte tare in întrebări, dar flecă-teacă poți pretinde, Fi i pe pae, de nu o reutate să nu-ți fie frică,I. Cohnil sa seur Jette-Ștefănești. litică cifru mușica lui Lisavetică d pe dealu Trușeștilor, Duduia F. BOibonică in Botoșani, Constantin Potrez Brdujeni, Vasile P . Piatra, Marie Popovici Răznoșca Botoșini, Virgatr visează cu dr Un boquet de Myosotis, reseda, lette, Iselle B<rthe S. Păușești, Italie Firovici, »nel Gh. Bogdan Cicu, fiul lui Inn de la Burduje, Jănicălin Vovlenia, Profirița Licanu, leibeut a sost de vin, Niț. Petrache Viorie l’opas, Un bhataine de Botțani, adree de Miseur Costică, un infocat ntesemit, ce iubește o ebreu, frumisă ca un bazin, care s’ascund sub filialele Bertha F. studentă Btoșani. iurică Rică, Petru P. Gheorghi Antonii Boloșani, Vasile Focșănean cori Draconiști Suceava, Marguerite, la bnde au jeux.. douce Vaslu, Rautavas’o, nă milă de ce ați schimbat enița, Nni, o mon Dieu, vii pari aii de o atingătoare melancolie, Dudi mai sciene, Jea, Feigeles Adorata și iubita d-lui Euge Costin. student si Deepot X. Z. Z. A Aneta ci ochii epici la inimă și " scrii, Con ansa hndă și senină " in duioșa:ea, Nataj Petrovici, Flutr Cureau mulți ai fericiți intre 1 sale famlie, Salvi Musescu str. Theodor, Un june ce regretă pleca Margaretă din Hieman la Iași, argintariu Botoșani, loca Ilenuță, de pe Bulevard Botoșani, Buzan in Petrovasca, Maree ante-ap., Intimul lui Negură, Huțan priberg prin Sculeni. Sensibil qui cgrette si deptre de son aimee. Albert urează mulți ani d-rei Nonica Mititica și familiei, Lamignont) Cote. Pfimi.Po-Var Mo ^qho‘ nu Viorele, Sevasti Ionescu com. plenița, Puia Hărlău, Ștefan ce] -r Mitică Deleanu din st. Sf. Lazărie Lupescu, Dragalișa duduie Kirschen, Carol Sejal elev clasa Trei Erarhi, Un bătin ce plînge înd atîta frumuseț in lume Făltica ispasia V. ehestr de jos, Coca Fransfise Kaufman, E fiesdea cea frimoasă, Coca Mimi arber helle a croqutr, Artur I. H. Loco, Rozaliza Macsziga di Isvot, s. V. mă iubește ii că gingișa I. cu ochii albaștri? Huși, Aglaescu Lespezi duioasă, de o fermecare gingașie,Enea Dafina, Jean Bisecza Marie G. Lohan Bucium, Adunarea d-rei Maria Lupescu, d-n Nai Mihailescu, Mari Aronovici, Gheoi Andrei Școala Normală, Gfi rob, ochi albaștri Fani HorovL Stești, Doi vecini din satul S>iaemircei Athanasiu Aurel făt fnraosyu Budeanu, Olga cu ochii negri, Ccei cu ochii gri bacalaurat dijmară, Cocă m frumos cu Ihiza Jreta albă, Cherchea Berchia, Leibovici Stefănești, d-ra Relepierdei. scuză că nu van afiat de ziua Onomastică, Sigmoritz Leibovici Stefănești, Puf și cu Dascal Botoșani, Crinii dieni, Deliu I. str. Sevescu No 8,adhe Cracatiță bun băut și bine in sus, Str. Sileați No. ?ters nenorocire de v’o lună la șara u domnișor poreclit Neera Ran Berlin,* d-nam redeschid rea mori MAGASINULUI GENERAL DIN PARIS EUJCtrBl Bl 3 CI 104, Calea Victoriei, 104. *003. Din causa marirdi considerabile Magasinul General de Paris este transferat în Calea Victoriei 104, colț cu str. Franklin Piața Episcopiei). Aceasta nouă instalație permite Magasinului General de Paris a presanta onor public cu prețurile cele mai avantagioase un asortiment considerabil și variat in articole de: lil* N fîlll , Cristaleria de Baccarat, Porțelanuri, Faiantsibll MQlU . re, Ustensile de bucătăria de tot felul, Cuțitărie Orfevrerie, etc. etc. Purfiihl mo fUid, toate mărcile cunoscute, in ti lUilldl ItS p necum, si cea specială a casei. OBIECTE PE Nina CADOURI • I?Unea«3er«* țf Cupe. J |IA Ăp j j ■ Un foarte mare asortiment de U wni IIII, nu voteuri pentru copii PETITS »ECBiiESs llaules Nouveauté, ARTIC0.S ENTîU FU Vi Ă fö B. — AHTIQO L.E D£ BlUîOU, etc. etc. Expedițiuui ia proviude franco de ori-ce^cheltneli / de la 30 fraad iu sus Onor public este rugat a visita această importantă casă înainte de a se decide asupra cumpărărilor sale. CREME S101T țară rivală pentru a proteja, albi și 1 pe c ea obrazului și a mănelor. Praful ii iapmilmm complecteaza minunatele efect =anei Simon. A se refula imitațiunile De vînitare preti mi J, Sizir»o**9 13 rue Grange— e, Pas*is Apa minerală naturală, toni-digestivă, rejluantă memm—arpEPsm — d&de De 4 secole isvorul Saint-Liger la Pougues este cel mci asal apnciat de către de toni AIA. Cea mai bună dintre șapele^puive