Evenimentul, aprilie-iunie 1899 (Anul 7, nr. 1785-1853)
1899-04-01 / nr. 1785
Off--1785 (?) Le roy Beaulieu, pentru ca cititorul să -și dea seamă de metafizica debitată în zilele de congres. Nu se vorba, sunt printre acești congreziști de acei cari își dau perfect seama de stare, însă vocea lor rămîne : vox c’amant in deserto. Ca să ne ocupăm aici de toate discursurile, toate analizele, toate dările de seamă, de toate părerile și toate răspunsurile, cari s’au ivit în lungul șir de discuții ar fi cu neputință. Să ne mărginim numai ca să amintim că toți oratorii și toți raportorii sunt de acord asupra unui punct: combaterea abuzului, și chiar a întrebuințărei minimă a alcoolului. Dar dacă sunt cu toții de părerea asta, însă mijloacele, ori metodele date de fiecare, diferă de la om la om. Unii cer combaterea prin medicamente, alții prin băi, alții prin obiceiu, prin interzicere, prin pedepse, prin restaurante de abținere, prin fel de fel de mijloace, ne maipomenite. Din această bogăție de propuneri, nu știu care ar fi cea mai bună, nu pentru vindecarea totală a alcoolicului, dar pentu împiedecarea lățimei a acestei epidemii universale. Cred că aceste metode nu pot să vindece nici o parte din milion, din ceia ce se găsește pe suprafața globului. Ni s’a dat cifre de sutimi de mii de indivizi cuminți, sau cari s’au cumințit, dar, cere această socoteală pe lingă zecile de milioane cari abundă ’n toate părțile ? Ce poate însemna, iar, acest număr alături de progresul simțitor care se observă în toate statele, și mai cu seamă în Franța ? Se îmbucurător faptul atîtor abțineri, însă bucuria nu poate dura mult căci, dacă mijloacele întrebuințate lucrează asupra masei de alcoolici, lasă în uitare pe cealaltă, o neglijează, ca și cum din cei nealcoolici nu pot deveni alcoolici. Pentru ca aceste mijloace, oricît de diferite ar fi iese, să aibă un rezultat bun, folositor, trebuie ca să înfluințeze asupra întregului conglomerat social. Deci trebuie să nu izoleze pe cei cari nu ’s nici bețivi, dar nici nu întrebuințează în băutură alcool. Greșala s’a făcut pănă aici. Se pare, însă, de aci înainte, că se va îndepărta. O daneză a propus educarea copiilor în senzur, ca să devină apostoli ai abținerei totale. Da, îi s’a răspuns, se poate, dar după ce a devenit adult, ce se face cu iei ? Atunci s’a propus continuarea acestei educații. Cu alte cuvinte, copii să să de la Intrarea lor în școlă puși sub instruirea unui profesor, iei însuși vrăjmaș al alcoolului. Sau, mai bine, toți profesorii să fie antialcoolici, lucru ce nu se întîmplă deseori, mai ales în Romînia, unde am avut proba înaintea ochilor. Da, in liceu, acum cîțiva ani, chiar in ultimii ani, am avut trei alcoolici ca profesori. Și toți la acelaș liceu. Vă puteți da seamă de educația pe care o dădeau elevilor. Un caz caracteristicie că un om foarte capabil, un profesor, ajunsese să bea, in circiumă, cu doi din elevii lui, deci colegii mei, din clasa a șaptea. La nevoie pot da numiri. Faptele sunt publice. Nu de asta se vorba azi. Ca să revin, copii să primească educație anti-alcoolică (!) din școală, apoi, să fie continuată cînd va deveni adult prin mijloacele diferite ale asociațiilor contra alcoolismului, de cari dispunem azi. Ie minunat ca profesorii să devie acești apostoli cari să formeze și să conducă legiunile noi contra lui Bachus, nemuritorul Bachus, dar ce să face cu familia? Sunt familii de alcoolici : tatăl, mama, copii, sunt alcoolici la nebunie. Pe urmă, ce te faci cu nenorocitul de copil al cărui organizmi e cu neputință să existe fără cantitatea necesară de alcool? Pentru așa ființe trebuiesc tratamente continuă, îngrijire de-aproape, observație strînsă, ’i trebuie, vorba aia, o santinelă veșnic după iei. Ce poate învățătorul de școalele primare, sau cel de oraș, ori profesorul de liceu, in cazul acesta. Nimic. Singura atribuție ie să propăvăduiască de pe catedră elevilor, ceia ce i e bine să faci și ceia ce ie rău. Asta ie tot. Copilul se duce acasă. Acolo părinții se gargarisesc continu. Scene idioate, bătăi, crime, un șir de fapte cari rămîn in imaginea copiilor. Iei a uitat de ceia ce ’i spusese profesorul. Care se garanția că acest soiu de copii, dacă nu’s îngrijiți din punct de vedere medical, nu vor deveni, după 5 ori 10 ani de abținere, alcoolici ? Nici una. Asupra familiilor, cum poți avea o influiență continuă, ca să alungi boala asta din casele lor ? Problema ie grea. Cel mai scurt și cel mai eficace mijloc de suprimarea alcoolului din comerț, din consumare. Societatea alcoolică, va fi in agonie două generații cel mult sau altceva de băut. Ceva care să nu va teme, și al cărui gust să se asemene cu alcoolul. Atunci alcoolizmul va dispare. Totuși, ie cu neputință. Și mai cu neputință azi. Cît timp va exista alcool pe pămînt vor fi alcoolici. O curățire perfectă a societăței ie imposibilă, chiar dacă s’ar căuta distrugerea alcoolizmului la rădăcină. Paris Th. Cornel. Willy HUE Mizerabil"trădător a patat străzile capitalei cu sîngele cetățenilor, cari găsindu-și demnitatea lor și a țarei călcată in picioare, de nemernicul Sturza, au protestat. Șirene de sînge au curs. cadavre au remas subt picioarele cailor soldaților, cari din ordinul unui asasin au șarjat mulțimea, oameni schilozi se vaiără pe la spitaluri, acoperind sub blestemele lor hidoasa canalie ce poartă numele de D. A. Sturza. Copii și femei in lacrămi pling pe soțul și ,pe tatul lor, mame cu parul vîlvoi string in brațe pe copii lor, calcați de cai, schilodiți și pe moarte, din toate unghiurile capitalei și a țărei întregi un strigăt de răsbunare se urcă cătră cer un vaet de impr> cați se revarsă contra asasinului ministru. Țara astăzi strigă dreptate, dreptate, gata a și-o face singură, dacă nu-i se va face. Astăzi vorbele nu mai pot nimica Sturza s’o pus in afară de lege, ți vom urma pe acest teren și dacă e vorba ca să fie moarte de om, atuncea vom vedea cine va râmînea pe strada roșie de singe nevinovat. Discuțiile astăzi vor face loc acțiunilor, și pe cît opoziția parlamentară nu s’a cruțat un singur minut luînd cuvîntul intr’una, tot așa nu se va mai cnuta nici acuma, in frunte au mers, in frunte vor merge, amenințători de data asta, cerînd pentru întregul popor: „Dreptate Sire“ dreptate ! Călăul vrea să facă goană de oameni ei bine noi vom face goană de lupi și de vulpi, și promitem că vînâtoarea va fi bogată. Mișelul trădător să menține prin pușcă, prin pușcă ii vom doborî și-l vom da pradă semenilor săi sălbateci. Pecetea infamiei s’a pus pa fruntea primului ministru, el vrea s’o spele in singe, in singe se va spala, dar in sîngele lui de trădător de neam de omoritor de frați. Mișelul trădează și perorează, omoară și vorbește de blîndețe, crimele lui insăși se ridică in contra lui și-l arată cu delegatul țărei, il arată cu degetul, nenorocitelor sale victime. Dreptatea se va face de sus, sau din altă pate, indiferent, e că se va face. L!S. Hp VÎDZurA 200 stîngeni Vl IlZicile spmne plopu și răchită de pe moșia Petrești. A se adresa la di. I. Buicliu strada Veche 26 * 2 Q !*ATI îl £ 1 ^ i/tî di ullCldli 1899 ^ April MOȘIA PETREȘTI din Județul Iași la una ora depărtare de la Gara Ungheni și 2 ore de la Iași. A se adresa la Dl. I. Buicliu str. Veche No. 26. In interesul clienților casei , Borsalino“ pe care avem onoarea a o representa, credem oportun de a încunosciința că se găsesc în comercia pălării, purtând o marca cu numele „Bordalino Italia" cari pălării n’au nimic comun cu pălăriile casei. «OUAUTft l extra KXy*. SUPERIOftB Borsalno din Anula și cari pălării au una din aceste TREI MĂRCi MARCA deposhata Presupunând că se încearcă a se vindeca adeverate pălării „Borsaliîto** acelea cari poartă numele de Bordalino, ne permitem a atrage pe cale de publicitate atențiunea domnilor negustori și consumatori pentru a nu fi induși in eroare’ Bucarest...... ^©.‘bino Triole Ss Blarck Representanții casei Borsalino Qiuseppe & FUsdin Alessandria (Italia) EVENIMENTUL Moartea hi Lascar Catargin O veste neașteptată, fulgerătoare: la ceasurile 4 ni se anunță că Lascar Catargiu, șeful partidului conservator, a încetat subit din viață. In aceste momente de incertitudine, acuma cînd țara se agitată și întreagă in picioare, acuma cînd guvernul lui Dimitrie Sturdza se duce și un alt regim este pe punctul de a se inaugura, vestea morței lui Lascar Catargiu a produs o emoțiune extraordinară. Bătrânul bărbat de Stat a jucat un mare rol in toate evenimentele însemnate ale țărei acesteia, iar in anii din urmă autoritatea sa crescuse atît de mult incît cele mai grele probleme partidul liberal nu le-a putut rezolva fără concursul său. Prin moartea lui Lascar țara pierde un fruntaș croit Catargiu, de oțel iar partidul conservator pe șeful venerat și necontestat. Deși adversar de idei, deplângem moartea bătrânului dar neobositului luptător și trimitem soției nemângâiate complimentele noastre de condoleanță.* lată acuma și notițele biografice ale ilustrului decedat : Lascar Catargiu, șeful partidului conservator, născut in Iași la 1823. A intrat foarte tânăr in viața politică ca prefect de județ in Moldova, sure domnia lui Mihail Sturdza, membru activ al propagandei in favoarea Unirei Principatelor, el renunță la tronul Moldovei care i se oferea, și ajuta la alegerea principelui Cuza. Sub domnia acestui principe, Lascar Catargiu se ține mai retras de politică, dar participă la mișcarea din 1866, care aduce după sine abdicarea lui Cuza. In guvernul provizor de la 11 Februarie, face parte din locotenența domnească, dimpreună cu generalul N. Golescu și colonel, Haralambe. La 11 Mai din acelaș an, indată după sosirea principelui de Hohenzollern, L. Catargiu ia preșidenția consiliului și portofoliul internelor pe cari le păstrează pînă la 15 Iulie acelaș an. De la această epocă înainte dispare iar din viața politică militantă pănă la 1871. La această epocă, din urma unor manifestări îndreptate contra Germanilor, cari sărbătoreau aniversarea nașterei împăratului Wilhelm la un banchol din sala Slătineanu, principele Carol se hotărîse să abdice. Chemat la palat de domnitor care vrea să remită frînele Statului in mîinile foastei locotenențe domnești de la 1866, Lascar Catargiu conjură pe suveran să renunțe la proiectul său și la răspunderea situațiunei. In noaptea de 14 Martie 1871, el compune imediat un guvern conservator cu care guvernează țara pînă la 1876 4 Aprilie, când formându-se coaliția zisă de la Mazar-Pașa, fu silit să se retragă, cedând locul generalului I. Em Florescu pentru un foarte scurt timp. La 1876 venind partidul liberal la putere, Camerele orbite de pasiunea politică, se transformă in instanță judecătorească, și după ce votează darea in judecată a lui Lascar Catargiu și foștilor miniștri conservatori, incep a la c instrucția acuzaților, dar la 1878 aceiași cameră este silită să retraga acuzarea tuturor miniștrilor. In timpul din urmă al guvernărei lui Ioan Brătianu, formîndu-se desidența liberală, și apoi opoziția unită, lascar Catargiu devine șef al acestei opoziții dimpreună cu Dim. Brătianu și G. Vernescu. La martie 1889 el se încearcă să formeze un guvern liberal-conservator dimpreună cu G. Vernescu, dar încercarea nu-i reușește, precum nu-i reușește nici mai tîrziu, la 1891 Februarie. In același an, in luna Noembrie Lascar Catargiu ia președenția unui minister pur conservator, compus și din tinerii conservatori (junimiști), cu care guvernează pănă la 3 octombre 1895. , Lascar Catargiu a fost la numeroase rînduri president al camerei deputaților, unde a representat ani îndelungați județul Covurlui. * * * Azi la oara 4 s’a răspîndit ca fulgerul trista și emoționata știre că d. Lascar Catargiu, bătrînul șef al partidului conservator a încetat subit din viață. Am alergat imediat la locuința d-sale din strada Amzei. Toată strada era ocupată de trăsuri și sute de veneau și se duceau. Scara casei, antreul și toate camerele sunt ințesate de lume. Multi plîng, toți sunt emoționați, fiecare face reflecții asupra golului pe care il lasă acest bătrîn al țărei, care o jumătate de veac aproape a jucat unul dintre cele mai importante roluri in stat. Repausatul Lascar Catargiu îmbrăcat asa cum l’am văzut totd’auna, stă intins pe o canapea in biuroul său. E galbân ca ceara, mîinele îi sunt incrucișate pe piept și o batistă îi leagă capul pe sub bărbie. Lingă canapea arde o singură luminare de ceară. Rudele sunt in jurul său și lumea intr’un convoi nesfîrșit se perindează pe dinaintea aceluia*cari eri îmbărbăta la luptă, la lupta sfîntă pentru apărarea demnitățeî neamului. D. Carp D. P. P. Carp privește lung de lingă fereastra biuroului pe bătrînul șef al partidului conservator. Șeful junimiștilor plinge cuprins de o saie care îl îneacă de suspine. Cei din jurul d-sale văd că la un moment dat îi vine rău. D-rul Minovici sosește in grabă. I se dăd-lui Carp un pahar cu apă și d-sa își dă toate silințele ca să reziste ; ținut de braț de către d-rul Minovici, se apropie de Lascer Catargiu, pune mîna pe mina rece a mortului și după ce-1 privește cite-va minute lung, se întoarce prin gînd și ese. In ușă d. I. Ventura, cumnatul d-lui L. Catargiu, îl intimpină, se îmbrățișează amîndoi și plîng. Era o scenă emoționată. Cum a murit La oarele 3 d. Lascar Catargiu a stat de vorbă in sală in picioare,feu d-nii M. Deșliu, Sturza Seheianu și P. Sfetescu. Acesta din urmă venise să-i comunice ultimele vești politice. D-sa îi spuse că a văzut telegrama oficială dată procurorului general prin care i se comunica demisia cabinetului. Dl. Lascar Catargiu a respuns : „Foarte bine, a găsit ce a căutat“ D. M. Deșliu comunică cum că d. G. Gr. Cantacuzino are să fie însărcinat cu formarea cabinetului. La aceasta ,d. Catargiu respinse : „Foarte bine, Cantacuzino e tînăr, el va putea să guverneze, eu de acuma sînt bătrăn.“ După acestea d. Sfetescu se retrase și cîteva minute în urmă plecă și d. Sturza-Skeianu. D. Catargiu trecu apoi in birou și continuă convorbirea cu d. M. Deșliu. Deodată se opri și spuse „Mi-e rău!" Căzu jos. D. Deșliu se repezi să-i dea ajutor Sunt fericit că Țara se scapata, zise Lascar Catargiu. Erau ultimele sale cuvinte. Vestea morței S’a trimes imediat la fruntașii partidului și la club vestea morței șefului. După zece minute trăsurile soseau din toate părțile și toată lumea nu mai vorbea decăt de moartea lui Lascar Catargiu. D. general Manu s’a dus imediat la palat să comunice regelui știrea morței șefului partidului conservator. D. doctor Minovici a fost însărcinat să îmbălsămeze corpul defunctului, care a fost transportat in salonul cel mare.* Mîine corpul defunctului Lascar Catargi va fi imbălsămat. Funeraliile ce se propun a se face decedatului șef al conservatorilor vor fi grandioase. Joi sau Vineri cadavrul va fi transportat la biserica Sf. Gheorghe. Inmormîntarea va avea loc Duminică. Sfâșietoarea știre s'a aflat imediat la clubul conservator. Era o jale generală. Și toți au plecat in trăsuri spre locuința aceluia pe care-l plânge azi țara întreagă. Printre cei dintâi cari au sosit la casa mortuară erau membrii familiei și d. general Manu. * * * La orele 4 și jumătate a venit d. Al Steriade, directorul reședințelor regale, trimis de M. 3. Regele , spre a afla dacă trista știre este adevărată. Trista știre s’a răspândit in oraș cu iuțeala fulgerului și Capitala întreagă defilează la locuința marelui mort. Comitetul executiv al partidului conservator a fost convocat de urgență pentru azi, la orele 6 p. m. DROGHERII Hr. KATZ Str. Ștefan cel Mare 59, vis-a-vis de biserica Trei-Erarhi Mutând droghezia mea alăturea in clădirea cea mare și aranjînd’o după sistemul cel mai modern aduc la cunoștința onor. public cât și onor: clientele că am inzestrat’o cu toate articole necesare unei asemenea Droghezii atăt in producte chimice căt și in văpsele, oloiuri, lacuri, ceaiuri, unsori, bronzuri,semințe pentru flori și legume, fenix de spalat rufe, ape minerale etc. Și pentru a da un avînt mai mare vănzărei mele mi--am pus de principiu a vindecăt se poate de ieftin și de buna calitate a mărfurilor garantez. Rog a mă vizita spre a ve convinge de cele spuse mai sus. L. Cu stimă KATZ N.B. Baiele de ploi și lacuri vînd cu garanție, nelipiciose, CYCLES “nn OLYMPIA 81 Faubg st. Denis Paris Bicyclete pneumatice de la 95 Midi Tricycle cu petrol preț moderat Cataloage fotografice se trimet gratis mmmfammemmmmmmmmimm 1899 CRONICĂ ZILEI Guvernul și Coroana Situația d-lui Pherekyde, ca și a întregului minister, față de Coroană, a devenit foarte penibilă. In urma celor afirmate de dl. G. Gr. Cantacuzino, după audiența pe care a avut-o la M. La, lumea se aștepta ca guvernul să dea un comunicat în Monitorul Oficial. Se știe că d. Cantacuzino a comunicat la clubul conservator declarația făcută de Rege că d. Pherekyde i-a ascuns totul cu privire la desfășurarea forței armate și la șarjarea cetățenilor cari au luat parte la întrunirea de la Dacia ținută Duminica trecută. Guvernul n’a dat nici un comunicat în această privință. Prin tăcerea sa a confirmat în totul grava declarație făcută de d. Cantacuzino. Ce să spunem despre un guvern care ascunde adevărul față cu Coroana ! Guvernul acesta care este capabil de orice, n’a îndrăsnit să dea un comunicat. Faptul acesta este foarte viu comentat în cercurile înalte politice. Aceasta dovedește că guvernul se află în agonie. Guvernul și armata Preocupați toți de gravele evenimente petrecute Duminica trecută în Capitală, am scapat din vedere un fapt foarte grav, pe acum îl dăm la iveală. Guvernul d-lor D. Sturdza și Gáton Lecca nu mai are încredere în armata din garnizoana Capitalei. Dăm cu cea mai mare siguranță știrea că Joul 25 curent a fost adusă din Ploești o companie de soldați, iar Duminică 28, a fost adusă o altă companie din Giurgiu. Duminica trecută vre-o opt căpitani au fost reținuți la poliția Capitalei, pentru că prefectul Lecca nu avea încredere în ei să-i trimeată cu trupele înaintea manifestanților de la Dacia. Această neîncredere e foarte dăunătoare pentru moralitatea armatei. Guvernul ar trebui să priceapă că dacă a ajuns să nu mai inspire încredere nici oamenilor cari sunt supuși comandei sale,a ajuns în situația cea mai gravă. Iată la ce ajung aceia cari caută să înăbușe cu baionetele sentimentele de repulsiune ale mulțimei. PROSTIA OMENEASCĂ. Desigur că dacă oamenii ar întrebuința a zecea parte din timpul ce pierd în discuții politice, ale căror rezultate sunt sterile, în a căuta mijloacele de a trăi bine și fericiți, omenirea întreagă s’ar felicita și poate că s’ar găsi modul de a propaga cît mai mult picăturile de FER BRAVAIS, remediul atît de puternic contra anemiei. X Comisiunea prezidată de d. colonel Cica insărcinată a se pronunța asupra modificărilor de introdus in codul de justiție militară și-a terminat lucrările. Iată cîteva dispozițiuni prevăzute in noul proiect. Personalul parchetelor va fi luat dintre ofițerii din activitate, din rezervă sau din miliții. Consiliul permanent de revizie va lua numele de consiliu superior militar de justiție, acest consiliu, care va putea in unele cazuri, să judece fondul procesului, va fi compus din 5 ofițeri superiori. Pe ziua de 1 Aprilie, d. dr. de batalion clasa 2-a Telemac lamandi de la escadronul 2 a gendarmilor călări din localitate, e permutat in aceiași calitate la regimentul 27 Bacău. X Tribunalul de Ilfov, secția II, zice „Timpul“ compusă din d. președinte^ Mavrodin și d. judecător de ședința Exterminarea șorecilor Procedeul cel mai sigur și mai inofensiv, pentru stărpirea șoarecilor de casă și de câmp ieste, . Baccilul «»recilor . . . * . Cultivat in institutul vaccinat al d-lui. Dr. Pușcariu. Un tub de cultură însoțit de modul de intrebuințare costă 3 LEI. Pentru provincie se adaugă porto. A se adresa cererile institutului vaccinal din Iași. DEPOSIT IN IAȘI BROGRIE .KLATZ ___________Strada Mare_______ Ps&Slta încasator și voiajor cu OC adult, referente bune dispunând și de cauțiune. A se adresa în scris la G. Neidlinger Iașy.___________________________ Ocasiunea Rară Pentru amatori de bijuterii și monezi de aur vechi și noi,, cum și pentru monefil streine, este ziua de 5 April a. c. ora 11 a. m. cănd urmează a se vinde prin licitațiune sus zisele scule remase în urma defunctei Contesa Elisa Balș, care vânzarea va avea loc în palatul administrativ din Iași. Camera avocaților. Depositarul judiciar: minerală naturală, tonic-digestivă, reconstituantă Anfc EVim-DYPEPSIA -DIABETUL De 4 secole isvorul Saint-Diger la Pougues este cel mai universal apncmt \de către de toți 3 ni bunâ dint«*© apoíe purgative CREME SIMON fără rivală pentru a proteja, alba și catifelata pelea obrazului și a mănelor. Praful și s&puni Simon complecteazâ minunatele efecte ale Cremei Simon. A se refula imitațiunile De vînăoare pretutindeni J. Simon, 13 rue Grange—Bateliere, Pari»