Evenimentul, aprilie-iunie 1899 (Anul 7, nr. 1785-1853)

1899-04-01 / nr. 1785

Off--­1785 (?) Le roy Beaulieu, pentru ca cititorul să -și dea seamă de metafizica debitată în zilele de congres. Nu se vorba, sunt printre acești congreziști de­ acei cari își dau perfect seama de stare, însă vocea lor rămîne : vox c’amant in deserto. Ca să ne ocupăm aici de toate dis­cursurile, toate analizele, toate dările de seamă, de toate părerile și toate răspunsurile, cari s’au ivit în lungul șir de discuții ar fi cu neputință. Să ne mărginim numai ca să amintim că toți oratorii și toți raportorii sunt de acord asupra unui punct: combaterea abuzului, și chiar a întrebuințărei mi­nimă a alcoolului. Dar dacă sunt cu toții de părerea asta, însă mijloacele, ori metodele date de fie­care, diferă de la om la om. Unii cer combaterea prin medicamente, alții prin băi, alții prin obiceiu, prin interzicere, prin pe­depse, prin restaurante de abținere, prin fel de fel de mijloace, ne mai­pomenite. Din această bogăție de pro­puneri, nu știu care ar fi cea mai bună, nu pentru vindecarea totală a alcoolicului, dar pen­tu împiedecarea lățimei a acestei epidemii universale. Cred că aceste metode nu pot să vin­dece nici o parte din milion, din ceia ce se găsește pe suprafața globului. Ni s’a dat cifre de sutimi de mii de indivizi cuminți, sau cari s’au cumințit­, dar, ce­re această socoteală pe lingă zecile de milioane cari abundă ’n toate părțile ? Ce poate însemna, iar, acest număr alături de progresul simțitor care se observă în toate statele, și mai cu seamă în Franța ? Se îmbucurător faptul atîtor abțineri, însă bucuria nu poate dura mult căci, dacă mijloacele întrebuințate lucrează asupra masei de alcoolici, lasă în uitare pe cea­l­altă, o neglijează, ca și cum din cei ne­alcoolici nu pot deveni alcoolici. Pen­tru ca aceste mijloace, ori­cît de di­ferite ar fi iese, să aibă un rezultat bun, folositor, trebuie ca să înfluințeze asupra întregului conglomerat social. Deci trebuie să nu izoleze pe cei cari nu ’s nici bețivi, dar nici nu întrebu­ințează în băutură alcool. Greșala s’a făcut pănă aici. Se pare, însă, de­ aci înainte, că se va îndepărta. O daneză a propus educarea copiilor în senzur, ca să devină apostoli ai abținerei to­tale. Da, îi s’a răspuns, se poate, dar după ce a devenit adult, ce se face cu iei ? Atunci s’a propus continuarea acestei educații. Cu alte cuvinte, copii să să de la Intrarea lor în școlă puși sub instruirea unui profesor, iei însuși vrăjmaș al alcoolului. Sau, mai bine, toți profesorii să fie antialcoolici, lucru ce nu se întîmplă dese­ori, mai ales în Romînia, unde am avut proba îna­intea ochilor. Da, in liceu, acum cîți­va ani, chiar in ultimii ani, am avut trei alcoolici ca profesori. Și toți la acelaș liceu. Vă puteți da seamă de educația pe care o dădeau elevilor. Un caz carac­teristic­­ie că un om foarte capabil, un profesor, ajunse­se să bea, in cir­ciumă, cu doi din elevii lui, deci co­legii mei, din clasa a șaptea. La ne­voie pot da numiri. Faptele sunt pub­lice. Nu de asta se vorba azi. Ca să revin, copii să primească educație an­­ti-alcoolică (!) din școală, apoi, să fie continuată cînd va deveni adult prin mijloacele diferite ale asociațiilor con­tra alcoolismului, de cari dispunem azi. Ie minunat ca profesorii să devie a­­cești apostoli cari să formeze și să conducă legiunile noi contra lui Ba­­chus, nemuritorul Bachus, dar ce să face cu familia? Sunt familii de al­coolici : tatăl, mama, copii, sunt alcoo­lici la nebunie. Pe urmă, ce te faci cu nenorocitul de copil al cărui organizm­i e cu neputință să existe fără cantita­tea necesară de alcool? Pentru așa ființe trebuiesc tratamente continuă, îngrijire de-aproape, observație strînsă, ’i trebuie, vorba aia, o santinelă veșnic după iei. Ce poate învățătorul de școalele primare, sau cel de oraș, ori profesorul de liceu, in cazul acesta. Nimic. Singura atribuție ie să propă­­văduiască de pe catedră elevilor, ceia ce i e bine să faci și ceia ce ie rău. Asta ie tot. Copilul se duce acasă. A­­colo părinții se gargarisesc continu. Scene idioate, bătăi, crime, un șir de fapte cari rămîn in imaginea copiilor. Iei a uitat de ceia ce ’i spusese pro­fesorul. Care se garanția că acest soiu de copii, dacă nu’s îngrijiți din punct de vedere medical, nu vor deveni, după 5 ori 10 ani de abținere, alcoolici ? Nici una. Asupra familiilor, cum poți avea o influiență continuă, ca să a­­lungi boala asta din­ casele lor ? Pro­blema ie grea. Cel mai scurt și cel mai eficace mijloc de suprimarea alcoo­lului din comerț, din consumare. So­cietatea alcoolică, va fi in agonie două generații cel mult sau­ alt­ceva de băut. Ceva care să nu va teme, și al cărui gust să se asemene cu alcoolul. Atunci alcoolizmul va dispare. Totuși, ie cu neputință. Și mai cu neputință azi. Cît timp va exista alcool pe pă­­mînt vor fi alcoolici. O curățire per­fectă a societăței ie imposibilă, chiar dacă s’ar căuta distrugerea alcooliz­­mului la rădăcină. Paris Th. Cornel. Will­y HUE Mizerabil"trădător a patat străzile capitalei cu sîngele cetățenilor, cari găsindu-și demnitatea lor și­ a țarei călcată in­ picioare, de nemernicul Sturza, au protestat. Șirene de sînge au curs. cadavre au­ remas subt picioarele cailor sol­daților, cari din ordinul unui asasin au șarjat mulțimea, oameni schilozi se vai­ără pe la spitaluri, acoperind sub blestemele lor hidoasa canalie ce poartă numele de D. A. Sturza. Copii și femei in lacrămi pling pe soțul și ,pe tatul lor, mame cu parul vîlvoi string in brațe pe copii lor, calcați de cai, schilodiți și pe moar­te, din toate unghiurile capitalei și a țărei întregi un strigăt de răsbunare se urcă cătră cer un vaet de impr> cați se revarsă contra asasinului mi­nistru. Țara astă­zi strigă dreptate, drep­­tate, gata a și-o face singură, dacă nu-i se va face. Astă­zi vorbele nu mai pot nimica Sturza s’o pus in afară de lege, ți vom urma pe acest teren și dacă e vorba ca să fie moarte de om, atun­­cea vom vedea cine­ va râmînea pe strada roșie de singe nevinovat. Discuțiile astă­zi vor face loc ac­țiunilor, și pe cît opoziția parlamen­tară nu s’a cruțat un singur minut luînd cuvîntul intr’una, tot așa nu se va mai cnuta nici acuma, in frun­te au mers, in frunte vor merge, a­­menințători de data asta, cerînd pen­tru întregul popor: „Dreptate Sire“ dreptate ! Călăul vrea să facă goană de oa­meni ei bine noi vom face goană de lupi și de vulpi, și promitem că vî­­nâtoarea va fi bogată. Mișelul trădător să menține prin pușcă, prin pușcă ii vom doborî și-l vom da pradă semenilor săi sălba­teci. Pecetea infamiei s’a pus pa fruntea primului ministru, el vrea s’o spele in singe, in singe se va spala, dar in sîngele lui de trădător de neam de omoritor de frați. Mișelul trădează și perorează, o­­moară și vorbește de blîndețe, cri­mele lui insă­și se ridică in contra lui și-l arată cu delegatul țărei, il arată cu degetul, nenorocitelor sale victime. Dreptatea se va face de sus, sau din altă pate, indiferent, e că se va face. L!S. Hp VÎDZu­rA 200 stîngeni Vl IlZicile spmne plopu și răchită de pe moșia Petrești. A se adresa la di. I. Buicliu strada Veche 26­ * 2 Q !*ATI îl £ 1­­ ^ i/tî di ullCldli 1899 ^ April MOȘIA PETREȘTI din Județul Iași la­ una ora depărtare de la Gara Ungheni și 2 ore de la Iași. A se adresa la Dl. I. Buicliu str. Veche No. 26. In interesul clienților casei , Borsalino“ pe care avem onoarea a o representa, credem oportun de a încunosciința că se găsesc în co­­mercia pălării, purtând o marca cu numele „Bordalino Italia" cari pă­lării n’au nimic comun cu pălăriile casei. «OUAUTft l extra KXy*. SUPERIOftB Borsalno din Anula și cari pălării au una din aceste TREI MĂRCi MARCA deposhata Presupunând că se încearcă a se vinde­ca adeverate pălării „Bor­­saliîto** acelea cari poartă numele de Bordalino, ne permitem a atra­­­ge pe cale de publicitate atențiunea domnilor negustori și consumatori pentru a nu fi induși in eroare’ Bucarest...... ^©.‘bino Triol­e Ss Blarck Representanții casei Borsalino Qiuseppe & FUs­­din Alessandria (Italia) EVENIMENTUL Moartea hi Lascar Catargin O veste neașteptată, fulgerătoare: la ceasurile 4 ni se anunță că Las­car Catargiu, șeful partidului conser­vator, a încetat subit din viață. In aceste momente de incertitudine, acuma cînd țara se agitată și întrea­gă in picioare, acuma cînd guvernul lui Dimitrie Sturdza se duce și un alt regim este pe punctul de a se inau­gura, vestea morței lui Lascar Catar­­giu a produs o emoțiune extra­ordi­­nară. Bătrânul bărbat de Stat a jucat un mare rol in toate evenimentele însem­nate ale țărei acesteia, iar in anii din urmă autoritatea sa crescu­se atît de mult in­cît cele mai grele probleme partidul liberal nu le-a putut rezolva fără concursul său. Prin moartea lui Lascar țara pierde un fruntaș croit Catargiu, de oțel iar partidul conservator pe șeful ve­nerat și necontestat. De­și adversar de idei, deplângem moartea bătrânului dar neobositului luptător și trimitem soției nemângâia­te complimentele noastre de con­do­­leanță.* lată acuma și notițele biografice a­­le ilustrului decedat : Lascar Catargiu, șeful partidului conservator, născut in Iași la 1823. A intrat foarte tânăr in viața politică ca prefect de județ in Moldova, sure domnia lui Mihail Sturdza, membru ac­tiv al propagandei in favoarea Unirei Principatelor, el renunță la tronul Mol­dovei care i se oferea, și ajuta la a­­legerea principelui Cuza. Sub domnia acestui principe, Las­car Catargiu se ține mai retras de po­litică, dar participă la mișcarea din 1866, care aduce după sine abdicarea lui Cuza. In guvernul provizor de la 11 Februarie, face parte din locote­­nența domnească, dimpreună cu ge­neralul N. Golescu și colonel, Hara­­lambe. La 11 Mai din acelaș an, in­­dată după sosirea principelui de Ho­­henzollern, L. Catargiu ia preșidenția consiliului și portofoliul internelor pe cari le păstrează pînă la 15 Iulie a­­celaș an. De la această epocă înainte dispare iar din viața politică militantă pănă la 1871. La această epocă, din urma unor manifestări îndreptate contra Germa­nilor, cari sărbătoreau aniversarea nașterei împăratului Wilhelm la un banchol din sala Slătineanu, princi­pele Carol se hotărîse să abdice. Chemat la palat de domnitor care vrea să remită frînele Statului in mîi­­nile foastei locotenențe domnești de la 1866, Lascar Catargiu conjură pe suveran să renunțe la proiectul său și la răspunderea situațiunei. In noaptea de 14 Martie 1871, el compune ime­diat un guvern conservator cu care guvernează țara pînă la 1876 4 Apri­lie, când formându-se coaliția zisă de la Mazar-Pașa, fu silit să se retragă, cedând locul generalului I. Em Flo­­rescu pentru un foarte scurt timp. La 1876 venind partidul liberal la putere, Camerele orbite de pasiunea politică, se transformă in instanță judecătorească, și după ce votează darea in judecată a lui Lascar Ca­targiu și foștilor miniștri conserva­tori, incep a la c instrucția acuza­ților, dar la 1878 aceiași cameră este silită să retraga acuzarea tutu­ror miniștrilor. In timpul din urmă al guvernărei lui Ioan Brătianu, formîndu-se desi­­dența liberală, și apoi opoziția­ unită, l­ascar Catargiu devine șef­­ al aces­tei opoziții dimpreună cu Dim. Bră­tianu și G. Vernescu. La martie 1889 el se încearcă să formeze un guvern liberal-conservator dimpreună cu G. Vernescu, dar încercarea nu-i reu­șește, precum nu-i reușește nici­ mai tîrziu, la 1891 Februarie. In același an, in luna Noembrie Lascar Catargiu ia președenția unui minister pur conservator, compus și din tinerii conservatori (junimiști), cu care guvernează pănă la 3 oc­­tombre 1895. , Lascar Catargiu a fost la nume­roase rînduri president al camerei deputaților, unde a representat ani îndelungați județul Covurlui. * * * Azi la oara 4 s’a răspîndit ca ful­gerul trista și emoționata știre că d. Lascar Catargiu, bătrînul șef al par­tidului conservator a încetat subit din viață. Am alergat imediat la locuința d-sale din strada Amzei. Toată stra­da era ocupată de trăsuri și sute de veneau și se duceau. Scara casei, antreul și toate came­rele sunt ințesate de­ lume. Multi plîng, toți sunt emoționați, fie­care face reflecții asupra golului pe care il lasă acest bătrîn al țărei, care o jumătate de veac aproape a jucat u­­nul dintre cele mai importante ro­luri in stat. Repausatul Lascar Catargiu îmbrăcat asa cum l’am văzut tot­d’a­una, stă intins pe o canapea in biuroul său. E galbân ca ceara, mîinele îi sunt incrucișate pe piept și o batistă îi leagă capul pe sub bărbie. Lingă canapea arde o singură lu­minare de ceară. Rudele sunt in jurul său și lumea intr’un convoi nesfîrșit se perindează pe dinaintea aceluia*cari eri îmbăr­băta la luptă, la lupta sfîntă­ pentru apărarea demnitățeî neamului. D. Carp D. P. P. Carp privește lung de lin­gă fereastra biuroului pe­­ bătrînul șef al partidului conservator. Șeful junimiștilor plinge cuprins de o­ saie care îl­ îneacă de suspine. Cei din jurul d-sale văd că la un moment dat îi vine rău. D-rul Mi­­novici sosește in grabă. I se dăd-lui Carp un pahar cu apă și d-sa își dă toate silințele ca să reziste ; ținut de braț de către d-rul Minovici, se apropie de Lascer Catargiu, pune mîna pe mina rece a mortului și după ce-1 privește cite-va minute lung, se întoarce prin gînd și ese. In ușă d. I. Ventura, cumnatul d-lui L. Catargiu, îl intimpină, se îmbrăți­șează amîndoi și plîng. Era o scenă emoționată. Cum a murit La oarele 3 d. Lascar Catargiu a stat de vorbă in sală in picioare,feu d-nii M. Deșliu, Sturza Seheianu și P. Sfetescu. Acesta din urmă venise să-i comunice ultimele vești politice. D-sa îi spuse că a văzut telegrama oficială dată procurorului general prin care i se comunica demisia ca­binetului. Dl. Lascar Catargiu a respuns : „Foarte bine, a găsit ce a căutat“ D. M. Deșliu comunică cum că d. G. Gr. Cantacuzino are să fie însăr­cinat cu formarea cabinetului. La aceasta ,d. Catargiu respinse : „Foarte bine, Cantacuzino e­­ tînăr, el va putea să guverneze, eu de acuma sînt bătrăn.“ După acestea d. Sfetescu se­­ retra­se și cîte­va minute în urmă plecă și d. Sturza-Skeianu. D. Catargiu trecu apoi in birou și continuă convorbirea cu d. M. Deșliu. De­odată se opri și spuse „Mi-e rău!" Căzu jos. D. Deșliu se repezi să-i dea ajutor Sunt fericit că Țara se scapata, zise Lascar Ca­targiu. Erau ultimele sale cu­vinte. Vestea morței S’a trimes imediat la fruntașii par­tidului și la club vestea morței șefului. După zece minute trăsurile soseau din toate părțile și toată lumea nu mai vorbea de­căt de moartea lui Lascar Catargiu. D. general Manu s’a dus imediat la palat să comunice regelui știrea mor­ței șefului partidului conservator. D. doctor Minovici a fost însărci­nat să îmbălsămeze corpul defunctu­lui, care a fost transportat in salonul cel mare.* Mîine corpul defunctului Lascar Ca­­targi va fi imbălsămat. Funeraliile ce se propun a se face decedatului șef al conservatorilor vor fi grandioase. Joi sau Vineri cadavrul va fi trans­portat la biserica Sf. Gheorghe. Inmormîntarea va avea loc Dumi­nică. Sfâșietoarea știre s'a aflat imediat la clubul conservator. Era o jale ge­nerală. Și toți au plecat in trăsuri spre lo­cuința aceluia pe care-l plânge azi țara întreagă. Printre cei dintâi cari au sosit la casa mortuară erau membrii familiei și d. general Manu. * * * La orele 4 și jumătate a venit d. Al Steriade, directorul reședințelor re­gale, trimis de M. 3. Regele , spre a afla dacă trista știre este adevărată. Trista știre s’a răspândit in oraș cu iuțeala fulgerului și Capitala întrea­gă defilează la locuința marelui mort. Comitetul executiv al partidului con­servator a fost convocat de urgență pentru azi, la orele 6 p. m. DROGHERII H­r. KATZ Str. Ștefan cel Mare 59, vis-a-vis de biserica Trei-Erarh­i Mutând droghezia mea alăturea in clădirea cea mare și aranjînd’o du­pă sistemul cel mai modern aduc la cunoștința onor. public cât și onor: clientele că am inzestrat’o cu toate articole necesare unei asemenea Dro­ghezii atăt in producte chimice căt și in văpsele, oloiuri, lacuri, ceaiuri, unsori, bronzuri,­­semințe pentru flori și legume, fenix de spalat ru­fe, ape minerale etc. Și pentru a da un avînt mai ma­re vănzărei mele mi--am pus de principiu a vinde­căt se poate de ieftin și de buna calitate a mărfuri­lor garantez. Rog a mă vizita spre a ve convin­ge de cele spuse mai sus. L. Cu stimă KATZ N.B. Baiele de ploi și lacuri vînd cu garanție, nelipiciose, CYCLES “nn OLYMPIA 81 Faubg st. Denis Paris Bicyclete pneumatice de la 95 Midi Tricycle cu petrol preț moderat Cataloage fotografice se trimet gratis mmmfammemmmmmmmmimm 1899 CRONICĂ ZILEI Guvernul și Coroana Situația d-lui Pherekyde, ca și a întregului minister, față de Coroană, a devenit foarte penibilă. In urma celor afirmate de dl. G. Gr. Cantacuzino, după audiența pe care a avut-o la M. La, lumea se aștepta ca guvernul să dea un comu­nicat în Monitorul Oficial. Se știe că d. Cantacuzino a comu­nicat la clubul conservator declarația făcută de Rege că d. Pherekyde i-a ascuns totul cu privire la desfășurarea forței armate și la șarjarea cetățenilor cari au luat parte la întrunirea de la Dacia ținută Duminica trecută. Guvernul n’a dat nici un comunicat în această privință. Prin tăcerea sa a confirmat în totul grava declarație fă­cută de d. Cantacuzino. Ce să spunem despre un guvern care ascunde adevărul față cu Co­roana ! Guvernul acesta care este capabil de ori­ce, n’a îndrăsnit să dea un comunicat. Faptul acesta este foarte viu co­mentat în cercurile înalte politice. Aceasta dovedește că guvernul se află în agonie. Guvernul și armata Preocupați toți de gravele eveni­mente petrecute Duminica trecută în Capitală, am scapat din vedere un fapt foarte grav, pe acum îl dăm la iveală. Guvernul d-lor D. Sturdza și Gáton Lecca nu mai are încredere în armata din garnizoana Capitalei. Dăm cu cea mai mare siguranță știrea că Joul 25 curent a fost adusă din Ploești o companie de soldați, iar Duminică 28, a fost adusă o altă companie din Giurgiu. Duminica trecută vre-o opt căpitani au fost reținuți la poliția Capitalei, pentru că prefectul Lecca nu avea în­credere în ei să-i trimeată cu trupele înaintea manifestanților de la Dacia. Această neîncredere e foarte dău­nătoare pentru moralitatea armatei. Guvernul ar trebui să priceapă că dacă a ajuns să nu mai inspire încredere nici oamenilor cari sunt supuși co­­mandei sale,­­a ajuns în situația cea mai gravă. Iată la ce ajung aceia cari caută să înăbușe cu baionetele sentimentele de repulsiune ale mulțimei. PROSTIA OMENEASCĂ. De­sigur că dacă oamenii ar între­buința a zecea parte din timpul ce pierd în discuții politice, ale căror re­­zultate sunt sterile, în a căuta mijloa­cele de a trăi bine și fericiți, omeni­rea întreagă s’ar felicita și poate că s’ar găsi modul de a propaga cît mai mult picăturile de FER BRAVAIS, remediul atît de puternic contra ane­miei. X Comisiunea prezidată de d. colonel Cica insărcinată a se pronunța asupra modificărilor de introdus in codul de justiție militară și-a terminat lucrările. Iată cîte­va dispozițiuni prevăzute in noul proiect. Personalul parchetelor va fi luat din­tre ofițerii din activitate, din rezervă sau din miliții. Consiliul permanent de revizie va lua numele de consiliu superior mili­tar de justiție, acest consiliu, care va putea in unele cazuri, să judece fon­dul procesului, va fi compus din 5 o­­fițeri superiori. Pe ziua de 1 Aprilie, d. dr. de batalion clasa 2-a Telemac lamandi de la escadronul 2 a gendarmilor călări din localitate, e permutat in aceiași calitate la regimentul 27 Bacău. X Tribunalul de Ilfov, secția II, zice „Timpul“ compusă din d. președinte^ Mavrodin și d. judecător de ședința Exterminarea șorecilor Procedeul cel mai sigur și mai ino­fensiv, pentru stărpirea șoarecilor de ca­să și de câmp ieste, . Baccilul «»recilor . . . * . Cultivat in institutul vaccinat al d-lui. Dr. Pușcariu. Un tub de cultură însoțit de modul de intrebuințare costă 3 LEI. Pentru provincie se adaugă porto. A se adresa cererile institutului vac­cinal din Iași. DEPOSIT IN IAȘI BROGRIE .KLA­TZ ___________Strada Mare_______ Ps&Slta încasator și voiajor cu OC adult, referente bune dispu­nând și de cauțiune. A se adresa în scris la G. Neidlin­­ge­r Ia­șy.___________________________ Ocasiunea Rară Pentru amatori de bijuterii și mo­nezi de aur vechi și noi,, cum și pen­tru monefil streine, este ziua de 5 A­­pril a. c. ora 11 a. m. cănd urmează a se vinde prin licitațiune sus zisele scule remase în urma defunctei Conte­sa Elisa Balș, care vânzarea va avea loc în palatul administrativ din Iași. Camera avocaților. Depositarul judiciar: minerală naturală, tonic-digestivă, reconstituantă Anfc EVim-DYPEPSIA -DIABETUL De 4 secole isvorul Saint-Diger la Pougues este cel mai universal apncmt \de către de toți 3 ni bunâ dint«*© apoíe purgative CREME SIMON fără rivală pentru a proteja, alba și catifelata pelea obra­zului și a mănelor. Praful și s&puni Simon complecteazâ minunatele efecte ale Cremei Simon. A se refula imitațiunile De vînăoare pretutindeni J. Simon, 13 rue Grange—Bateliere, Pari»

Next