Evenimentul, iulie-septembrie 1899 (Anul 7, nr. 1854-1926)
1899-07-22 / nr. 1869
dacă trădătorul avea piese asupra lui, sau în caz dacă nu avea, dacă nega, ori nu, unde o întreagă mistificare savantă se ridica neînțeleasă și ciudată, zăpăcise lumea. Se aștepta răspunsul. Mulțimile tremurau de neliniște. Vieața ofițerului, onoarea poporului, triumful țarei, atîrnau de o vorbă a vrăjitorului. Ochi de neliniște și implorare cerură de livrarea. Ah ! cuvîntul iu crud. Ofițerul trădase... scrierea ieri a lui. Urlet de nebunie se ridică din adîncul mulțimilor cari cereau răzbunare teribilă. Vrăjitorul puse pecetea peste farmec și sa duse ’n liniște ca să ’și reangajez' trupul obosit de trudă, uu conștiința ’mpâcată și creierul limpede, vedea imaginea ofițerului condamnat, trecînd ușoară către « grădina supliciilor», a chinurilor. Trecuse patru ani, de atunci, și se constatase că ofițerul iera nevinovat. Farmecul iera o curată mistificare științifică. Scrierea nu sera a ofițerului condemnat, ci a altuia. Atunci se văzură lucruri ne mai pomenite. Gazetele luară un fel de avînt ușor; iele vorbeau de probe cari ar fi existînd, probe de nevinovăția ofițrului. Cu timpul vorbele se arăiră. Două tabere se desfăcură. Discuții aprinse, se angajară. Mulțimea luă parte. Se încăierară, se ’njurară, se bătură. Armate fură coborîte ’n străzi. Siegele curse. Indivizi amestecați în afacere fură acuzați. Acuzații aduceau probe de cinstea lor, de dreptatea, de convingerea lor. Piesele ierau false. O fabrică de falsuri huruia zi și nopte rotativele monstre pentru mulțimea care susținea vinovăția omului și adevărul științific al farmecului făcut de vrăjitor. Doi ani de crime, doi ani de nelegalități, doi ani de luptă furioasă. Țara fu lovită ’n vieața iei, și desconsiderată. Pierderea iei fu enormă, neasemuită. Știți sfîrșitul. Atîtea rele, atîtea crime, atîtea dezastre crude, atîta ură ’ntre frații aceleiași nații, atîtea pacoste, atîtea flageluri, mai rele ca nisipul care acoperă cîmpiile roditoare, mai dezastroase ca orgiile naturii în descreierare fură cauzate de vrăjitorul Brtillon. De n’ar fi fost ieu, azi n’ar fi nici afacere Dreyfus, și ieu n’ași fi avut prilejul să scriu povești din afacerea asta. De aceia cînd îmi amintesc de vrăjitorul din Girlige, om cu minciuni misterioase, imaginea dlui Bertillon îmi apare ’ntreagă ’n minte. Paris.____________Th. Cornel. CRONICA ZILEI Din Botoșani —Pe la coresp. nostru special — Carnet de la grădina Vărnav Duminica seară 18 Iulie grădina Vărnav era plină de lume. Muzica regimentului 35 sub conducerea capelmaistrului Vlăduți a excuta cele mai frumoase și noui cîntece. De la un capăt la altul a grădinei grupuri de ingerași zburau in tactul muzicei. Cît e de plăcut să petreci cîteva ore sub cerul liber inconjurat de atătea frumuseți! Printre gingașele și drăgălașele d-șoare am putut remarca: d-șoara Marița Gohn foarte drăgălașă, Etty Rosenblatt incăntătoare, Matilda Mondenacht plăcută, Reghina Rosenblatt foarte drăguță, Toni Blatstein, Raschelle și Ghisela Spieler surori, Berta Focschauer, Helene Segall, Măriți Lupovici, Tili Rotcopf foarte simpatică, Carolina Segall, Toni Brandes vecinie cu surisu pe buze, Cecilia Focschaner, Rachelle Gaufman Burdujeni/ o brunetă incăntătoare, Marița Segall, Berta Schneyer, Hart, Ilaimovici, Pepi Wechsler, Herșcovici, Raschelle Bacher, Auerbach,etc. Luni 19 iulie 1899 Un admirator X La San Domingo New York, 20 Iulie.—După știrile primite plin Kingston, Jamaica, la San Domingo ar fi revoluție de la moartea președintelui. ___________ EVENIMENTUL 1899 1869 Rubrica călătorilor Sosiți in Iași HOTEL EUROPA I. Drăghici București, 1. Rosenberg București, H. Elenboghen București, 1. Daniel Vaslui, M. Ionașescu Pașcani, J. Gatz Brail , I. Motes București, G. Filip București, H. Kielhauser Anvers. HOTEL BINDER loan Zarifopol Tg. Frumos, Mm. P. Sturza Bohotin, Mm. Grafi C. Gatargi Roman, D. Mustea București, Colonel Mihaiță Roman, M. Hriban Dorohoi, Mm. Vulpescu Poiană, M. Horvat București, Lt. Balisf Bârlad Lt. E. Ghetescu Bârlad. X Iată propunerea mai multor fruntași proprietari de vii din județul Iași pentru constituirea a unei societăți a vinicultorilor din jud. Iași. PROPUNERE 1 . Se constituie o societate a vinicultorilor din județul Iași, cu scop de a ținea piept prețurilor de vin după localitate în mod constant în fiecare an, de belșug ca și de criză. 2) . Prețul care societatea va fi obligată ale achita proprietarilor de vinuri în fiecare an în mod constat va fi cel următor: a) . Pentru vinurile depuse în depozitul societăței de podgorenii, din Vișan, Nebuna, Uricani, Socia și Buciumi, constatîndu-se în mod sigur culegerea poamei de la 1 Octomvrie în orice an, va fi de 3 lei alb sau roș. b) . Tomești, Galata, Vlădiceni, Șorogari, etc. va fi pentru alb 1.50 și pentru roș 2 lei, plus se va da ca despăgubire pentru costul vaselor încă cîte 50 bani de vadră, cînd vasele se va constata că sunt destul de solide chiar de mai multe vinuri fiind și care vor remînea pentru acest preț proprietatea societăței. 3) . Fiecare proprietar de vin, la aducerea și depunerea vinului seu în depozitul societăței va avea dreptul a cere să i se plătească de societate 1/2 din capitalul depus prin marfă a cărei cantitate i se va constata în momentul întroducerei ei în depozit. 4) . Societatea va dispune de capitalul ei propriu provenit prin emitere de acțiuni, în valoare de 100, 500 și 1000 lei precum și din capitaluri depuse spre fructificare cărora nu li se va putea plăti un procent mai mare de 7% ori care ar fi beneficiul societăței de mare și mai mic chiar în proporție cu venitul în caz cînd în anul 10 societatea nu ar realiza oare are beneficii satisfăcătoare din cauza prea multor cheltueli, ce ar avea de suportat cu ocaziea înființării ei. 5) . Durata societăței va fi obligatorie de 40 ani. 6) . Orice beneficii ar resulta mai mult la finele anului din toate combinațiunile stabilite aici și altele ce se va socoti nimerite pentru un profit cît de mare în folosul societăței, se vor resfrînge asupra societarilor în mod egal fără a se ținea sumă de capitalurile fiecăruia deoarece această sumă vine ca o gratificație pe lîngă procentele stabilite deja mai sus la art. 4. O La 1 Septembrie stil nou se deschide la Cernăuți Franzensgasse un pensionat francez de d-noare. In aceasta instituțiuni se va preda limba franceză, atît cît și limba germană, iar cît pentru piano va fi predat cu o deosebită îngrijire de o profesoară diplomată al Conservatorului din Viena. Un curs de limba romînă va fi organisat pentru elevele care ar dori se învețe aceasta limbă. Persoanele care doresc a lua informațiune, li se vor trimite prospectului. Dl. Eduard de Max, de la teatrul Odeon din Paris, un fiu al lașului, se află de cîteva zile în Capitală. Marele foc din Brăila. Marele otel Boulevard din Brăila a fost consumat de flacări. Focul a isbucnit noaptea pe la ora 3 cînd atît personalul de serviciu cît și pasagerii dormeau. Cînd s’a dat alarma că a isbucnit focul o panică îngrozitoare a cuprins pe toți cei din oțel. Țipete de spaimă se auzeau din toate părțile. Focul *s’a întins cu furie și a coprins întreaga clădire. Aproape nimic n’a putut fi salvat. Ajutorul pompierilor n’a adus nici un folos real, căci erau insuficiente față cu proprietățile colosale ce luase focul. întreg orașul era alarmat. Flăcările amenințau să se întindă căci erau ajutate de vînt, dar clădirile vecine au fost bine apărate și au fost salvate. Oțelul a ars complect. Pagubele sunt colosale. O Ziarul Le Temps, din Paris, publică următorul comunicat al ministerului de comerț frances . In unele ziare ,s’a vorbit de o misiune ce s’ar fi încredințat d-nului Tourgnot deputat, de către ministerul comerțului. Adevărul e că, după cererea deputatului din Haute-Vienne, care se duce în România pentru a ține conferințe, d nul Millerand a "rugat pe colegul său de la afacerile streine să bine-voiască a da d-lui Tourgnot o scrisoare de recomandație pe lingă d-nul Henry, ministru al Republicei la București, și pe lîngă consulii francezi din România, întrunirea de luni al consiliului comunal s’a amînat, neputîndu se complecta numărul membrilor. Dl. Victor Florescu, a fost numit copist in cancelaria inspectoratului C F. R. din localitate. Numirea d. Florescu s’a făcut pe ziua de dzi 1 August stil nou. 6 Deplasări D-na și d. Vasile Ursu Băile Strunga D-na și dl. Petrovanu Oglinzi Dl Alexandru Dimitrescu Sinaia A se ceti pe pagina 4-a anunciul „Agenția Italiana“ Un număr de 30 de locuitori fruntașii comunei Belcești au reclamat d-lui prefect al județului Iași contra d-lui Neculai Tomița casierul comunal și a agentului seu Matei Ștefănescu ca tulburători de liniște publică, instigatori și a mai multor fapte. Dl. Prefect Greceanu a dat ordin de destituire a d-lui Tomița și darea lui in judecată precum și a agentului seu Stefănescu.X MULȚUMIRE Aduc viile mele mulțumiri d-lui dl. Negel care in timp de 14 zile, m’a putut scapa de boala pe care am făcut’o anume Febra Tifoidă. Tot odată aduc viile mele mulțumiri d-lui Intern Șeptelici, tot din acea secție, căt și a Doamnei Primei Zacoriceanu, care ș’au dat toată silința de a mă căuta spre a mă face bine. Pentru aceasta sunt dator a mulțumi din suflet. Alexandru Mihailescu Membrii clubului socialist s’au întrunit Duminica trecută și au procedat la alegerea comitetului executiv și a comitetului general. Au fost aleși in comitetul executiv d-nii G. I. Buzdugan, I. C. Frimu și Al. Georgescu. In comitetul general au fost aleși d-nii C. Alecu, I. Marinescu, A. Pinait, N. Pacaia, M. Gorunea, D. G. Patruț, G. Popescu și V. Prescureanu. La Roumanie află că noul comitet executiv al partidului socialist a decis reeditarea broșurei Desrobirea muncitorilor și distribuirea ei printre săteni. X X XXX Din Sinaia ni s’a comunicat trista veste că tînărul și distinsul diplomat Armand Lesea, secretarul legațiunei franceze din Capitală a încetat acolo din viață in urma unei îndelungate și grele suferinți. Această vestea a produs o adîncă impresie asupra celor cari cunoșteau pe defunct. Vestea morței a fost comunicată dri dimineață M. S. Regelui, care, neputând părăsi castelul, a insărespe aghiotanți să exprime condoleanțele sale familiei îndurerate a tînărului diplomat. In semn de doliu a interzis muzicelor să mai cînte. Un mare număr de persoane din cele aflate in Sinaia intre care d-nn miniștri și membrii corpului diplomatic s’au dus la locuința defunctului și au prezentat condoleanele familiei Corpul defunctului a fost imbălsămat și va fi transportat la Paris unde va fi înmormântat. · Mersul trenurilor Sosiri in Iași Trenul 117 din Pașcani era 1120 a. m. » 3B „ „ „ 2‘25 p. m. » 35 „ „ „ 630 „ „ » 149 „ „ 11'00 seara „ 1 „ Vaslui „ 7 55 dim. „ 385 „ 10'35 a. m. * 121 „ „ „ 8'30 seara „ 340 „ Dorohoi „ 11'00 a. m. * 184 „ „ „ 8'20 seara „ 302 „ Ungheni „ ÎO'00 a. m. » 304 „ „ „ 515 p. m. ”* Plecări din Iași Trenul 50 spre Pașcani ora 6'55 dim. » 34 „ „ „ 9'35 a. m. Carnet de la Copou. In fiecare zi și în special în acele cînd muzica militară ciată la Copou, grădina e asaltată de lume. Eri dimineață grădina a fost vizitată de d-na și d-ra col. Stamatopol, d-na și d-rele maior Benescu, d-na și d-ra Albineț, d-ra Sofia Dimitrescu studentă, d-ra Popescu, d-ra Filomela Simionescu studentă, d-ra Pop-Fiorantin, d-rele Genoi, d-rele col. Galeriu, d ra V. Belisimus, d-rele Ștefănescu, d-ra Ema Gernavodeanu, d-na V. Manoliu, d-na * egoița, d-rela Gihodariu, d-rele Cazaban* d-ra Ghiuri$î etc.. De la Ungheni Și eri ca și Duminică, Unghenii a fost vizitat mai de tot atîți vizitatori, dacă nu mai mulți Toată ziua ori până la ora 6 jum. p. m. a fost un timp admirabil de la oră indicată, cănd lumea se pusese la masă niște nouri mari plumburii incepuse vie de la nord și in 10 minute acoperi tot cerul. La ora 7 fără un sfert cănd lumea se pusese mănânce mai bine, nemiloasă dar binefacătoare ploae pentru recolte făcu ca pavilionul d-lui Zamfir se nu poată primi mulțimea din grădina. £ j Afară turnul adevărat cu cofa și in pavilion o inghezuială nedescrisă. Din toate părțile se auzeau strigăte, chelner, adă pui, vin, păne, toate aceste amestecate cu vițetul ploei și a tacâmurilor isbite de chelner.* Ploaea a durat de la 7 până la 8 cănd se limpezi cu desevărșire. In mulțimea din pavilion citezi la masa mea d-nii C. Romanescu profesor, Eugen Vasiliu telegrafist și Stepeleanu impegat de mișcare Gh.R- la dreaptă dl. Alexandru Gh.Scorțescu suprefect Buciumi, la Stăniga d-nele Nica, Cantimir, Climent, d-ra Cantemir, d-nii Gh. Nica, Burlă, Nebuneli, apoi la celelalte mese d-nele Circheschi și vr’o 4 familia funcționarilor ruși din Unghenii de dincolo. » 36 „ „ „ 140 p. m. , 118 „ . , 5'55 „ „ „ 122 „ Vaslui „ 8'45 a. m. » 386 „ „ 4'55 p. m. » 2 „ „ , 9'05 seara „ 183 „ Dorohoi„ 8'25 a. m. » 339 „ „ 4'20 p. m. „ 301 „ Ungheni „ 6'30 dini. » 303 „ „ „ 12'20 p. m m Drogheria L. Katz Iași Articole principale : Vopsele de Olori speciale preparate cu Oxid de Fer, Plumb sau Zink pentru acoperiminte garantat calitatea bună. Catran englezesc pentru acopereminte. Botele preparate în oloi dublu fiert cu sicatif pentru uși, ferești, dușumele, etc. garantat nelipicioase. Oloiu mineral rusesc și indigen pentru mașini agricole și industriale. Unsoare specială pentru ossii Patent și */* Patent. Unsoare pentru hamuri, copite burduf, etc. Văpsele pentru mătăsuri, lănă și bumbac. Vernis englezesc licid pentru păreți nu se spală de Ploaie și nici nu se șterge. Vaci vegetale pentru cisme. Parfumuri franceze1 triplex extrafort cu gramul. Articole de Pansamente și Caputchouc , Irigatoare, Injectoare, Gaze, Foșii etc. Carbolineum pentru uns lemnărie în contra putreziciunei. Lacuri pentru trăsuri și dușumele. Praf de Dalmația pentru insecte garantat efect sigur. Baccilul pentru stărpirea șorecilor. Phenix de spălat rufe. Unt-delemn special pentru masă cu K ° Ape Minerale proaspete franceze, Germane și indigene, cu stima TI. HATZ. B2* â. StoleranT Strada Alba 14 Consultații de la 8-10 a. m. 4-6 p. m. ____pentru săraci gratis_____ De inchiriet Apartamentul din strada Stefan cel mare ocupat pănă acuma de J. Leîbovici banquier , două apartamente in strada Primărie No. 30 și crâșmă cu dugheană, ogradă și apartament de locuința in strada Romănă No. 51. Doritorii sunt rugați a se adresa la subsemnatul gerant averei de Succesiune a defunctului G. Cozadini. __________Atanasie At. Gheorghiu MED G și GHidUBii Dp. M. BAY11 Strada Coliei Mo. 52—In aceași casa cu tpografia „Miron Costin “ Consult, de la 8*/#10W* Și data 2-4 Apă minerală naturală, tnic-digestivă, reconstituantă AM*M1A-DVPE SIAl-DIJIBETUL [ I je 4 secole isvorul Saint-Uger la Fouques este cel mai universal apriciati ’ de către de toți ! Cea mai bună dintre apare purgativa De arendat sau de vînzare ^7Losia. IT exânstînd din județul Suceava in depărtare de 1 jum. oara de gara Heci-Lespezi și 2 care de Fălticeni; in întindere de 422 fălci din care 320 fălci arătură, 80 fălci fănaț și 22 fălci, conținând două iazuri cu pește și raci, înzestrată cu acarete foarte bune, se vinde de veci, sau se dă in arendă cu începere de la 23 Aprilie 1900. Arendașul poate de pe acuma începe arătura de toamnă avînd 90 fălci bătătura, din care 25 fălci bătătură de 2 ani. Doritorii sunt rugați a se adresa pentru orice informații la subscrisul in orașul Fălticeni strada Stefan cel mare No. 25. Condițiile pentru vînzare cît și pentru arendare foarte favorabile. 1. Cernătescu, Ploaea a stricat combinațiile ce se făcuse de cu zi pentru bal și concert și care s’au amânat pentru Duminica viitoare. Aseară la plecare primului tren de 9 și 15 ca’ntotdeauna scandalurile din causa insuficienței de vagoane, n’au lipsit. E ceva legendar pentru Ungheni ca bieții vizitatori care pe lîngă că sunt expuși a inghiți,tot colb in Ungheni dar și a face lac de abur in vagoanej din cauza marei aglomerații. Nu ințelege nimene cum direcția c. f. r. nu-și dă mai multă ostinială ca se pue mai multe vagoane și cu aceasta a impaca lumea, și a nu se mai face scandalurile obicinuite care de altm in trelea in mai multe rânduri degenerează un bătie. Nu prin jandarmi se va impedica scandalurile și dereglamentele ce vizitatorii sunt nevoiți a le suferi ci prin punerea la trenurile de plăcere, vagoane suficiente pentru numărul călătorilor. Mimie «ii» Bel. Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor sei, primește cu începere de la 15 Iunie curent abonamente de viligiatură cu următoarele prețuri: Pentru o lună . . lei 3 „ 15 zile . . . lei 1.80 Orice cereri de asemenea abonamente trebuiesc a fi întovărășite de costul lor în timbre sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute prin o cartă poștală. Procesul lui PIPA Introducerea acuzaților. Interogatorul. Partea civilă. Acuzarea. Scrisoarea lui Pipa. Apararea. Amenințări cu moartea. Intervenția procurorului. Sentința. Luni 19 a. c. s’a judecat, înaintea cursei de apel procesul lui Ion Pipa și a complicilor săi Vasile Lupu Ferariu, Iorgu Budău, Dimitrie Budău, Gheorghe Bucur și Vasile Șaru, acuzați pentru un furt săvîrșit in comuna Fîntînele la comerciantul Ițic Cotiugariu, încă de pe la carele 11 a. m. o lume imensă umplea șalele palatului de justiție, curioasă fiind a vedea pe faimosul ucigaș al cîrciumarilor. Jandarmii și aprozii curței cu greutate pufură menținea ordinea. Pentru a nu produce vre o dezordine, Pipa însoțit de doi soldați, un gardist și un gardian al penitenciarului a fost ținut până la începerea procesului, in grefa curței de apel secția a doua. Aci dînsul răspundea cu multă bună-voință și curaj, tuturor întrebărilor ce i se puneau de lumea ce se adudunase in jurul lui. Curtea Curtea era compusă din d-nii: Grigoriu, președinte, Roiu și Suțu membri. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror Sadoveanu. Partea civilă era representată prin d. avocat Manu , iar apărarea prin d. avocat Mandrea. Introducerea acuzaților La carele 3 se introduc mai intăiu cei cinci acuzați și in urmă Pipa. Se face o tăcere de mormînt și fiecare -și îndreaptă privirea spre ușă. Pipa cu lanțuri la mîni și picioare înaintează incet excortat de doi soldați și gardianul penitenciarului; Zgomotul lanțurilor produce o penibilă impresie in public. Atitudinea lui Pipa e liniștită și nepăsătoare. D. Suțu, membru, citește actul de acuzare și apoi se dă cuvîntul d-lui Procuror. D. Procuror. Vă rog să se întrebe pe Ion Pipa ce a răspuns la instrucție relativ la niște haine ce le-a văzut la Gh. Bucur. Pipa. Am fost intrebat dacă am văzut hainele la Bucur și am răspuns că le-am văzut dar nu știu de unde le avea. D. Procuror. Să se întrebe pe Pipa, dacă in timpul pe cînd era in penitenciarul din localitate, nu a scris arestantului Gh. Bucur o scrisoare, in care ’i spunea, că fiind intrebat de directorul penitenciarului ce știe de afacerea cu furtul din Fîntînele, el a răspuns că nu știe nimic și să’i spună Bucur ce să răspundă directorului. Dar Pipa a fost prins tocmai cînd a aruncat lui Bucur scrisoarea pe fereastră. Ce făcea pe Pipa, se întreabă de procuror, să scrie lui Bucur dacă el nu cunoaște pe nici unul din complicii lui, căci acest lucru l’a declarat Pipa la instrucție. Pipa. îmi era urît și am voit să scriu și eu așa. Partea civilă Se dă cuvîntul părței civile representată prin d. avocat Manu D. Manu. D-sa începe pledoaria prin a arăta că Vasile Lupu Ferariu, Gh. Bucur și Iorgu Budău au fost condemnați pentru furturi și prin urmare nu este lucru de mirare dacă au comis și furtul de care sunt acuzați. In fața unor oameni ca aceștia, zice d. Manu, a căror antecedente sunt atît de urîte nu trebuie să avem nici o îndoială că nu ar fi comis un furt. Apoi, d. Manu, citește o declarație a lui Gh. Bucur prin care acesta spune că, bucățile de fer ce s’a găsit la dînsul, au fost găsite de iei înaintea casei, dar cît privește pentru cele 25 pachete de tutun și hîrtia de țigară nu știe nimic. D. Manu, mai citește o declarație făcută de Vasile Lupu Ferariu înaintea tribunalului din Bacău prin care acesta zicea că intr’adevăr au furat, dar că planul furtului a fost dat de Ion Pipa. D. Manu atrage atenția curtei asupra acestor mărturii și declară că Ițic Cotiugariu, s’a constituit parte civila 1000 lei. Acuzarea Se di cuvîntul d-lui procuror. D. Procuror. D-sa își începe rechizitoriul zicînd că la prima vedere s’ar părea că Pipa a făptuit furtul din copilărie, dar, incă la vrîsta de 16 ani dînsul a furat de Ia Stăpînul seu Alexandrescu de unde a și fost dat afară. D. procuror face istoricul originei lui Ion Pipa. D-sa zice, că adevăratul seu nume nu este Pipa, căci d-sa a constatat prin acte că Pipa este fiul natural femeei Ileana a lui Neculai Gavril din comuna Dăncești, județul Bacău. D-sa mai arată că Pipa afară de acest furt a mai comis incă cinci spargeri și că el a declarat că nu a luat decît un gavanos cu bomboane, dar nu a luat parte la furtul de care este acuzat astăzi. D-sa arată grandomaniile lui Pipa citind faptul că dînsul scrisese mătușei lui o carte poștală din București, pe care o datează ca fiind din Budapesta și in care îi spunea că el are mii de lei. La citarea acestui fapt Pipa a început să rîdă. Apoi d-sa mai probează cu scrisori falsitatea depunerei lui Pipa înaintea Tribunalului prin care zicee că de la stăpînul seu el s’a dus la T. Frumos, de la T.Frumos la Pașcani și de la Pașcani la București acestea nu sunt adevarate, căci sunt scrisori zice de procuror, care profiază că a fost și prin Iași. D-sa arată că din lucrurile care s’au furat de la Ițic Gotiugariu s’au găsit la Iorgu Budău, Vasile Lupu ferariu, lon Pipa, D. Budău, Vasile Soiu și Gh. Bucur. D-lor, zice dl. procuror, dacă nu avem dovezi puternice, acele pe care le avem sunt destul de temeinice a dovedi culpabilitatea acuzaților și de aceea cer admiterea apelulu cu aplicarea art. 30 al II cu 43 din codupenal pentru Gh. Bucur, Iorgu Budău, D. Budău, V. L Ferariu și V. JACQUES GOLD BUGURESCI str. DOAMNEI 2325 Blurou Xedhilic pentru construcțiuni de Mori și furnisări de orice Mașini, industriale și agricole. Representant General a celor d’trei fabrici pe continent It. W3LF. Magdeburg pentru Locombile și Cazane, Sebalde?* Israal pentru construcțiuni de Mori automatice, Fs îlSfsgrain?«îi Zürich ’pentru Valori sichtere etc. Asiîf Francsk Zürich pentru Gaze de Mantase. Cel mai mare Depositare : CURELE VERITABILE ENGLEZEȘTI PIETRE DE MORI La ferree sous jouarre Pompe de incendiu, Grădini și Cantare automatice Mașini de Descojit și spalat erau Furnituri de Gauci«e, Asbest țevi, frânghii de cânepă și sârmă, Cabluri, Roți Manșoene etc Instalațiuni de Lumina Electrica Toate accesorile Technice PXCATOBXL& do FI Ei BFdWillS (FER BRAVAIS) Constitue leacul cel mai priincios contra ÄHEMIElCHLÖRÖSEWOLOHIlßRPALIDE.ett. Deposit general: 130, rue Lafayette, PABIS i «sțaoțtasIHt. j Utâăd» *** WBÍg*Bfü*. \ Stei* füsotó ji Is Misled» fe&eSefi,| I »listai, «starti teheti, ț țkg/ami «£«$«. 1 fiNțpwet* * ***« teUWMMBdi«. I