Evenimentul, iulie-septembrie 1899 (Anul 7, nr. 1854-1926)

1899-07-22 / nr. 1869

dacă trădătorul avea piese asupra lui, sau în caz dacă nu avea, dacă nega, ori nu, unde o întreagă mistificare savantă se ridica neînțeleasă și ciu­dată, zăpăcise lumea. Se aștepta răs­punsul. Mulțimile tremurau de neli­niște. Vieața ofițerului, onoarea po­porului, triumful țarei, atîrnau de o vorbă a vrăjitorului. Ochi de neliniște și implorare cerură de livrarea. Ah ! cuvîntul iu crud. Ofițerul trădase... scrierea ier­i a lui. Urlet de nebunie se ridică din a­­dîncul mulțimilor cari cereau răzbu­nare teribilă. Vrăjitorul puse pecetea peste farmec și sa duse ’n liniște ca să ’și reanga­jez­' trupul obosit de trudă, u­u conști­­inț­a ’mpâcată și creierul limpede, vedea imaginea ofițerului condamnat, trecînd ușoară către «­ grădina supli­ciilor», a chinurilor. Trecuse patru ani, de atunci, și se constatase că ofițerul iera nevinovat. Farmecul iera o curată mistificare științifică. Scrierea nu sera a ofițerului condemnat, ci a altuia. Atunci se vă­zură lucruri ne mai pomenite. Gaze­tele luară un fel de avînt ușor; iele vorbeau de probe cari ar fi existînd, probe de nevinovăția ofiț­rului. Cu timpul vorbele se­ arăiră. Două ta­bere se desfăcură. Discuții aprinse, se angajară. Mulțimea luă parte. Se încăierară, se ’njurară, se bătură. Ar­mate fură coborîte ’n străzi. Siegele curse. Indivizi amestecați în afacere fură acuzați. Acuzații aduceau probe de cinstea lor, de dreptatea, de con­vingerea lor. Piesele ierau false. O fabrică de falsuri huruia zi și nopte rotativele monstre pentru mulțimea care susținea vinovăția omului­­ și a­­devărul științific al farmecului făcut de vrăjitor. Doi ani de crime, doi ani de nelegalități, doi ani de luptă furioasă. Țara fu lovită ’n vieața iei, și desconsiderată. Pierderea iei fu enormă, neasemuită. Știți sfîrșitul. Atîtea rele, atîtea crime, atîtea de­zastre crude, atîta ură ’ntre frații a­­celeiași nații, atîtea pacoste, atîtea flageluri, mai rele ca nisipul care acoperă cîmpiile roditoare, mai de­­zastroase ca orgiile naturii în descre­­ierare fură cauzate de vrăjitorul B­rtillon. De n’ar fi fost ieu, azi n’ar fi nici afacere Dreyfus, și ieu n’ași fi avut prilejul să scriu povești din afacerea asta. De aceia cînd îmi a­­m­intesc de vrăjitorul din Girlige, om cu minciuni misterioase, imaginea d­lui Bertillon îmi apare ’ntreagă ’n minte. Paris.____________Th. Cornel. CRONICA ZILEI Din Botoșani —Pe la coresp. nostru special — Carnet de la grădina Vărnav Duminica seară 18 Iulie grădina Vărnav era plină de lume. Muzica regimentului 35 sub con­ducerea capelmaistrului Vlăduți a e­­x­cuta­­ cele mai frumoase și noui cîntece. De la un capăt la altul a grădinei grupuri de ingerași zburau in tactul muzicei. Cît e de plăcut să petreci cîte­va ore sub cerul liber inconjurat de a­­tătea frumuseți! Printre gingașele și drăgălașele d-șoare am putut remarca: d-șoara Marița Gohn foarte drăgălașă, Etty Rosenblatt incăntătoare, Matilda Mon­­denacht plăcută, Reghina Rosenblatt foarte drăguță, Toni Blatstein, Ra­schelle și Ghisela Spieler surori, Ber­ta Focschauer, Helene Segall, Măriți Lupovici, Tili Rotcopf foarte simpa­tică, Carolina Segall, Toni Brandes vecinie cu surisu pe buze, Cecilia Focschaner, Rachelle Gaufman­­ Bur­­dujeni/ o brunetă incăntătoare, Ma­rița Segall, Berta Schneyer, Hart, Ilaimovici, Pepi Wechsler, Herșcovici, Raschelle Bacher, Auerbach,­­etc. Luni 19 iulie 1899 Un admirator X La San Domingo New­ York, 20 Iulie.—După știrile primite plin Kingston, Jamaica, la San Domingo ar fi revoluție de la moartea președintelui. ___________ EVENIMENT­UL 1899 1869 Rubrica călătorilor Sosiți in Iași HOTEL EUROPA I. Drăghici București, 1. Rosenberg București, H. Elenboghen București, 1. Daniel Vaslui, M. Ionașescu Paș­cani, J. Gatz Brail , I. Motes Bucu­rești, G. Filip București, H. Kielhau­­ser Anvers. HOTEL BINDER loan Zarifopol Tg. Frumos, Mm. P. Sturza Bohotin, Mm. Grafi C. Ga­­targi Roman, D. Mustea București, Colonel Mihaiță Roman, M. Hriban Dorohoi, Mm.­ Vulpescu Poiană, M. Horvat București, Lt. Balisf Bârlad Lt. E. Ghetescu Bârlad. X Iată propunerea mai multor frun­tași proprietari de vii din județul Iași pentru constituirea a unei soci­etăți a vinicultorilor din jud. Iași. PROPUNERE 1­ . Se constituie o societate a vi­nicultorilor din județul Iași, cu scop de a ținea piept prețurilor de vin după localitate în mod constant în fie­care an, de belșug ca și de criză. 2) . Prețul care societatea va fi o­­bligată ale achita proprietarilor de vinuri în fie­care an în mod constat va fi cel următor: a) . Pentru vinurile depuse în de­pozitul societăței de podgorenii, din Vișan, Nebuna, Uricani, So­cia și Buciumi, constatîndu-se în mod sigur culegerea poamei de la 1 Octomvrie în ori­ce an, va fi de 3 lei alb sau roș. b) . Tomești, Galata, Vlădiceni, Șo­­rogari, etc. va fi pentru alb 1.50 și pentru roș 2 lei, plus se va da ca despăgubire pentru costul vaselor încă cîte 50 bani de vadră, cînd va­sele se va constata că sunt destul de solide chiar de mai multe vinuri fi­ind și care vor remînea pentru acest preț­ proprietatea societăței. 3) . Fie­care proprietar de vin, la aducerea și depunerea vinului seu în depozitul societăței va avea drep­tul a cere să i se plătească de soci­etate 1/2 din capitalul depus prin marfă a cărei cantitate i se va constata în momentul întroducerei ei în depozit. 4) . Societatea va dispune de capi­talul ei propriu provenit prin emi­tere de acțiuni, în valoare de­ 100, 500 și 1000 lei precum și din capi­taluri depuse spre fructificare cărora nu li se va putea plăti un procent mai mare de 7% ori care ar fi be­neficiul societăței de mare și mai mic chiar în proporție cu venitul în caz cînd în anul 1­0 societatea nu ar realiza oare­­ are beneficii satisfăcă­toare din cauza prea multor cheltueli, ce ar avea de suportat cu ocaziea înființării ei. 5) . Durata societăței va fi obliga­torie de 40 ani. 6) . Ori­ce beneficii ar resulta mai mult la finele anului din toate com­­binațiunile stabilite aici și altele ce se va socoti nimerite pentru un profit cît de mare în folosul societăței, se vor resfrînge asupra societarilor în mod egal fără a se ținea sumă de capitalurile fie­căruia de­oare­ce a­­ceastă sumă vine ca o gratificație pe lîngă procentele stabilite deja mai sus la art. 4. O La 1 Septembrie stil nou se deschide la Cernăuți Franzensgasse un pensionat francez de d-noare. In aceasta institu­­țiuni se va preda limba franceză, atît cît și limba germană, iar cît pentru piano va fi predat cu o deosebită în­grijire de o profesoară diplomată al Conservatorului din Viena. Un curs de limba romînă va fi organisat pentru elevele care ar dori se învețe aceasta limbă. Persoanele care doresc a lua infor­­mațiune, li se vor trimite prospectului. Dl. Eduard de Max, de la teatrul Odeon din Paris, un fiu al lașului, se află de cîte­va zile în Capitală.­ ­ Marele foc din Brăila. Marele otel Boulevard din Brăila a fost consumat de flacări. Focul a isbucnit noaptea pe la ora 3 cînd atît personalul de ser­viciu cît și pasagerii dormeau. Cînd s’a dat alarma că a isbucnit focul o panică îngrozitoare a cu­prins pe toți cei din oțel. Țipete de­ spaimă se auzeau din toate părțile. Focul *s’a întins cu furie și a co­­prins întreaga clădire. Aproape nimic n’a putut fi salvat. Ajutorul pompierilor n’a adus nici un folos real, căci erau insuficiente față cu proprietățile colosale ce luase focul. întreg orașul era alarmat. Flăcările amenințau să se întindă căci erau ajutate de vînt, dar clă­dirile vecine au fost bine apărate și au fost salvate. Oțelul a ars complect. Pagubele sunt colosale. O Ziarul Le Temps, din Paris, publi­că următorul comunicat al minis­terului de comerț frances . In unele ziare ,s’a vorbit de o mi­siune ce s’ar fi încredințat d-nului Tourgnot deputat, de către ministe­rul comerțului. Adevărul e că, după cererea de­putatului din Haute-Vienne, care se duce în România pentru a ține con­ferințe, d nul Millerand a "rugat pe colegul său de la afacerile streine să bine-voiască a da d-lui Tourgnot o scrisoare de recomandație pe lingă d-nul Henry, ministru al Republi­­cei la București, și pe lîngă consulii francezi din România, întrunirea de luni al consiliului co­munal s’a amînat, neputîndu se com­plecta numărul membrilor.­­ Dl. Victor Florescu, a fost numit copist in cancelaria inspectoratului C F. R. din localitate. Numirea d. Florescu s’a făcut pe ziua de dzi 1 August stil nou. 6 Deplasări D-na și d. Vasile Ursu Băile Strunga D-na și dl. Petrovanu Oglinzi Dl Alexandru Dimitrescu Sinaia A se ceti pe pagina 4-a anunciul „Agenția Italia­­na“ Un număr de 30 de locuitori frun­tașii comunei Belcești au reclamat d-­lui prefect al județului Iași contra d-lui Neculai Tomița casierul comu­nal și a agentului seu Matei Ștefă­­­nescu ca tulburători de liniște pu­blică, instigatori și a mai multor fapte. Dl. Prefect Greceanu a dat ordin de destituire a d-lui Tomița și darea lui in judecată precum și a agentu­lui seu Stefănescu.X MULȚUMIRE Aduc viile mele mulțumiri d-lui dl. Negel care in timp­ de 14 zile, m’a putut scapa de boala pe care am făcut’o anume Febra­ Tifoidă. Tot odată aduc viile mele mulțu­miri d-lui Intern Șeptelici, tot din acea secție, căt și a Doamnei Primei Zacoriceanu, care ș’au dat toată si­lința de a mă căuta spre a mă face bine. Pentru aceasta sunt dator a mulțumi din suflet. Alexandru Mihailescu Membrii clubului socialist s’au în­trunit Duminica trecută și au pro­cedat la alegerea comitetului exe­cutiv și a comitetului general. Au fost aleși in comitetul execu­tiv d-nii G. I. Buzdugan, I. C. Fri­­mu și Al. Georgescu. In comitetul general au fost aleși d-nii C. Alecu, I. Marinescu, A. Pi­nait, N. Pacaia, M. Gorunea, D. G. Patruț, G. Popescu și V. Prescu­­reanu. La Roumanie află că noul comitet executiv al partidului socialist a de­cis reeditarea broșurei Desrobirea muncitorilor și distribuirea ei prin­tre săteni. X­ X X­X­X Din Sinaia ni s’a comunicat trista veste că tînărul și distinsul diplomat Armand Lesea, secretarul legațiunei franceze din Capitală a încetat acolo din viață in urma unei îndelungate și grele suferinți. Această vestea a produs o adîncă impresie asupra celor cari cunoșteau pe defunct. Vestea morței a fost comunicată dri dimineață M. S. Regelui, care, neputând părăsi castelul, a insăres­­pe aghiotanți să exprim­e condolean­­țele sale familiei îndurerate a tînă­­rului diplomat. In semn de doliu a interzis muzi­­celor să mai cînte. Un mare număr de persoane din cele aflate in Sinaia intre care d-nn miniștri și membrii corpului diplo­matic s’au dus la locuința defunctu­lui și au prezentat condoleane­le fa­­miliei Corpul defunctului a fost imbălsă­­mat și va fi transport­at la Paris un­­de va fi înmormântat. · Mersul trenurilor Sosiri in Iași Trenul 117 din Pașcani era 1120 a. m. » 3B „ „ „ 2‘25 p. m. » 35 „ „ „ 630 „ „ » 149 „ „ 11'00 seara „ 1 „ Vaslui „ 7 55 dim. „ 385 „ 10'35 a. m. * 121 „ „ „ 8'30 seara „ 340 „ Dorohoi „ 11'00 a. m. * 184 „ „ „ 8'20 seara „ 302 „ Ungheni „ ÎO'00 a. m. » 304 „ „ „ 515 p. m. ”* Plecări din Iași Trenul 50 spre Pașcani ora 6'55 dim. » 34 „ „ „ 9'35 a. m. Carnet de la Copou. In fie­care zi și în special în a­­cele cînd muzica militară ciată la Copou, grădina e asaltată de lume. Eri dimineață grădina a fost vizitată de d-na și d-ra col. Stamatopol, d-na și d-rele maior Benescu, d-na și d-ra Albineț, d-ra Sofia Dimitrescu stu­dentă, d-ra Popescu, d-ra Filomela Simionescu studentă, d-ra Pop-Fio­­rantin, d-rele Genoi, d-rele col. Ga­­leriu, d ra V. Belisi­mus, d-rele Ște­­fănescu, d-ra Ema Gernavodeanu, d-na V. Manoliu, d-na * egoița, d-rela Gi­­hodariu, d-rele Cazaban* d-ra Ghiu­­ri$î etc.. De la Ungheni Și eri ca și Duminică, Unghenii a fost vizitat mai de tot atîți vizita­tori, dacă nu mai mulți Toată ziua ori până la ora 6 jum. p. m. a fost un timp admirabil de la oră indicată, cănd lumea se pusese la masă niște nouri mari plumburii incepu­se vie de la nord și in 10 mi­nute acoperi tot cerul. La ora 7 fă­ră un sfert cănd lumea se puse­se mănânce mai bine, nemiloasă dar bi­­nefacătoare ploae pentru recolte făcu ca pavilionul d-lui Zamfir se nu poa­tă primi mulțimea din grădina. £ j Afară turnul adevărat cu cofa și in pavilion o inghezuială nedescrisă. Din toate părțile se auzeau strigăte, chel­ner, adă pui, vin, păne, toate aceste amestecate cu vițetul ploei și a ta­câmurilor isbite de chelner.* Ploaea a durat de la 7 până la 8 cănd se limpezi cu desevărșire. In mulțimea din pavilion citez­i la masa mea d-nii C. Romanescu pro­­fesor, Eugen Vasiliu telegrafist și Stepeleanu impegat de mișcare Gh.R- la dreaptă dl. Alexandru Gh.Scorțe­­scu suprefect Buciumi, la Stăniga d-nele Nica, Cantimir, Climent, d-ra Cantemir, d-nii Gh. Nica, Burlă, Ne­buneli, apoi la cele­lalte mese d-nele Circheschi și vr’o 4 fam­ili­a funcțio­narilor ruși din Unghenii de dincolo. » 36 „ „ „ 140 p. m. , 118 „ . , 5'55 „ „ „ 122 „ Vaslui „ 8'45 a. m. » 386 „ „ 4'55 p. m. » 2 „ „ , 9'05 seara „ 183 „ Dorohoi„ 8'25 a. m. » 339 „ „ 4'20 p. m. „ 301 „ Ungheni „ 6'30 dini. » 303 „ „ „ 12'20 p. m m Drogheria L. Katz Iași Articole principale : Vopsele de Olori speciale pre­parate cu Oxid de Fer, Plumb sau Zink pentru acoperiminte garantat ca­litatea bună. Catran englezesc pentru acopere­­minte. Botele preparate în oloi dublu fiert cu sicatif pentru uși, ferești, dușu­­mele, etc. garantat nelipicioase. Oloiu mineral rusesc și indigen pentru mașini agricole și industriale. Unsoare specială pentru ossii Patent și */* Patent. Unsoare pentru hamuri, copite bur­duf, etc. Văpsele pentru mătăsuri, lănă și bumbac. Vernis englezesc licid pentru pă­reți nu se spală de Ploaie și nici nu se șterge. Vaci vegetal­e pentru cisme. Par­fumuri franceze1 triplex ex­­trafort cu gramul. Articole de Pansamente și Caput­chouc , Irigatoare, Injectoare, Gaze, Foșii etc. Carbolineum pentru uns lemnă­rie în contra putreziciunei. Lacuri pentru trăsuri și dușumele. Praf de Dalmația pentru insecte garantat efect sigur. Baccilul pentru stărpirea șorecilor. Phenix de spălat rufe. Unt-de­lemn special pentru ma­să cu K ° Ape Minerale proaspete france­ze, Germane și indigene, cu stima TI. HATZ. B2* â. StoleranT Strada Alba 14 Consultații de la 8-10 a. m. 4-6 p. m. ____pentru săraci gratis_____ De inchiriet Apartamentul din strada Stefan cel mare ocupat pănă acuma de J. Leî­­bovici banquier , două apartamente in strada Primărie No. 30 și crâșmă cu dugheană, ogradă și apartament de locuința in strada Romănă No. 51. Doritorii sunt rugați a se adresa la subsemnatul gerant averei de Suc­cesiune a defunctului G. Cozadini. __________Atanasie At. Gheorghiu MED G și GHid­UBii Dp. M. BAY11 Strada Coliei Mo. 52—In aceași casa cu tpografia „Miron Costin “ Consult, de la 8*/#­10W* Și data 2-4 Apă minerală naturală, t­nic-digestivă, reconstituantă AM*M1A-DVPE SIAl-DIJIBETUL [ I j­e 4 secole isvorul Saint-Uger la­ Fouques este cel mai universal apriciati ’ de către de toți ! Cea m­ai bună dintre apare purgativa De arendat sau de vînzare ^7Losia. IT exânstî­n­d din județul Suceava in depărtare de 1 jum. oara de gara Heci-Lespezi și 2 care de Fălticeni; in întindere de 422 fălci din care 320 fălci ară­tură, 80 fălci fănaț și 22 fălci, conținând două iazuri cu pește și raci, înzestrată cu acare­te foarte bune, se vinde de veci, sau se dă in arendă cu începere de la 23 Aprilie 1900. Arendașul poate de pe acuma înce­pe arătura de toamnă avînd 90 fălci bătătura, din care 25 fălci bătătu­ră de 2 ani. Doritorii sunt rugați a se adresa pentru ori­ce informații la subscrisul in orașul Fălticeni strada Stefan cel mare No. 25. Condițiile pentru vînzare cît și pentru arendare foarte favorabile. 1. Cernătescu, Ploaea a stricat combinațiile ce se făcuse de cu zi pentru bal și concert și care s’au amânat pentru Dumini­ca viitoare. Aseară la plecare primului tren de 9 și 15 ca’ntot­deauna scandalurile­­ din causa insuficienței de vagoane,­­ n’au lipsit. E ceva legendar pentru Ungheni ca bieții vizitatori care pe lîngă că sunt expuși a inghiți,tot colb in Un­gheni dar și a face lac de abur in vagoanej din cauza marei aglomerații. Nu ințelege nimene cum direcția c. f. r. nu-și dă mai multă ostinia­­lă ca se pue mai multe vagoane și cu aceasta a impaca lumea, și a nu se mai face scandalurile obicinuite care de altm in trelea in mai multe rânduri degenerează un bătie. Nu prin jandarmi se va impedica scandalurile și dereglamentele ce vi­zitatorii sunt nevoiți a le suferi ci prin punerea la trenurile de plăcere, vagoane suficiente pentru numărul călătorilor. Mim­ie «ii» Bel. Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor sei, primește cu începere de la 15 Iunie curent abonamente de viligi­­atură cu următoarele prețuri: Pentru o lună . . lei 3 „ 15 zile . . . lei 1.80 Ori­ce cereri de asemenea abo­namente trebuiesc a fi întovărășite de costul lor în timbre sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute prin o cartă poștală. Procesul lui PIPA Introducerea acuzaților. Intero­gatorul. Partea civilă. Acu­zarea. Scrisoarea lui Pi­pa. Apararea. Ame­nințări cu moartea. Intervenția procu­rorului. Sentința. Luni 19 a. c. s’a judecat, înaintea cursei de apel procesul lui Ion Pipa și a complicilor săi Vasile Lupu Ferariu, Iorgu Budău, Dimitrie Bu­­dău, Gheorghe Bucur și Vasile­ Șaru, acuzați pentru un furt săvîrșit in co­muna Fîntînele la comerciantul Ițic Cotiugariu, încă de pe la carele 11 a. m. o lume imensă umplea șalele palatului de justiție, curioasă fiind a vedea pe faimosul ucigaș al cîrciumarilor. Jandarmii și aprozii curței cu greu­tate pufură menținea ordinea. Pentru a nu produce vre­ o dezor­dine, Pipa însoțit de doi soldați, un gardist și un gardian al penitenciaru­lui a fost ținut până la începerea pro­cesului, in grefa curței de apel secția a doua. Aci dînsul răspundea cu multă bu­­nă-voință și curaj, tuturor întrebărilor ce i se puneau de lumea ce se adu­­dunase in jurul lui. Curtea Curtea era compusă din d-nii: Gri­­goriu, președinte, Roiu și Suțu membri. Fotoliul ministerului public era o­­cupat de d. procuror Sadoveanu. Partea civilă era representată prin d. avocat Manu , iar apărarea prin d. avocat Mandrea. Introducerea acuzaților La carele 3 se introduc mai intăiu cei cinci acuzați și in urmă Pipa. Se face o tăcere de mormînt și fie­care -și îndreaptă privirea spre ușă. Pipa cu lanțuri la mîni și picioare înaintează incet excortat de doi sol­dați și gardianul penitenciarului; Zgo­­motul lanțurilor produce o penibilă impresie in public. Atitudinea lui Pipa e liniștită și ne­­păsătoare. D. Suțu, membru, citește actul de acuzare și apoi se dă cuvîntul d-lui Procuror. D. Procuror. Vă rog să se întrebe pe Ion Pipa ce a răspuns la instruc­ție relativ la niște haine ce le-a vă­zut la Gh. Bucur. Pipa. Am fost intrebat dacă am vă­zut hainele la Bucur și am răspuns că le-am văzut dar nu știu de unde le avea. D. Procuror. Să se întrebe pe Pipa, dacă in timpul pe cînd era in peni­tenciarul din localitate, nu a scris a­­restantului Gh. Bucur o scrisoare, in care ’i spunea, că fiind intrebat de di­rectorul penitenciarului ce știe de a­­facerea cu furtul din Fîntînele, el a răspuns că nu știe nimic și să’i spu­nă Bucur ce să răspundă directo­rului. Dar Pipa a fost prins tocmai cînd a aruncat lui Bucur scrisoarea pe fe­reastră. Ce făcea pe Pipa, se întreabă de procuror, să scrie lui Bucur dacă el nu cunoaște pe nici unul din compli­cii lui, căci acest lucru l’a declarat Pipa la instrucție. Pipa. îmi era urît și am voit să scriu și eu așa. Partea civilă Se dă cuvîntul părței civile repre­sentată prin d. avocat Manu D. Manu. D-sa începe pledoaria prin a arăta că Vasile Lupu Ferariu, Gh. Bucur și Iorgu Budău au fost condem­­nați pentru furturi și prin urmare nu este lucru de mirare dacă au comis și furtul de care sunt acuzați. In fața unor oameni ca aceștia, zice d. Manu, a căror antecedente sunt atît de urîte nu trebuie să avem nici o îndoială că nu ar fi comis un furt. Apoi, d. Manu, citește o declarație a lui Gh. Bucur prin care acesta spu­ne că, bucățile de fer ce s’a găsit la dînsul, au fost găsite de iei înaintea casei, dar cît privește pentru cele 25 pachete de tutun și hîrtia de țigară nu știe nimic. D. Manu, mai citește o declarație făcută de Vasile Lupu Fe­rariu înaintea tribunalului din Bacău prin care acesta zicea că intr’adevăr au furat, dar că planul furtului a fost dat de Ion Pipa. D. Manu atrage atenția curtei asu­pra acestor mărturii și declară că Ițic Cotiugariu, s’a constituit parte civila 1000 lei. Acuzarea­ Se di cuvîntul d-lui procuror. D. Procuror. D-sa își începe rechi­zitoriul zicînd că la prima vedere s’ar părea că Pipa a făptuit furtul din co­pilărie, dar, incă la vrîsta de 16 ani dînsu­l a furat de Ia Stăpînul seu A­­lexandrescu­­ de unde a și fost dat afară. D. procuror face istoricul originei lui Ion Pipa. D-sa zice, că adevăratul seu nume nu este Pipa, căci d-sa a constatat prin acte că Pipa este fiul natural femeei Ileana a lui Neculai Gavril din comuna Dăncești, județul Bacău. D-sa mai arată că Pipa afară de acest furt a mai comis incă cinci spar­geri și că el a declarat că nu a luat de­cît un gavanos cu bomboane, dar nu a luat parte la furtul de care es­te acuzat astă­zi. D-sa arată grandomaniile lui Pipa citind faptul că dînsul scrisese măt­ușei lui o carte poștală din Bucu­­rești, pe care o datează ca fiind din Buda­pesta și in care îi spunea că el are mii d­e lei. La citarea acestui fapt Pipa a în­ceput să rîdă. Apoi d-sa mai probează cu scri­sori falsitatea depunerei lui Pipa înaintea Tribunalului prin care zi­­cee că de la stăpînul seu el s’a dus la T. Frumos, de la T.­Frumos la Pașcani și de la Pașcani la București acestea nu sunt adevarate, căci sunt scrisori zice de procuror, care pro­fi­ază că a fost și prin Iași. D-sa arată că din lucrurile care s’au furat de la Ițic Gotiugariu s’au găsit la Iorgu Budău, Vasile Lupu ferariu, lon Pipa, D. Budău, Vasile Soiu și Gh. Bucur. D-lor, zice dl. procuror, dacă nu avem dovezi puternice, acele pe care le avem sunt destul de temeinice a dovedi culpabilitatea acuzaților și de aceea cer admiterea apelulu cu apli­carea art. 30 al II cu 43 din codu­­penal pentru Gh. Bucur, Iorgu Bu­dău, D. Budău, V. L Ferariu și V. JACQUES GOLD BUGURESCI str. DOAMNEI 23­25 Blurou Xedhilic pentru construcțiuni de Mori și furnisări de ori­ce Mașini, industriale și agricole. Representant General a celor d’trei fabrici pe continent It. W3LF. Magdeburg pentru Locom­­bile și Cazane, Sebalde?* Israal pentru construcțiuni de Mori auto­matice, Fs îlSfsgrai­n?«îi Zürich ’pentru Valo­ri sichtere etc. Asiîf Francsk Zürich pentru Gaze de Mantase. Cel m­ai mare Deposit­are : CURELE V­E­RIT­ABILE ENGLEZEȘTI PIETRE DE MORI La ferree sous jouarre Pompe de incendiu, Grădini și Cantare automatice Mașini de Descojit și spalat erau Furnituri de Gauci«e, Asbest țevi, frânghii de cânepă și sârmă, Cabluri, Roți Manșoene etc Instalațiuni de Lumina Electrica Toate accesorile Technice PXCATOBXL& do FI Ei BFd­WillS (FER BRAVAIS) Constitue leacul cel mai priincios contra ÄHEMIElCHLÖRÖSEWOLOHIlßRPALIDE.ett. Deposit general: 130, rue Lafayette, PABIS i «sțaoțtasIHt. j Utâăd» *** WBÍg*Bfü*. \ Stei* füsotó ji Is Misled» fe&eSefi,| I »listai, «starti teheti, ț țkg/ami «£«$«. 1 fiNțpwet* * ***« teUWMMBdi«. I

Next