Evenimentul, iulie-septembrie 1899 (Anul 7, nr. 1854-1926)
1899-08-05 / nr. 1881
ANUL al Vn-lea No. 1881 ABONAMENTE: înainte pe un an . „ „ 6 luni . ” „ 3 luni . In străinătate un an REDACȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STRADA LAPUȘNEANU No. 44 Ia*l «w UN NUMĂR 10 BANI Lei 24 „ 12 36 Un număr 10 bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN JOI 5 AUGUST 1899 Anunciuri, inserții și Reclame Pe pagina 1 linia garmond Lei 4 ” ”}. ” » » 2 ” ’• ții ” » ,, 50 " » ^ »5 »> ,, 25 Manuscriturile vechi nu te inapoiesc Un număr vechi 30 băni ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ HOTEL TRAIAN LA CATUL I-iu Situația in Franța Pe zi ce merge situația, in loc de a se limpezi, ea in Franța, o acuitate neobișinuită. Naționaliștii cari văd că toate machinațiunele lor nu isbutesc la nimica sau hotărît, in urma eșecului generalului Mercier, in deposiția căruia își puseseră toată speranța, să nu deie un dărăpt de la nimica și au adoptat ca linie de conduită teroarea. Evenimente puternice, cari pot sgudui din temelii sistemul de guvernare al Franței, parcă devin inevitabile. Spiritele sunt agitate și o atmosferă de răsboi civil domnește in toate centrele mari ale Republicei Franceze. Descoperirea complotului naționalist la Paris e răsbunat la Rennes prin împușcarea lui Labori apărătorul lui Dreyfus. Generalul Mercier care simte că achitarea lui Dreyfus e condamnarea lui luptă din resputeri împreună cu prietenii lui Deroulede pentru a aduce perturbațiuni puternice, ca doar va putea să pescuiască in apă tulbure. Monarhiștii bucurîndu-se de această desbinare incep a scoate și ei capul afară și a complota pentru restaurarea monarciei. După cum să vede agitația spiritelor e nespus de mare și o singură schinteie e de ajuns pentru a da naștere unui crîncen răsboiu civil. Numai o atitudine fermă, și neșovăitoare a guvernului va putea aduce din nou liniște in spirite și scapa Franța de flagelul revoluției. Arestările ce s’au făcut la Paris, par a confirma intrucîtva aserțiunea unui complot contra guvernului și a republicei, chestia e de știut dacă măsurile luate de guvern sunt suficiente și dacă arestările făcute nu vor da naștere unei mișcări și mai mari naționaliste. Grija zilei de mîine e pe fruntea fiecărui cetățian și teroarea unui resboi civil să vedem ochii tuturor. Procesul de la Rennes care să părea că va fi judecat in liniște astăzi e pe pragul de a fi spalat in singe. Declarațiile naționaliștilor cum că vor aștepta sentința consiliului de resboi in pace și liniște, atuncea cînd să credeau siguri de victorie, face loc astăzi unei uriașe mișcări de represiune și de presiune. Atentatul contra lui Labori apărătorul lui Dreyfus, pare a fi un avertisment dat judecătorilor lui de la Rennes. Manifestați unele acestea n’au făcut decit să înceapă și suntem in drept a ne intreba unde vor ajunge ele, atuncea cînd sentința va fi dată. Acești oameni, cari n’au dat un dărăpt de la asasinarea unei fate a Franței, unde se vor opri in pasiunea lor oarba, in mizerabila lor incăpăținare. Ori și ce faptă e de așteptat din partea lor și asasinul de la Madagascar nu e om care să deie indărăpt in fața sîngelui și a cadavrelor cînd ambiția și libertatea lui o cere. H. G. S. j. se ceti pe pagina a II-a Procesul Dreyfus ßctivpTM lra Anicuța H. Piatra-N. Nu se putea ca una din cele mai frumoase și drăgălașe dudui, care împodobește zilnic grădina, cu prezența ei să nu rămăie memorabilă tuturor celora, cari au avut ocazia de a o intălni și mai ales de a o cunoaște. De-o statură potrivită și destul de frumoasă pentru a da un aspect plăcut trupului ei bine-făcut. O figură simpatica, in care ochii mari și albaștrii împodobită de niște sprincene frumoase și un păr blond bogat, dă figurei sale rotunde totul—ce ne amintește pe frumoasa „Margaretă“ din „Faust“. Iar cea ce uneori avem prilejul să-i admirăm și aceasta cînd drăguța Anicuța, are nimerita idee de-ași pune o bluză „décoletée“ e superbul ei gîtalb ca marmura și care printre dantelele umflate și bogate apare mîndru și frumos, împodobind astfel intreaga ei făptură. Desigur că frumoasa Anicuță, posedă incă și multe alte calități, pe care fără indoială le voi remarca, îndată ce voi avea fericita ocazie de a-i face cunoștința. Particulare . Se îmbracă cu chic „...La ambele serate a fost splendit ornamentată“ cu florile tinerilor, in special cu a subsemnatului !! _________________ Mephysto FOeITL DE ASTA NOAPTE Palatul Evenimentului Cu pași repezi mergem spre realizarea acelei mari inbunătățiri de care se va putea făli Evenimentul, acela de a avea palatul seu propriu. Deja Evenimentul posedă un local de redacție, care poate rivalisa cu localurile de redacție cele mai perfecționate, dar nu-i localul său propriu. Trebuie ca Evenimentul să îndeplinească și această ultimă îmbunătățire, trebuie să fie instalat in palatul seu, in casa sa. Vom ridica dar un palat al Evenimentului, unde va fi instalat exclusiv Evenimentul, cu redacția sa, cu administrația și tip grafia sa. Această clădire va cuprinde in corpul său și o sală de concerte și spectacole, care cu un preț modest va fi la disposiția publicului. Modalitatea Prin cetitorii sei Evenimentul s’a ridicat și a isbutit să fie azi cel mai răspîndit ziar din Moldova, mulțumită constanței cetitorilor săi. Evenimentul își are azi existența asigurată și a putut să realiseze atâtea îmbunătățiri, așa ca să devie un ziar modern in toată înalta concepțiune a cuvântului. Cu ajutorul cetitorilor noștri ne am gândit să realisam și marea inbunătățire de care vorbim mai sus. Obligația Evenimentului Pentru a cimenta și mai mult legăturele intre Evenimentul și cetitorii sei, și a face cu putință fiecăruia de a participa nu numai fără risic dar incă cu un folos vădit și însemnat, la aceasta operă de propășire a Evenimentului, am crezut ca mijloc mai nimerit crearea de obligațiuni privilegiate a ziarului Evenimentul. Aceste obligațiuni sunt rambursurile prin tragerea la sorți in timp de 15 ani , este garantată in insuși proprietatea și toată averea mobilă, a ziarului „Evenimentul“ și este transmisi prin indasament la ordin. Valoarea obligațiunelor emise va servi exclusiv la îmbunătățirea ziarului și clădirea palatului Evenimentului. Dobinda Aceste obligațiuni comportă o dobândă anuală de 6 ° C s plălibilă prin cupoane semestriale la administrația ziarului și nu aipară de aceasta dă drept la 30 °/1 din beneficiurile netto ale ziarului. Această cotă a beneficiarilor, calculată după registrele administrației, va fi distribuită la 15 Februarie, a fiecărui an, la casa ziarului. Folosul Cetitorii noștrii realisează prin urmare un folos îndoit. Pe de o parte își asigură un capital cari li va aduce o dobîndă însemnată, căci în afară de dobînda de 6% a obligațiunei mai participă cu 30% din beneficiile netto ale ziarului, iar pe de altă parte, ia o parte directă la realisarea Palatului Evenimentului, adecă la realizarea acelei îmbunătățiri pe care fiecare din cetitorii noștri ar dori s’o vadă cu o oră mai înainte. * • * Subscripția iedeschisă. Nu ne îndoim de concursul cetitorilor noștri, cari de atîtea ori au dovedit dragostea cu care țin la ziarul lor de predilecțiune, care n’au lăsat să treacă peilej fără a arăta iubirea lor nestrămutată pentru Evenimentul. Numai astfel fiecare va vedea cu ochii sei că „Evenimentul“ revine nedespărțit de orașu său, unde sa născut, trăind pentru vecie, in Iași, apărînd pentru vecie interesele și căușele Iașului și al Moldovei. IIIE PORTAGI U Bursele vacante la Seminare Condițiile de admisibilitate Dăm pentru azi cetitorilor noștri, disposiția ministrului instrucțiunei publice și al cultelor cu privire la acturparea locurilor de interni (bursieri și solvenți) care devin vacante cu începutul anului școlar 1899 -1900 la seminariile din Iași, Roman, Curtea de Argeș și Rîmnicul-Vălcei. Concursul se va ținea de la 1 10 Septembri. Locuri vacante sunt : La seminarul central București 8 locuri. In seminarul Veniamin Costăchi din Iași clasa IV, 24 locuri. In seminarul sft. Gheorghe din Roman, clasa 1, 49 locuri. In seminarul din Curtea de Argeș, clasa I 15 locuri. In seminarul din Rîmnic-Vîlcea clasa I 28 locuri. Iată condițiunile: Toate cererile de inscriere se adresează direcțiunei seminarului, unde voiește candidatul a concura, cel mai tîrziu pană in seara de 27 August. Odată cu cererea de inscriere la concurs, fiecare candidat trebue să prezinte următoarele acte : A) Pentru clasa I : 1) Actu de naștere, prin care să se constate că are vrăsta intre 12 și 13 ani; 2)Bilete de vaccină sau dovadă că a zăcut de vărsat ; 3) Actu de botez ; 4) Actul doveditor că este român; acest act va fi dat de Primărie; 5) Certificatul de absolvire a cursului primar complect ; 6) Certificat de bună purtare, liberat de direcțiunea școalei unde a urmat cursul primar; B) Pentru clasa IV : 1) Actu de naștere, prin care să se constate că are vrăsta intre 15 16 ani ; 12) Actu de vaccină sau dovadă că a zăcut de vărsat; 3) Certificat prin care să se constate că a absolvit 3 clase gimnaziale, sau un alt curs secundar, declarat echivalent ; 4) Certificatu de bună purtare, liberal de direcțiunea școalei unde a urmat ; 5) Actul doveditor că este român acest act va fi dat de primărie, și 6) Actu de botez. La 1 Septembre se va face examinarea medicală a tuturor candidaților înscriși. Medicul va respinge pe toți cei ce nu sunt de constituție excelentă, pe toți cei nedesvoltați sau cari au simptome de boli ereditare, precum și pe cei cari nu au înfățișare potrivită cerințelor canonice pentru acei ce doresc a deveni preoți. De asemenea vor fi respinși, chiar inainte de începerea concursului, aoi candidați cari nu vor întruni condițiunea de a avea o voce frumoasă și justă. Candidații admiși și cari vor poseda actele in regulă vor fi supuși la 2 serii de probe, scrise și orale. Probele scrisă vor fi : A) Pentru clasa I: a) . Din limba romînă (o pagină didactică in care să se aprecieze corectitudinea limbei și caligrafia). Subiectul se va alege din religie ; b) Din aritmetică (un exercițiu ușor cu numere întregi și zecimale); B) Pentru clasa IV. a) Din limba română (o composiție ușoară, narațiune, scrisoare, etc); b) Din aritmetică (o problemă de forța celor ce se dau in clasa a 3-a a liceului clasic, si c) Din caligrafie (o pagină dictando și alta caligrafie propriu zisă). Examenul înscris se ține la 2 Septembre. Pentru fiecare probă scrisă se acordă cel mult o oră și jumătate. 1H ziua următoare, după terminarea examenului înscris, se incepe examenul oral. Probele vor fi: A) Pentru clasa I: a) întrebări asupra limbei române ; b) Istoria și geografia țarei ; c) Matematici (exerciți ușoare); d) întrebări asupra istoriei sacre; B) Pentru clasa IV : Examenul oral se va face asupra materiilor cuprinse in programul celor 3 clase gimnasiale clasice : Gestiuni asupra limbei române, limbei latine, matematicilor, istoriei și geografiei. Procedura de urmat la ținerea acestor concursuri este cea părută de regulamentul seminariilor. _________________________REP. Ecouri și Noutăți Calendarul : 4 August Răsăritul soarelui : 5.5 Apus : 7.3 Timpul , probabil frumos Plata Unirei. Lucrarea pieței Unirea se continue și va fi curând dată circulațiunei. Mai mulți cetățeni ne roagă să atragem atențiunea lui Mavrodi asupra promisiunei făcute de a așeza un Trichel in mijlocul pieței, in locul felinarului care se găsește azi. O universitate umană D. Pascal de la academia din Paris Iași 1899 IDILĂ „Fa Susană, mult mi’-i drag Ionel a lui Baltag. Oare cum ași face fa, De nevastă să mă iar" ? „Ei apoi, dă, fa Anică Eu nu mă pricep nimică . Mergi la baba cea urîtă Și ți-a face pe ursită“ — „Doamne, fa, eu dac’ași ști Că baba mi-ar folosi, ’lași da ori și ce mi-ar cere, Cați să-mi facă după vrere . -- „Poi vezi bine, că ea știe Să facă bine să fie . Numai flacă ’i dai parale, Și vr’o fustă de-ale tale“! - Daca’-i așa, la Susană, Mă și duc la babă 'n goană, li dau tot ce am pe mine Numa i să descînte bine. Adrian Millan a plecat la San Francisco pentru a prezida concursul constituit pentru clădirea unei uriașe Universitate la Berkeley. Ajunge pentru a-și face cineva idee, să spunem că aceasta universitate va avea cel puțin treizeci de Palate : administrația, bibliotecă, muzeu general, auditorium, vile pentru studenți, cercuri, infirmerie, diversele facultăți etc. Pentru a se realiza aceasta universitate unica, d-na Hearst filantropă, a donat zece milioane. Gluma zilei. Bărbatul pleacă in manevre : — Aide, curaj, bărbățele, trei săptămăni se duc repede... vezi nu sunt decăt o femee slabă, dar nici n’ași vărsa o lacrima daca ai fi luat pentru trei ani. ________________ Moș Veverița. Partea cea mai gravă a unei afaceri, afirmarea, țîșnește chiar in ziua intiia a procesului din Rennes. Persoana care comisese actul, adică borderou, și care comunicase piesele enumerate în borderou, declară în scris, afirmă, jură pe ce are mai sfmt, că ie iei autorul, și nu altul. Această declarație scrisă se adresată, cuiv — ministerului public,comandantului Carriére. Care se întîia mișcarea unui om zăcind în întuneric, cînd zărește o rază de lumină ? Să se ’ndrepte spre rea ! Fosta așa cu consiliul din Rennes]? De fel. Declarația gravă a lui Esterhazy, singur criminal, ie pusă la dosar...nu însă ca dosarul procesului Dreyfus. Apoi, oamenii justiției, cu liniștea obișnuită continuă să judece pe Dreyfus asupra pieselor cari fură date dejun altul. Astfel prevede justiția ? Nu se o lege care să ordone, că,dacă autorul găsit, ori declarat de cei insuși, procesul in curs trebuie anulat și prevenitul liberal ? Nimic mai straniu decît continuarea procesului a discuțiilor asupra unor piese cari nu au nici In clin, nici în munecă cu acuzatul. Odată ce nu mai se bază stabilă pentru acuzare, orice sforțare ca să se ție, acuzarea cade de la sine. Și i eu nu cred că în legile numeroase, cari conduc organizația acestei societăți, să nu se găsească una care să taie repede mersul unui proces pentru a doua oară angajat in nelegalitate. Dacă nu se, apoi, stranie organizare ! Se poate ca Dreyfus să fie vinovat, nimeni nu se nebunul ăla care să susție contrariul, dar pentru Dam, nu ie vinovat pentru borderou și pentru piesele din tei. Achitați într’o ședință pentru acest fapt și a doua zi deschideți o altă instrucție pentru alt fapt. Căci, in caz cînd i se va cere să sa constate vinovăția lui străină borderoului, străină acazărei din 1894, și celei de azi, din 1899, decretată de casație, consiliul de război nu va putea să o condamne. Nu pentru asta ie procesul din Rennes. Știe cu neputință ca Dreyfus să fie recondamnat, afară numai dacă se va comite o nouă nelegalitate, ceia ce nimeni nu gindește macar. Și ielegalitatea va consista : că, cu știință, s’a judecat un om pe piese cari i erau făcute de altul,tant cunoscut de lumea întreagă. O dată procesul început, In condițiile astea, Îmi pare că procesul în formă și ’n fond, ie anulabil. Un Început de proces in așa împrejurări, ie un început de nelegalitate. Mamir că un așa caz n’a fost prevăzut de genialul legislitor, care ’n timp de veacuri, conform obiceiurilor,ne-ai procurat mii,și,mii de legi, unele mai bizare decit altele. Se poate insă că legiuitorul să fie făcut-o dinadins. Lucrul atunci ieși mai bizar, căci procese de talia celui prezent de o nenorocire pentru țară. Avem insă o singură mîngîiere că ceia ce se face sa poate desface. In procesul de acum, totul depinde de marturi.^Contradicția și neprevederea sunt cei mai sublimi factori pentru a arăta nevinovăția lui Dreyfus, ca la urmă a se faca tabula rasa peste niște lungi dezbateri obositoare. Mîine Începe bătaia. Paris, Th. Cornel. PROCESUL Nu știu si dacă e sta în puterea președintelui al consiliului din Reunea, ca sa ia măsurile cele mai extreme cu privire la conducerea procesului, dar știu că ocazia s’a prezentat și că ie de o gravitate fără margini. Nu știu dacă legea civilă și militară prevăd, în cazuri de forță majoră, măsuri extreme. Gazul s’a’prezentat, dar nu s’a luat nici o măsură așteptată, sau ceia ce numim noi o măsură logică. Iată cazul. Casația, cum arătai in articolul trecut, promițînd revizuirea procesului Dreyfus a determinat baza pe care trebuia să se ridice dezbaterile procesului din Rennes. lusa, cetitorii noștri știu că, Esterhazy, la casație a refuzat să spuie tot adevărul. După o depoziție de vreo patru zile planul n’a mai voit să se mai prezinte ca să depuie. Casația prin urmare nu putu să aibă toate elementele necesare cari să demonstre în mod absolut nevinovăția lui Dreyfus. Prin urmare, sentința ’ iei a fost conform presumțiunei de inocență care a reieșit din ancheta camerei criminale. Lucru pe care ’l știe toată lumea. Deci procesul din Rennes iera angajat în căutarea vinovatului sau a inocentului în persoana lui Dreyfus, după cum îi indicase casația. Ce se ’ntîmpla insă ? îl .FOIȚA EVENIMENTULUI* CRIMELE ~75 ASCUNSE XXXIV. Afacerea din Strada Carolinet — Drăguța mea, vin să-ți comunice veste buna. Iubitul d-tale nu mai are friguri, ba chiar e mai bine, după cît se pare. — Cum asta ? — Ie un șiret, lasă ! Le-a arătat limpede ca lumina zilei că in timp ce se ucidea pe mama lui, el se plimbea liniștit cu mîinile in buzunare, pe bulevard sau la Champs-Elyses, nu știu unde. Ar putea să se scoată din încurcătură — Crezi ? întrebă repede Pulcherie. — Ei doamne ! dacă ie așa cum se spune. Nu mai e sechestrat de două sau trei zile și a vorbit cu avocatul seu, un bătrîn iscusit care ar scoate și pe nu știu cine din ghiarele dracului. — Zici că nu mai e sechestrat ? Atunci poate fi văzut! — Nici vorbă, dar cu o permisiune. — De la cine ? Cum poți s’o capeți. — Nimic mai ușor. Unul din nepoții mei și care ie păzitor la arest, ți-o va procura. Mâne dimineață, ți-o voi aduce. — Adevărat ? Oh ! buna mea d-nă Langeon, cît îți mulțumesc ! ’ — Sărmana mitifică cum îl iubește. Și el se pare cu putință ca să fi neglijat o iubire ca aceasta ? Nu, fii liniștită, haide ! are să fie fericită!cînd o să te vadă te asigur eu. Pulcherie nu dormi toată noaptea, își închipui în o sută de feluri^primirea lui Laurent. Alerga spre ea, o îmbrățișa cu patimă aflînd ce a suferit pentru el, o iubea mai mult decît oricînd, și achitat, căci era achitat, erau fericiți împreună, sau că o primea foarte indiferent și rece, ea îi aducea aminte de crima lui, îl amenința de a da la iveală acea dovadă pe care o culesese și această amenințare îl făcea să tremure, să-i cadă la picioare. Ba nu o iubea, tot aici se] întorcea. Și, lucru straniu, aproape monstruos, gîndul era vinovat, abea o preocupa. Asta era lucru secundar, aproape secundar. Vroia să fie iubită, ce-i păsa de rest. A doua zi Intr’adevăr d-na Langeon i aduse o învoire de al vizita. — Și să mai zici că nu sunt bună pentru d-ta ! zise ea prefăcîndu-se că zimbește. Puleherie o îmbrățișă și să grăbi să iasă. Iea se îndreptă repede spre arest. XXXV. Cu toate acestea, pe cînd se apropia de închisoare, Puleherie zărea pașii , nesiguranța și teama i strîngeau inima. In sfîrșit trecu poarta inchisorei, arătă biletul, și fu Introdusă. Dacă ar fi fost mai puțin preocupată, ar fi zărit poate într’un colț al celulei pe Moule care o păzea ca pe o pradă. Așteaptă cite-va minute intr’un fel de celulă din cazul întăi. In sfîrșit, un gardian aduse pe Laurent și îi lăsă singuri. — Pulcherie ! strigă el, zărind-o ce ! ți-ai adus, adus aminte ? Ah tu mă iubești — Da, o știi bine, murmură ea înăbușită de emoție. — Și ai alergat cînd toți prietenii mei fug de mine și roșesc că m’au cunoscut. Tu ai inimă ! Și eu care m’am purtat așa de rău față cu tine. Ai uitat ? nu-i așa ? Mă erți ? — Vezi bine, de oarece sunt aici. Apoi, m’am gîndit, și cred că, și tu, ori și ce ar fi, mă iubești, nu-i așa ? — Da, îmi pare că nu te-am iubit niciodată ca acum. — Și nu mă iubești decît pe mine. — Cu siguranță. Mi-o juri ? — O știi bine. ți-am spus-o de o sută de ori, nu mă credeai. — Acum te cred. Mulțumesc ! Oh! sunt fericită. Vorbești de purtarea ta față cu mine. Nu! eu am fost de vină. Te-am plictisit, te-am obosit cu dragostea mea. Și de gelozia mea, îți aduci aminte ? Ce vrai ? I eram nebună, văzîndu-te distrat, indiferent, morăcănos, nu mai puteam, îmi închipuiam că am o rivală. Dar singura mea rivală, era acea nenorocită patimă a jocului, spune, nu-i așa. — Vai da. Pe aceasta ți-o era! Ași fi trebuit să înțeleg aceasta, ași fi fost totdeauna bună, blîndă, iubitoare, căci erau momente, vezi, in care așa fi vrut să te știu mort. Și atunci ierau sfezi. In sfîrșit nu mai era viață de dus ; a trebuit să ne despărțim. (va urma)