Evenimentul, octombrie-decembrie 1899 (Anul 7, nr. 1927-1996)

1899-10-01 / nr. 1927

1927 un an, și... rîndurile se string. Nicu „moare de ciudă"* * că soarta l’a asvîr­­lit afară din rîndurile oștirei. Ce nos­talgie simte el de viața de ostaș ! Fă­ră să vrea,—decepționat cum e de lu­me și de oameni, ’și aduce aminte de cuvintele ofițerului din romanul „Dis­ciple" al lui Bourget: „intr’o epocă unde totul a devenit mișelie, singurul lucru bun de făcut care ne-a mai ra­­mas nouă nobililor, e cariera armelor, norocul de a ne vărsa sîngele pentru scumpa noastră țară !“ Mai lesne se entusiasmeaza cine­va pentru o idee, de­cit pentru o reali­tate ! Ce fericire pentru acela care se oprește aci, la cuvintul țară și nu se întreabă mai departe ce înseamnă­­ el, nu se întreabă pentru îmbogățirea­­ și fericirea căror anume din această țară, va suna ceasul să se verse în curînd cel mai prețios sînge,­acela al desprețuitorilor de moarte! Și cu toate acestea, ce frumos e cuvîntul „înainte!" —Este el oare o nebunie sublimă și deșartă, sau lică­­­­rirea unui liman îndepărtat pe care numai iluminații îl întrevăd ? O­­ li­manul acesta ! Chiar dacă Dumnezeu n’ar fi fost așa de bun să ni-l hără­zească, omul trebue să fie atât de mare să și ’l închipuiască ! Alt­fel, cei cu o scîntee de noblețe și mîn­­­­drie in suflet, ar găsi că moartea intîrzie prea mult ca să ne scape de un vis fără sens: viața, ar găsi pare că un revolver ar rezolva mai ușor cea mai supărătoare dintre probleme ! Cu reflexiunile acestea am coborit în Năimești, pe coasta stîncoasă a Sturului, în vreme ce amurgul își înroșa pavăza-i de aramă în focul soarelui murind... . Rupți și flămînzi de atîta osteneală, am poposit subt umbrarul unei cîr­­­­ciumi. Regele fluerului Komata, un tip pe care Nica cu aprobarea lui Șap­­caliu îl compară cu aezii greci de pe anticele sculpturi In piatră, ne -t zis în vremea unui prinz frugal cele mai triste doine pa cari numai munți le-au auzit isvorînd și plîngind odată cu isvoarele și inimile voinicilor. Repertoriul era simplu și compus mai mult din poeme eroice : „Munte munte piatră seacă“ ,,TU 10 duci babe sărace" ori lirice ca „Fetițo de la Cepari" etc. Toate sunt teme pro­funde de sentiment, pe cari compo­zitorii noștri trebue să vie să le audă aci, ca să le poată da cadrul lor măreț. De ce ? pentru că aci nu le auzi izolat. Aci ele n’au nevoe de o orchestr­ație wagneriană, căci suspinul codrilor, vuetul apelor în vaduri, singurătatea uriașa a munților le ține loc de acompaniament pentru fantezia ascultătorului. Artistul cel mare național va fi acela care le va putea incadra în sufletul și arta lui așa cum Dumnezeu le-a încadrat aci, nestimată, nedeslipită de co­roana operilor lui. Numai așa îmi explic de ce mă farmecă aci o doină atît de mult,—pe cînd aiurea prea puțin. Și am stat tăcuți și înfiorați de­­ gla­sul ei cald, în vreme ce întune­­recul creștea In jurul nostru, și ste­lele s’aprindeau în templu nemărgi­­nitei ! ... O ! Sfinte și neuitate ceasuri cind ți-e îngăduit­ o clipă să te gîndești cum vreai, și la cine vreai ! Am stat mult în seara aceia și •• n’au rămas «ochi frumoși* și tsurî­­suri dulci» în sănătatea și norocul cărora să nu închinăm I Cîmpulung 26 Septembrie Dum­­itriu AVIS IMPORTANT Vient d’arriver chez M-me Ana Volfsohn, Magazin de Mode, coin de la rue Alexandri No. 11, un 'grand transport de chapeaux pour Dames et enfants, d’apres les derniéres mo­des de Paris. Nous prions notre honorable clien­tele de bien vouloir visiter notre ma- , gasin, avant tout autre. Anna Volfsohn r iXXJOOOQOOOOOOOOOOOOOOOi O ADEVÉRA TĂ BÄCASdlA ROMANA IB Piața Sf. Spiridon No. 2 Subsemnatul aduc la cunoscin­­ța atît a onorabilelor mele clien­te și clienți, cît și a domnilor ce­titori, că cu începere de astăzi fac cunoscut că prin mare sacri­ficiu am isbutit să înzestrez ma­gazinul meu de coloniale cu toa­te mărfurile de calitatea cea mai bună, mai curată, și cu prețurile cele mai avantagioase. — Pentru ori­ce Client — Totodată vă mai rog doamne­lor și domnilor atît clienți cît și cetitori a mă incuraja. Și că pentru a vă convinge de cele zise mai sus bine­voiți a vi­­sita magasinul meu. Cît privește despre serviciu a­­tît este de bun în­cît puteți fi serviți chiar trimițînd o carte , ț Í ! CRONICA ZILEI Din­ Roman Următoarele numiri s’a făcut în orașul nostru in personalul polițienesc: Dl. Nicolai Filip ajutor de coman­dant al corpului de sergenți, dl. Ni­colai Ivanovici comandant, iar d-nii A. Ciuhoreanu Ivanovici și Imbru comisari. ★ Lucrările frumosului local desti­nat instalărei gimnaziului din orașul nostru merg cu mare rapiditate.— Gimnaziul va fi inaugurat cu o de­osebită solemnitate. Data încă nu s’a fixat. ★ ♦ * Servitoarea M. Popescu de la d-nii Nițulescu și Horvat prob­sori in o­­rașul nostru în ziua de 27 Septem­brie a încercat să-și curme firul vieței încercând să se otrăveasc­ă di­­solvind o cantitate de fosfor într’o ceașcă cu oțet. Apucînd’o durerile nenorocita fe­­mee Incepînd se țipe, a fost auzită de cele­l’alte slugi și de stăpini. Aceștia imediat au anunțat poliția parchetul și pe dl. dr. Ra’bner care administrindu-i un antidot a scapat’o din ghiarele morței. Motivul care a împins’o se săvîr­­șeasca acest act nechibzuit, după măr­­turisirele ei proprie,—se amara des­­nădejde pe care a simțit’o văzîndu-se părăsită de drăguțul ei amorez, un fercheș soldat Ionică Mitrofan, capo­ral în compania din trenări. Ea a mai mărturisit că fără Ionică antiteristul pentru dînsa și de astă­zi Înainte viața ie o povoară. In schimb Ionică s’aratat crudei și nepăsător la auzul acestei funebre știri, surind pe pomponul lui de ar­­tilerist, că nu va mai întră în bucă­tărie la Marita. C. X . Starea sănătăței micului principe Ca­rol s’a imbunățit foarte mult. Știrile sosite aseară din Sinaia spun că principele Carol a petrecut o zi foarte bună și însuși a declarat me­dicilor că nu mai are nimic. X O telegramă ne anunță că vapoa­rele HILDEGARTH și DELIGRAD s’au ciocnit astă-noapte pe Dunăre in drep­tul insulei Semlinului. N’a fost nici un accident de persoane. Vapoarele ciocnite au suferit oare­­cari avarii.­­ Din Cernăuți se telegrafiază că d. Modest Grigorcea, un marcant mem­bru român al dietei, și-a depus man­datul de deputat și a eșit și din co­mitetul dirigent al partidului național românesc. Grigorcea era președintele consiliu­lui de administrație al unei bănci ro­mâne la care s’au descoperit niște a­­buzuri cari au necesitat o instrucție judiciară. Aceasta este cauza demi­siei d-lui Grigorcea.­­ Direcția generală a căilor ferate a decis ca toate traversele pe cari sunt așezate șinele drumului de fier să fie injectate cu creozot, care se zice că impedecă putrezirea lemnu­lui pe timp de 40—50 ani.­­ Telegramele sosite in institutul metereologic din București anunță că a ploat aproape in toată țara. Pe­ste tot a fost vînt puternic. * La Broșteni, in județul Suceava ; La Comănești, in județul Bacău , la Dorna, Rădăuți, Sascut și alte loca­lități de la munte a fost însoțită de zăpadă. La Brezoi, Găineni și Răul-Vadu­­lui a fost viscol. La Sinaia și Predeal a nins. Pe munții C­izia și cei de la Riul-Va­­dului zăpada e mare. La Rădăuți, in județul Dorohoi, a dat ploaie cu grindină. Cea mai scăzută temperatură a fost la Predeal, unde termometrul s’a sco­­borît la 0 grade. In foarte multe lo­calități termometrul s’a urcat d’abia EVENIMENTUL ■'■NHMMN MIHMBMnHMimmWS.EH'gM’M'MIMN la 3 s’au 4 grade d’asupra lui 0. Marea neagră e foarte agitată la Sulina. Apele Dunărei cresc la Fetești ; brațul Sulina a venit mare de tot. O­dată circulara d-lui ministru al în­­strucțiunei publice, adresată tuturor direcțiunilor institutelor particulare de fete din țară, cu privire la cor-Fiind dovedit, atăt prin cercetări științifice cat și practice, că corse­tul este un articol de toaletă anti­­higienic, prin faptul că constitue o medica permanentă desvoltărei cor­pului și funcționărei organelor splan­­cnice, "subs fisul in urma adresei No. 16.229 din 4 August 1899, a d-lui director general al serviciului sani­tar din ministerul de interne, vă pune in vedere ca să interziceți ri­guros elevelor din institutul d voa­stră purtarea corsetului. p. Ministru Dr. Pușcariu. O Ho Inphiristi de pe acuma ° 17Ö II­LIIM -ul magasie foarte spațioasă in etajul I al Hotelului Traian alături cu ziarul Evenimen­tul. Pentru ori­ ce info­rmații a se adresa la administrația ziarului. e ä Je lei vagonul de lem­n v I­u­ne gara Iași, cântărit nmmÂar 10,000 k­g. fag și car­­păn. Comenzile se pri­­mesc la administrația Evenimentului. X . Medicii veterinari din țara vor în­cepe in curînd lucrările pentru fa­cerea cadastrelor. X Dl. N. Teodorescu maestru de lu­cru manual la școala Normală Va­sile Lupu a fost­­ permutat la școala normală din Craiova in locul d-sale a fost numit d. Dumitrașcu. DC Știri militare Toate trupele cu schimbu concen­trate pentru exercițiile de tir, au fost desconcentrate. ■k * * Dl. general dr. Petrescu inspecto­rul general al serviciului sanitar mi­litar, in uriră cu dl. colonel dr. Cor­vin va inspecta cu minuțiositate spi­talul central de ochi de la Roman m care se află peste 300 de soldați bolnavi de conjuctivită granuloasă. Dr. general Petrescu va intruni aco­lo pe toți șefii spitalelor corpului 4 de arma­tă unde le va da mai mul­e ordine cu privire la căutarea solda­­ț­ților de acest flagel, care progresează an cu an. ♦ ♦ * De măne ! Octomvre paza frontie­rei Prutului se va face numai de trupa cu schimbu ca și inainte. X Elevul Gustav Gheorghe din clasa III a școalei normale de învățători „Vasile Lupu" unul din orfanii* epi­­tropiei tit. Spiridon, eri s’a prezen­tat in cancelaria acelei epitropii ce­rând a i se cumpără cărțile necesa­re de studiu și mai multe­ lucruri trebuitoare in școală, de­oare­ce di­recția conform unei disposișii minis­teriale, impune tuturor elevilor a-și procura cățile și parte din lucruri. O Rubrica călătorilor Sosiți in Iași HOTEL TRAIAN Colonel Boteanu Roman, F. Erodie, București, G. Kron Botoșani, C. Al­­tanovici Slatina, H. Mihailescu Sla­tina, C. Buiculescu Slatina, F. Kra­­vany București, St. Racovitz Roman, N. Teohari Piatra, G. Zeilhofer Boto­șani, G. Petrescu București, V. Pa­triciu Galatz, I. Schwarț București . ȘCOLARE Pe ziua de mine 1­0 tombri d-na Ghelene institutoare la școala No. 2 Păcurari, din str. Mitropoliei, va lua direcția acelei școli in locul d-nei . Drogheria L. Katz Iași Articole principale : Văpsele de Oloiu speciale pre­parate cu Oxid de Fer, Plumb sau Zink pentru acoperiminte garantat ca­litatea bună. Catran englezesc pentru acopere­­minte. Boiele preparate in oloi dublu fiert cu sicatif pentru uși, ferești, dușu­­mele, etc. garantat nelipicioase, Olciu mineral rusesc și indigen pentru mașini agricole și industriale, XJnsoare specială pentru ossii Patent și */­ Patent. Unsoare pentru hamuri, copite bur­duf, etc. Văpsele pentru mătăsuri, lănă și bumbac Vernis englezesc licid pentru pă­reți nu se spală de Ploaie și nici nu se șterge. Vaci vegetal pentru cisme. Par­fumuri franceze­ triplex ex­i trafort cu gramul. I Articole de Pansamente și Caput- I chonc , Irigatoare, Injectoare, Gaze, Il Feșiî etc. Carbolineum pentru uns lemnă­b­une în contra putreziciunei. Tracuri pentru trăsuri și dușumele. Praf de Dalmația pentru insecte . Í garantat efect sigur. Baccilul pentru stărpirea șorecilor. Phenian de spălat rufe. Unt-de­lemn special pentru ma­să cu K. Ape Minerale proaspete france­ze. Germane și indigene, cu stima L. KATZ. I­­ r PnOPnnKT­ATEA. STATULUI VRAM CE ZS VICHY Cumpărând « PASTILLE de VICHY» observați­a le lua numai fiind prezentate I­I­M 81 *^«1 °**e 9ar ®aite purtând marca « VICHY » De închiriet zap 65 Sub am­e­nașe, pivniță etc. în etajul de jos, caselor mele strada Panu No. 7 a se adresa la sub­semnatul Neculai de. Eri la ora 5 p. m. toți consilierii s'au adunat la Primărie și de aci au pornit la berăria Unirea, a căreia ex­propiere se impune pentru alinierea pieței Unirea. Un proces-verbal a fost încheiat la fața locului, declarînd expropierea ca utilitate publică. Ecaterina Iamandi scoasă din oficiul la pensie. * Dl Mihail Botez maistru al ateli­erului de lemnărie a școalei de ar­te și meserii din localitate care urma a se retrage la pensie pe ziua de mâine, din cauza negăsirei unor acte va mai funcționa pănă la 1 April 1900. * * * Următorii învățători din județul Iași, au fost scoși la pensie pe ziua de* mîine 1 Octombrie care au 30 ani de serviciu: D-nii Vasile Mircea de la Școala din Lețcani com. Ta­­uțești și Georgescu de la școala din Erbiceni comuna Bîrlești. * * * Pe ziua de 1 Octombrie, s-au fă­cut mai multe numiri de invățători. * * * Mîine se’ncepe concursul de defi­nitivat al invățâtori­lor și institutori­lor și institutoarelor care au 3 ani de provizoriat. Concursul se va ține la fie­care școală primară din loca­litate. * La Brăila s’a constituit un comitet pentru ajutarea evreilor cari vor să plece din oraș. Comitetul se compune din urmă­toarele persoane : d-nii G. Fau­dles, Teodor Mendel, Fratelli B. Mendel, Emberico și Rotenberg, cari adună bani necesari pentru emigrarea evrei­lor și a străinilor de ori­ ce naționa­litate. In cursul lunei Septembrie au ple­cat 30 de familii israelite și 70 de bărbați greci, ș­ase familiei israelite cu destinație pentru America, iar res­tul, parte vor rămâne la Anvers și parte se vor împrăștia in Europa. Grecii vor debarca la Pireu. Lucrul ar fi îmbucătător dacă nu s’ar observa un fenomen trist: pe măsura ce pleacă unii, alții se ia lo­cul. De căte­va zile se observă in Braila figuri străine cari după port dovedesc că vin din Galiția și Polo­nia rusească. Emigranții evrei primesc in mo­mentul imbarcărei căte 80 lei de fie­care persoană, pe lăngâ că li se dă drumul eratil. Toți acești oameni fac parte din clasa săracă și aproape toți cunosc căte o meserie. înalta curte de casație, secția I a stabilit următoarea jurispru­­dențâ. Comercianții cari fac același fel­­­ de comerciu în două stabiliment­e deosebite din acelaș oraș, nu sunt , obligați­a ține de­cit un singur rînd de re­gistre pentru toate operațiunile lor comerciale. Ast­fel fiind, cînd un comerciant a fost amenințat de agenții fiscului pentru nelinere de registre la fie­care din­­ stabilimente și cînd el fă­când apel la Tribunal, prezintă re­gistrele spre a dovedi că toate ope­rațiunile sale sunt trecute în ele, instanța de fond comite un exces de putere, refusînd această probă, sub c­u­v­î­n­t că registrele sunt ți­nute în limba greacă și au vre-o altă limbă. Cu începere de la 1 Octombre a. c. ministerul de domenii a făcut ur­mătoarele numiri în serviciul pes­căriilor din Tulcea, Galați și Brăila . La Tulcea d. I Găgiulescu sub­­administrator contabil ; d-nul G. C. Gealep revizor, ("pentru Dunăre,); dl. Sc. Lerescu re­visor (pentru Mare) I. Grobnic agent-vînzător ; Simon V. Lascar, supraveghetor copist. La Galați : I. Petrescu, adminis­trator ; I. Davidos­­u sub-administra­­tor contabil; S. R. Rovinaru, agent vînzător ; D. Constantinescu ajutor copist și V. Petrovici supraveghe­tor­­copist . D-nul Gr. Ionașcu fost controlor a fost numit In postul de arhivar la Epitropia spitalului Sft. Spiridon.­­ In ziua de 10 Octombrie se va face la Seminarul Veniamin Costache sfințirea paraclisului unde elevii cursului superior vor face practică bisericească. Ministerul instrucțiunei publice a cerut avizul consiliului permanent­­ relativ la aplicarea art. 314 din re­­­­gulamentul școalelor secundare. Acest articol se referă la notarea cu predicate și ministerul întreabă consiliul permanent dacă trebuie ge­neralizată această dispozițiune. X­X Prima Franzelărie și Cofetărie G. KLEIN Furnisorul Cartei Regale­­ Iași Str. Veche 37 Recomandă onorari. Public, și nu­meroasei sale clientele, renumitele Crafle Regale umplute cu dulceață in fie­care Juie și Duminică proaspe­te. Prăjituri, Cozonaci, Bișcoturi pes­­meți, Cornuri cu mac și nucă zilnic proaspete de o calitate neîntrecută. j Intelectualii in Germania Literatura germană. Cetito­rii. Autorii dramatici. Ziariștii și Repor­terii celebri. Care dintre romăni constatând si­­tuațiunea puțin invidiabilă a mănun­­chiului nostru sărăcuț de literați, n’a fi zis dînd din cap, cu mâhnire, poate une­ori chiar cu o lecuță de reutate. Așa-i la noi ce se-i faci țara lui Hübsch­ . Acum i­a să vedem cum se la al­­alții, in o țară mai mare, ș’inca cum. N’o fi oara acolo tot atit de reu ca in nenorocita noastră țărișoară ? Ba’i aproape tot atît de greu, bine înțe­les păstrînd proporțiele. Germania intimpină un neajuns da care sufe­rim și noi in primul loc deși limba lor bogată are un domeniu mai vast nu se in stare ca cea franceză să se sprijine să se bizue pe un debușeu mai insemnat, mai statornic in cele­lalte țări. Cărțile germane sa citesc prea puțin in­­ afară de țara, de ori­gină. Dar altă parte limba germană n’are ca limba engleză, o clientelă bogată, cu stare, sau cum se zice a­­bonabilă. Clasa avută din țărișoarele Germane, e de origină recentă și nu are incă o cultură destul de rafinată spre a se interesa mai cu dinadinsul de produsele inteligenței; cercurile intelectuale sânt Îndeobște sarace. * * * Singurul gen de literatură din ca­re isvoresc venituri frumusețe e tea­trul.­­Piesa imprimată nu prea are cautare drept vorbind, dar in schimb autorul are tantiemele : 10 la sută in teatrele subvenționate, 8, 6 și chiar 3 la sută in cele­l’alte. — Une­ori au­torii cei mai mari ca Sudarman, Hauptman, Blumenthal, au ajuns a câștiga numai cu o piesă 30,000 mărci — Dar aceste sunt coșuri rare.— Se citează in schimb casul lui Johannes Soliar, a cărui Meister Holze, e con­siderat ca un margărintar, ca opera modernă cea mai valoroasă a teatru­lui german. Acest nenorocit talentat dramaturg a trăit in cea mai neagră miserie iar ca apoteoza acestei vieți ș’a perdut lumina ființei, a nnebu­­nit. Soarta romancierilor nu e mai pu­țin deochiată.­­ Se citește mult in Germania, dar romanele nu se cum­pără.— Te abonezi frumușel pentru 3 mărci la un cabinet de­­ lectură și capeți drept de a lua un volum­ pe zi. Romanțierii de mare valoare ca Gottfried Keller, Th. Tontane, nu pot trăi din produsul operelor lor. Pri­mul era funcționar la Zurich așa cum se bunuoara la noi A. Vlăhuță,— al doilea era critic teatral la un­ mare ziar plătit... 250 lei­ pe lună— Wil­helm Raab abia își ducea zilele cu o biată pensioară din fondul Schiller Th. Storm un poet dulce foarte gu­stat, era un biet judecat b­aș perdut intr’un orășel îndepărtat de o provin­­cie. Și găndiți-vă că toți acești scri­itori de valoare îl apreciați ș­i cunos­cuți de intreg poporul german. Ziarele germane nu plătesc de­cît cel mult 600 lei romanul. Totuși se * * * * 1899 citează ca un basm, norocul scriito­rului Spielhagen, care­ și-a făcut un venit de 10 — 16,000 lei prin publi­carea romanelor sale in ziare și re­vistele mari. — Mai bine sunt retri­buiți fabricanții după comandă de foiletoane, unde domină crimele cele mai neînchipuite și titlurile cele mai cumplite.­ Aceștia* trebue să lucreze mult și repede.A­t­ît despre bieții visători poeți lirici, fii din cei mai talent­ați, nu numai că nu primesc, gologan de la editor, dar chiar plătesc primele cheltueli ale primarei. * Ac­ic Să vedem cum stăm cu presa. Ea a luat un mare avînt, dar co­laborați­unea e în genere&atît de slab răsplătită, că excesul de muncă v­eș­­nică și­­ acordată, topește, ucide ta­lentul și acei cari muncesc rodnic, nu ajung ași alcătui o existență mai omenească. Un om ca marele scriitor Fontane nu capătă de­ja ziarele cele mai mari mai mult de 300 lei, ca critic artistic.­Cei care dau articole oca­sionale, sunt și mai prost retribuiți. * * * De aseminea se cu foiletoniștii. Ziarul ,,Berliner Tageblatt“ plătește cel mult 25 lei foiletonul de 5—6 coloane. Vorbim bine­Înțeles de foi­letoane originale. „Gazeta Francfor­­tului” numai ea plătește 50 mărci. De altminterea puține jurnale ger­mane au foițe originale și inedite. Cele mai multe sunt abonate la Foi­leton Correspondenzen, o antrepriză ai căror directori cumpăra de la fa­bricanții de romana pe preț de 20 bani linia, lucrări pa care le revînd apoi ziarelor. Ziarele germane și mai ales cele din Berlin, sunt bazate pe informații variate și cît mai sensaționale locale,­­ iar re­porterii îndrăzneți și iscusiți sunt poate cei mai admirabili răsplă­tiți.—Dacă parvin ași întinde relați­­unele, așa ca să poată da la diferite ziare, aceleași informațiuni, —ajung la cele mai frumoase venituri la cari poți ajunge în ziaristica germană. Ast­fel la Berlin există celebrul reporter Thich, foarte simpatic, in­teligent și de o îndrăzneală așa cum trebue unui reporter bun. El își face un venit de 20—30 mii mărci *pe an.—De asemenea iscusitul reporter berlinez Lange cîștigă 18 -20 mii mărci.—Articolele lor sunt plă­tite foarte puțin de altminterea nu­mai 61/* centimu linia, dar ei dau o­­ informație la 20 de ziare diferite așa că cîștigă pa linie o marcă. * ♦ * Redactorii politici sunt in situați­­unea foiletoniștilor.­Un articol de fond plătit cu 25 franci, e considerat ca foarte bine plătit Gazeta de Franc­fort plătește 25 mărci. Redactorul șef de la Gazeta Voss primește 25000 lei pe an. Apoi scăderea onorariilor e enor­mă: mulți redactori șefi sunt reduși la 7500 lei; simplii redactori au nu­mai 3500 K­. pe an, iar cei mai mulți mai puțin de 3000 lei. In fine ajungem la ziarul Deutsche Warte, care plătește redactorii cel mult 125 franci lunar. Scriitorii n’au ca în Franța o a­­sociațiune care să vegheze și să lupte pentru îndulcirea situației lor, acesta se pricina de căpitenie cari ii face să fie atît de prost resplătiti și atît de­­la‘ ““ neomenos exploatați. Rep. La Tipografia Evenim­entul Se ca­ut­a un elev a se adresa­­ administrația cărți de Vizita Se efectuează la Tipografia Evenimentul 2 LEISUTA _______Canon­­ jr’1.XX La Tipografia Eveni­mentul se află măcuraturi de vînzare. Apa minerală naturală, t­r­ic-digestivă, reconstituantă. mEmm— dyspepsia - dimbetdl De 4 secole isvorul Saint-Leger la Jo­agues este cel mai universal apreciat de către toți. CARABANA nea m­ai Duna ’limtir*» «pate azi«r» Importart pentru Podgoreni La magasinul de fiere­­rie și mașini agricole fra­­­­ții Goldenberg strada de i­­ Sus 139. Au sosit un mare tran­­­­sport de teascuri și adro­­bitoare sistem­atice pen­tru poama, din renumi­tele fabrici „Maytfarth1* și Umrath“ și se vînd cu prețuri foarte moderate. M101 OHO vani stase Pfentru Căsăr­e ZAJyJ VaLul sunt de vânzare la Ad­ministrația Moșiei Regale Broșteni, județul Suceava. Preturi moderate.

Next