Evenimentul, octombrie-decembrie 1899 (Anul 7, nr. 1927-1996)
1899-10-01 / nr. 1927
1927 un an, și... rîndurile se string. Nicu „moare de ciudă"* * că soarta l’a asvîrlit afară din rîndurile oștirei. Ce nostalgie simte el de viața de ostaș ! Fără să vrea,—decepționat cum e de lume și de oameni, ’și aduce aminte de cuvintele ofițerului din romanul „Disciple" al lui Bourget: „intr’o epocă unde totul a devenit mișelie, singurul lucru bun de făcut care ne-a mai ramas nouă nobililor, e cariera armelor, norocul de a ne vărsa sîngele pentru scumpa noastră țară !“ Mai lesne se entusiasmeaza cineva pentru o idee, decit pentru o realitate ! Ce fericire pentru acela care se oprește aci, la cuvintul țară și nu se întreabă mai departe ce înseamnă el, nu se întreabă pentru îmbogățirea și fericirea căror anume din această țară, va suna ceasul să se verse în curînd cel mai prețios sînge,acela al desprețuitorilor de moarte! Și cu toate acestea, ce frumos e cuvîntul „înainte!" —Este el oare o nebunie sublimă și deșartă, sau licărirea unui liman îndepărtat pe care numai iluminații îl întrevăd ? O limanul acesta ! Chiar dacă Dumnezeu n’ar fi fost așa de bun să ni-l hărăzească, omul trebue să fie atât de mare să și ’l închipuiască ! Altfel, cei cu o scîntee de noblețe și mîndrie in suflet, ar găsi că moartea intîrzie prea mult ca să ne scape de un vis fără sens: viața, ar găsi pare că un revolver ar rezolva mai ușor cea mai supărătoare dintre probleme ! Cu reflexiunile acestea am coborit în Năimești, pe coasta stîncoasă a Sturului, în vreme ce amurgul își înroșa pavăza-i de aramă în focul soarelui murind... . Rupți și flămînzi de atîta osteneală, am poposit subt umbrarul unei cîrciumi. Regele fluerului Komata, un tip pe care Nica cu aprobarea lui Șapcaliu îl compară cu aezii greci de pe anticele sculpturi In piatră, ne -t zis în vremea unui prinz frugal cele mai triste doine pa cari numai munți le-au auzit isvorînd și plîngind odată cu isvoarele și inimile voinicilor. Repertoriul era simplu și compus mai mult din poeme eroice : „Munte munte piatră seacă“ ,,TU 10 duci babe sărace" ori lirice ca „Fetițo de la Cepari" etc. Toate sunt teme profunde de sentiment, pe cari compozitorii noștri trebue să vie să le audă aci, ca să le poată da cadrul lor măreț. De ce ? pentru că aci nu le auzi izolat. Aci ele n’au nevoe de o orchestrație wagneriană, căci suspinul codrilor, vuetul apelor în vaduri, singurătatea uriașa a munților le ține loc de acompaniament pentru fantezia ascultătorului. Artistul cel mare național va fi acela care le va putea incadra în sufletul și arta lui așa cum Dumnezeu le-a încadrat aci, nestimată, nedeslipită de coroana operilor lui. Numai așa îmi explic de ce mă farmecă aci o doină atît de mult,—pe cînd aiurea prea puțin. Și am stat tăcuți și înfiorați de glasul ei cald, în vreme ce întunerecul creștea In jurul nostru, și stelele s’aprindeau în templu nemărginitei ! ... O ! Sfinte și neuitate ceasuri cind ți-e îngăduit o clipă să te gîndești cum vreai, și la cine vreai ! Am stat mult în seara aceia și •• n’au rămas «ochi frumoși* și tsurîsuri dulci» în sănătatea și norocul cărora să nu închinăm I Cîmpulung 26 Septembrie Dumitriu AVIS IMPORTANT Vient d’arriver chez M-me Ana Volfsohn, Magazin de Mode, coin de la rue Alexandri No. 11, un 'grand transport de chapeaux pour Dames et enfants, d’apres les derniéres modes de Paris. Nous prions notre honorable clientele de bien vouloir visiter notre ma- , gasin, avant tout autre. Anna Volfsohn r iXXJOOOQOOOOOOOOOOOOOOOi O ADEVÉRA TĂ BÄCASdlA ROMANA IB Piața Sf. Spiridon No. 2 Subsemnatul aduc la cunoscința atît a onorabilelor mele cliente și clienți, cît și a domnilor cetitori, că cu începere de astăzi fac cunoscut că prin mare sacrificiu am isbutit să înzestrez magazinul meu de coloniale cu toate mărfurile de calitatea cea mai bună, mai curată, și cu prețurile cele mai avantagioase. — Pentru orice Client — Totodată vă mai rog doamnelor și domnilor atît clienți cît și cetitori a mă incuraja. Și că pentru a vă convinge de cele zise mai sus binevoiți a visita magasinul meu. Cît privește despre serviciu atît este de bun încît puteți fi serviți chiar trimițînd o carte , ț Í ! CRONICA ZILEI Din Roman Următoarele numiri s’a făcut în orașul nostru in personalul polițienesc: Dl. Nicolai Filip ajutor de comandant al corpului de sergenți, dl. Nicolai Ivanovici comandant, iar d-nii A. Ciuhoreanu Ivanovici și Imbru comisari. ★ Lucrările frumosului local destinat instalărei gimnaziului din orașul nostru merg cu mare rapiditate.— Gimnaziul va fi inaugurat cu o deosebită solemnitate. Data încă nu s’a fixat. ★ ♦ * Servitoarea M. Popescu de la d-nii Nițulescu și Horvat probsori in orașul nostru în ziua de 27 Septembrie a încercat să-și curme firul vieței încercând să se otrăvească disolvind o cantitate de fosfor într’o ceașcă cu oțet. Apucînd’o durerile nenorocita femee Incepînd se țipe, a fost auzită de celel’alte slugi și de stăpini. Aceștia imediat au anunțat poliția parchetul și pe dl. dr. Ra’bner care administrindu-i un antidot a scapat’o din ghiarele morței. Motivul care a împins’o se săvîrșeasca acest act nechibzuit, după mărturisirele ei proprie,—se amara desnădejde pe care a simțit’o văzîndu-se părăsită de drăguțul ei amorez, un fercheș soldat Ionică Mitrofan, caporal în compania din trenări. Ea a mai mărturisit că fără Ionică antiteristul pentru dînsa și de astăzi Înainte viața ie o povoară. In schimb Ionică s’aratat crudei și nepăsător la auzul acestei funebre știri, surind pe pomponul lui de artilerist, că nu va mai întră în bucătărie la Marita. C. X . Starea sănătăței micului principe Carol s’a imbunățit foarte mult. Știrile sosite aseară din Sinaia spun că principele Carol a petrecut o zi foarte bună și însuși a declarat medicilor că nu mai are nimic. X O telegramă ne anunță că vapoarele HILDEGARTH și DELIGRAD s’au ciocnit astă-noapte pe Dunăre in dreptul insulei Semlinului. N’a fost nici un accident de persoane. Vapoarele ciocnite au suferit oarecari avarii. Din Cernăuți se telegrafiază că d. Modest Grigorcea, un marcant membru român al dietei, și-a depus mandatul de deputat și a eșit și din comitetul dirigent al partidului național românesc. Grigorcea era președintele consiliului de administrație al unei bănci române la care s’au descoperit niște abuzuri cari au necesitat o instrucție judiciară. Aceasta este cauza demisiei d-lui Grigorcea. Direcția generală a căilor ferate a decis ca toate traversele pe cari sunt așezate șinele drumului de fier să fie injectate cu creozot, care se zice că impedecă putrezirea lemnului pe timp de 40—50 ani. Telegramele sosite in institutul metereologic din București anunță că a ploat aproape in toată țara. Peste tot a fost vînt puternic. * La Broșteni, in județul Suceava ; La Comănești, in județul Bacău , la Dorna, Rădăuți, Sascut și alte localități de la munte a fost însoțită de zăpadă. La Brezoi, Găineni și Răul-Vadului a fost viscol. La Sinaia și Predeal a nins. Pe munții Cizia și cei de la Riul-Vadului zăpada e mare. La Rădăuți, in județul Dorohoi, a dat ploaie cu grindină. Cea mai scăzută temperatură a fost la Predeal, unde termometrul s’a scoborît la 0 grade. In foarte multe localități termometrul s’a urcat d’abia EVENIMENTUL ■'■NHMMN MIHMBMnHMimmWS.EH'gM’M'MIMN la 3 s’au 4 grade d’asupra lui 0. Marea neagră e foarte agitată la Sulina. Apele Dunărei cresc la Fetești ; brațul Sulina a venit mare de tot. Odată circulara d-lui ministru al înstrucțiunei publice, adresată tuturor direcțiunilor institutelor particulare de fete din țară, cu privire la cor-Fiind dovedit, atăt prin cercetări științifice cat și practice, că corsetul este un articol de toaletă antihigienic, prin faptul că constitue o medica permanentă desvoltărei corpului și funcționărei organelor splancnice, "subs fisul in urma adresei No. 16.229 din 4 August 1899, a d-lui director general al serviciului sanitar din ministerul de interne, vă pune in vedere ca să interziceți riguros elevelor din institutul d voastră purtarea corsetului. p. Ministru Dr. Pușcariu. O Ho Inphiristi de pe acuma ° 17Ö IILIIM -ul magasie foarte spațioasă in etajul I al Hotelului Traian alături cu ziarul Evenimentul. Pentru ori ce informații a se adresa la administrația ziarului. e ä Je lei vagonul de lemn v Iune gara Iași, cântărit nmmÂar 10,000 kg. fag și carpăn. Comenzile se primesc la administrația Evenimentului. X . Medicii veterinari din țara vor începe in curînd lucrările pentru facerea cadastrelor. X Dl. N. Teodorescu maestru de lucru manual la școala Normală Vasile Lupu a fost permutat la școala normală din Craiova in locul d-sale a fost numit d. Dumitrașcu. DC Știri militare Toate trupele cu schimbu concentrate pentru exercițiile de tir, au fost desconcentrate. ■k * * Dl. general dr. Petrescu inspectorul general al serviciului sanitar militar, in uriră cu dl. colonel dr. Corvin va inspecta cu minuțiositate spitalul central de ochi de la Roman m care se află peste 300 de soldați bolnavi de conjuctivită granuloasă. Dr. general Petrescu va intruni acolo pe toți șefii spitalelor corpului 4 de armată unde le va da mai mule ordine cu privire la căutarea soldațților de acest flagel, care progresează an cu an. ♦ ♦ * De măne ! Octomvre paza frontierei Prutului se va face numai de trupa cu schimbu ca și inainte. X Elevul Gustav Gheorghe din clasa III a școalei normale de învățători „Vasile Lupu" unul din orfanii* epitropiei tit. Spiridon, eri s’a prezentat in cancelaria acelei epitropii cerând a i se cumpără cărțile necesare de studiu și mai multe lucruri trebuitoare in școală, deoarece direcția conform unei disposișii ministeriale, impune tuturor elevilor a-și procura cățile și parte din lucruri. O Rubrica călătorilor Sosiți in Iași HOTEL TRAIAN Colonel Boteanu Roman, F. Erodie, București, G. Kron Botoșani, C. Altanovici Slatina, H. Mihailescu Slatina, C. Buiculescu Slatina, F. Kravany București, St. Racovitz Roman, N. Teohari Piatra, G. Zeilhofer Botoșani, G. Petrescu București, V. Patriciu Galatz, I. Schwarț București . ȘCOLARE Pe ziua de mine 10 tombri d-na Ghelene institutoare la școala No. 2 Păcurari, din str. Mitropoliei, va lua direcția acelei școli in locul d-nei . Drogheria L. Katz Iași Articole principale : Văpsele de Oloiu speciale preparate cu Oxid de Fer, Plumb sau Zink pentru acoperiminte garantat calitatea bună. Catran englezesc pentru acopereminte. Boiele preparate in oloi dublu fiert cu sicatif pentru uși, ferești, dușumele, etc. garantat nelipicioase, Olciu mineral rusesc și indigen pentru mașini agricole și industriale, XJnsoare specială pentru ossii Patent și */ Patent. Unsoare pentru hamuri, copite burduf, etc. Văpsele pentru mătăsuri, lănă și bumbac Vernis englezesc licid pentru păreți nu se spală de Ploaie și nici nu se șterge. Vaci vegetal pentru cisme. Parfumuri franceze triplex exi trafort cu gramul. I Articole de Pansamente și Caput- I chonc , Irigatoare, Injectoare, Gaze, Il Feșiî etc. Carbolineum pentru uns lemnăbune în contra putreziciunei. Tracuri pentru trăsuri și dușumele. Praf de Dalmația pentru insecte . Í garantat efect sigur. Baccilul pentru stărpirea șorecilor. Phenian de spălat rufe. Unt-delemn special pentru masă cu K. Ape Minerale proaspete franceze. Germane și indigene, cu stima L. KATZ. I r PnOPnnKTATEA. STATULUI VRAM CE ZS VICHY Cumpărând « PASTILLE de VICHY» observația le lua numai fiind prezentate IIM 81 *^«1 °**e 9ar ®aite purtând marca « VICHY » De închiriet zap 65 Sub amenașe, pivniță etc. în etajul de jos, caselor mele strada Panu No. 7 a se adresa la subsemnatul Neculai de. Eri la ora 5 p. m. toți consilierii s'au adunat la Primărie și de aci au pornit la berăria Unirea, a căreia expropiere se impune pentru alinierea pieței Unirea. Un proces-verbal a fost încheiat la fața locului, declarînd expropierea ca utilitate publică. Ecaterina Iamandi scoasă din oficiul la pensie. * Dl Mihail Botez maistru al atelierului de lemnărie a școalei de arte și meserii din localitate care urma a se retrage la pensie pe ziua de mâine, din cauza negăsirei unor acte va mai funcționa pănă la 1 April 1900. * * * Următorii învățători din județul Iași, au fost scoși la pensie pe ziua de* mîine 1 Octombrie care au 30 ani de serviciu: D-nii Vasile Mircea de la Școala din Lețcani com. Tauțești și Georgescu de la școala din Erbiceni comuna Bîrlești. * * * Pe ziua de 1 Octombrie, s-au făcut mai multe numiri de invățători. * * * Mîine se’ncepe concursul de definitivat al invățâtorilor și institutorilor și institutoarelor care au 3 ani de provizoriat. Concursul se va ține la fiecare școală primară din localitate. * La Brăila s’a constituit un comitet pentru ajutarea evreilor cari vor să plece din oraș. Comitetul se compune din următoarele persoane : d-nii G. Faudles, Teodor Mendel, Fratelli B. Mendel, Emberico și Rotenberg, cari adună bani necesari pentru emigrarea evreilor și a străinilor de ori ce naționalitate. In cursul lunei Septembrie au plecat 30 de familii israelite și 70 de bărbați greci, șase familiei israelite cu destinație pentru America, iar restul, parte vor rămâne la Anvers și parte se vor împrăștia in Europa. Grecii vor debarca la Pireu. Lucrul ar fi îmbucătător dacă nu s’ar observa un fenomen trist: pe măsura ce pleacă unii, alții se ia locul. De căteva zile se observă in Braila figuri străine cari după port dovedesc că vin din Galiția și Polonia rusească. Emigranții evrei primesc in momentul imbarcărei căte 80 lei de fiecare persoană, pe lăngâ că li se dă drumul eratil. Toți acești oameni fac parte din clasa săracă și aproape toți cunosc căte o meserie. înalta curte de casație, secția I a stabilit următoarea jurisprudențâ. Comercianții cari fac același fel de comerciu în două stabilimente deosebite din acelaș oraș, nu sunt , obligația ține decit un singur rînd de registre pentru toate operațiunile lor comerciale. Astfel fiind, cînd un comerciant a fost amenințat de agenții fiscului pentru nelinere de registre la fiecare din stabilimente și cînd el făcând apel la Tribunal, prezintă registrele spre a dovedi că toate operațiunile sale sunt trecute în ele, instanța de fond comite un exces de putere, refusînd această probă, sub cuvînt că registrele sunt ținute în limba greacă și au vre-o altă limbă. Cu începere de la 1 Octombre a. c. ministerul de domenii a făcut următoarele numiri în serviciul pescăriilor din Tulcea, Galați și Brăila . La Tulcea d. I Găgiulescu subadministrator contabil ; d-nul G. C. Gealep revizor, ("pentru Dunăre,); dl. Sc. Lerescu revisor (pentru Mare) I. Grobnic agent-vînzător ; Simon V. Lascar, supraveghetor copist. La Galați : I. Petrescu, administrator ; I. Davidosu sub-administrator contabil; S. R. Rovinaru, agent vînzător ; D. Constantinescu ajutor copist și V. Petrovici supraveghetorcopist . D-nul Gr. Ionașcu fost controlor a fost numit In postul de arhivar la Epitropia spitalului Sft. Spiridon. In ziua de 10 Octombrie se va face la Seminarul Veniamin Costache sfințirea paraclisului unde elevii cursului superior vor face practică bisericească. Ministerul instrucțiunei publice a cerut avizul consiliului permanent relativ la aplicarea art. 314 din regulamentul școalelor secundare. Acest articol se referă la notarea cu predicate și ministerul întreabă consiliul permanent dacă trebuie generalizată această dispozițiune. XX Prima Franzelărie și Cofetărie G. KLEIN Furnisorul Cartei Regale Iași Str. Veche 37 Recomandă onorari. Public, și numeroasei sale clientele, renumitele Crafle Regale umplute cu dulceață in fiecare Juie și Duminică proaspete. Prăjituri, Cozonaci, Bișcoturi pesmeți, Cornuri cu mac și nucă zilnic proaspete de o calitate neîntrecută. j Intelectualii in Germania Literatura germană. Cetitorii. Autorii dramatici. Ziariștii și Reporterii celebri. Care dintre romăni constatând situațiunea puțin invidiabilă a mănunchiului nostru sărăcuț de literați, n’a fi zis dînd din cap, cu mâhnire, poate uneori chiar cu o lecuță de reutate. Așa-i la noi ce se-i faci țara lui Hübsch . Acum ia să vedem cum se la alalții, in o țară mai mare, ș’inca cum. N’o fi oara acolo tot atit de reu ca in nenorocita noastră țărișoară ? Ba’i aproape tot atît de greu, bine înțeles păstrînd proporțiele. Germania intimpină un neajuns da care suferim și noi in primul loc deși limba lor bogată are un domeniu mai vast nu se in stare ca cea franceză să se sprijine să se bizue pe un debușeu mai insemnat, mai statornic in celelalte țări. Cărțile germane sa citesc prea puțin in afară de țara, de origină. Dar altă parte limba germană n’are ca limba engleză, o clientelă bogată, cu stare, sau cum se zice abonabilă. Clasa avută din țărișoarele Germane, e de origină recentă și nu are incă o cultură destul de rafinată spre a se interesa mai cu dinadinsul de produsele inteligenței; cercurile intelectuale sânt Îndeobște sarace. * * * Singurul gen de literatură din care isvoresc venituri frumusețe e teatrul.Piesa imprimată nu prea are cautare drept vorbind, dar in schimb autorul are tantiemele : 10 la sută in teatrele subvenționate, 8, 6 și chiar 3 la sută in celel’alte. — Uneori autorii cei mai mari ca Sudarman, Hauptman, Blumenthal, au ajuns a câștiga numai cu o piesă 30,000 mărci — Dar aceste sunt coșuri rare.— Se citează in schimb casul lui Johannes Soliar, a cărui Meister Holze, e considerat ca un margărintar, ca opera modernă cea mai valoroasă a teatrului german. Acest nenorocit talentat dramaturg a trăit in cea mai neagră miserie iar ca apoteoza acestei vieți ș’a perdut lumina ființei, a nnebunit. Soarta romancierilor nu e mai puțin deochiată. Se citește mult in Germania, dar romanele nu se cumpără.— Te abonezi frumușel pentru 3 mărci la un cabinet de lectură și capeți drept de a lua un volum pe zi. Romanțierii de mare valoare ca Gottfried Keller, Th. Tontane, nu pot trăi din produsul operelor lor. Primul era funcționar la Zurich așa cum se bunuoara la noi A. Vlăhuță,— al doilea era critic teatral la un mare ziar plătit... 250 lei pe lună— Wilhelm Raab abia își ducea zilele cu o biată pensioară din fondul Schiller Th. Storm un poet dulce foarte gustat, era un biet judecat baș perdut intr’un orășel îndepărtat de o provincie. Și găndiți-vă că toți acești scriitori de valoare îl apreciați și cunoscuți de intreg poporul german. Ziarele germane nu plătesc decît cel mult 600 lei romanul. Totuși se * * * * 1899 citează ca un basm, norocul scriitorului Spielhagen, care și-a făcut un venit de 10 — 16,000 lei prin publicarea romanelor sale in ziare și revistele mari. — Mai bine sunt retribuiți fabricanții după comandă de foiletoane, unde domină crimele cele mai neînchipuite și titlurile cele mai cumplite. Aceștia* trebue să lucreze mult și repede.Atît despre bieții visători poeți lirici, fii din cei mai talentați, nu numai că nu primesc, gologan de la editor, dar chiar plătesc primele cheltueli ale primarei. * Acic Să vedem cum stăm cu presa. Ea a luat un mare avînt, dar colaborațiunea e în genere&atît de slab răsplătită, că excesul de muncă veșnică și acordată, topește, ucide talentul și acei cari muncesc rodnic, nu ajung ași alcătui o existență mai omenească. Un om ca marele scriitor Fontane nu capătă deja ziarele cele mai mari mai mult de 300 lei, ca critic artistic.Cei care dau articole ocasionale, sunt și mai prost retribuiți. * * * De aseminea se cu foiletoniștii. Ziarul ,,Berliner Tageblatt“ plătește cel mult 25 lei foiletonul de 5—6 coloane. Vorbim bineÎnțeles de foiletoane originale. „Gazeta Francfortului” numai ea plătește 50 mărci. De altminterea puține jurnale germane au foițe originale și inedite. Cele mai multe sunt abonate la Foileton Correspondenzen, o antrepriză ai căror directori cumpăra de la fabricanții de romana pe preț de 20 bani linia, lucrări pa care le revînd apoi ziarelor. Ziarele germane și mai ales cele din Berlin, sunt bazate pe informații variate și cît mai sensaționale locale, iar reporterii îndrăzneți și iscusiți sunt poate cei mai admirabili răsplătiți.—Dacă parvin ași întinde relațiunele, așa ca să poată da la diferite ziare, aceleași informațiuni, —ajung la cele mai frumoase venituri la cari poți ajunge în ziaristica germană. Astfel la Berlin există celebrul reporter Thich, foarte simpatic, inteligent și de o îndrăzneală așa cum trebue unui reporter bun. El își face un venit de 20—30 mii mărci *pe an.—De asemenea iscusitul reporter berlinez Lange cîștigă 18 -20 mii mărci.—Articolele lor sunt plătite foarte puțin de altminterea numai 61/* centimu linia, dar ei dau o informație la 20 de ziare diferite așa că cîștigă pa linie o marcă. * ♦ * Redactorii politici sunt in situațiunea foiletoniștilor.Un articol de fond plătit cu 25 franci, e considerat ca foarte bine plătit Gazeta de Francfort plătește 25 mărci. Redactorul șef de la Gazeta Voss primește 25000 lei pe an. Apoi scăderea onorariilor e enormă: mulți redactori șefi sunt reduși la 7500 lei; simplii redactori au numai 3500 K. pe an, iar cei mai mulți mai puțin de 3000 lei. In fine ajungem la ziarul Deutsche Warte, care plătește redactorii cel mult 125 franci lunar. Scriitorii n’au ca în Franța o asociațiune care să vegheze și să lupte pentru îndulcirea situației lor, acesta se pricina de căpitenie cari ii face să fie atît de prost resplătiti și atît dela‘ ““ neomenos exploatați. Rep. La Tipografia Evenimentul Se cauta un elev a se adresa administrația cărți de Vizita Se efectuează la Tipografia Evenimentul 2 LEISUTA _______Canon jr’1.XX La Tipografia Evenimentul se află măcuraturi de vînzare. Apa minerală naturală, tric-digestivă, reconstituantă. mEmm— dyspepsia - dimbetdl De 4 secole isvorul Saint-Leger la Joagues este cel mai universal apreciat de către toți. CARABANA nea mai Duna ’limtir*» «pate azi«r» Importart pentru Podgoreni La magasinul de fiererie și mașini agricole frații Goldenberg strada de i Sus 139. Au sosit un mare transport de teascuri și adrobitoare sistematice pentru poama, din renumitele fabrici „Maytfarth1* și Umrath“ și se vînd cu prețuri foarte moderate. M101 OHO vani stase Pfentru Căsăre ZAJyJ VaLul sunt de vânzare la Administrația Moșiei Regale Broșteni, județul Suceava. Preturi moderate.