Evenimentul, octombrie-decembrie 1899 (Anul 7, nr. 1927-1996)
1899-10-14 / nr. 1938
ANUL AL VII-lea No. 1938 ABONAMENTE, înainte pe un an . „ „ 6 luni • „ „ 3 luni • In streinătate un an Un număr 10 bani*K~ Lei 24 „ 12 36 EVENIMENTUL REDACȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ MII ~j STRADA LAPUȘNEANU No. 44 j~J ^ J ^ Q Q Ț J J ^ plas» j — N — I JOI 14 OCTOMBRIE 1899 AnEficiuri, inserții și Reclame Pe pagina 1 linia garmond Lei 4 >! >5 H 55 55 55 2 55 5* * M 55 55 55 ^0 5. , IV „ „ „ 25 Manuscrisurile vechi nu se inapoiesc Un număr vechi 30 bani ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL!* HOTEL TRAIAN LA CATUL III REȚINERILE SERGENȚILOR SUMARU Bucurați-vă soldați Memoriul evreilor către sultan Reținerile sergenților Serbarea de mîine Informații-Diverse BiiCDratiya soldati! O veste bună se aude. Se zice că d. general Lahovary, ministrul de resboiu, ar fi luat mărinimoasa disposiție, de a încuviința soldaților, ca in fiecare zi, de la oarele 5 pănă la 9 seara, să poată părăsi cazarma, să se ducă in oraș pentru a vedea pe ai lor, și a se bucura de o libertate binevenită după o zi de muncă și de disciplină de fer. Ie o reformă democrată, cum nu se poate mai măreață și menită a aduce in armată un bine imens, o însuflețire și o dragoste, care să servească de exemplu pentru toată lumea. Asupra motivelor ce ar fi călăuzit pe ministrul de resboiu, aflăm următoarele: D. general Lahovary urmărea cu o deosebită atențiune tabloul deserturilor din armată și se alarmase cu drept cuvînt. Studiind chestia cu seriositatea ce comportă, ministru și-ar fi format convingerea că motivul principal trebuie căutat in escluderea desevărșită a libertăței individuale. De cîte ori n’am înregistrat noi intîmplări ciudate, de altfel prea cunoscute. S’au văzut părinți plângind săptămîni intregi la porțile căzărmei, fără a putea vedea o clipă măcar pe fiul lor, și aceasta din reaua voință a unor superiori, cari abusează de puterea lor, cari confundă disciplina cu persecuția monstruoasă. Și sute de cazuri s’au văzut, cînd soldații deșertau pentru a alerga in satul lor și a-și imbrățoșa incă o dată pe mama, frați și surori. Prin disposiția ce proedează a lua d. general Lahovary, deșertările vor inceta, căci prin ea va fi impăcînd și necesitățile armatei cu necesitățile omului modern. Printre soldați numele d-lui general Lahovary va remănea neuitat. * * * [r Reforma codului de justiție militară trebuie grăbită. Și acid. general Lahovary ar putea să introducă imbunătățirile ce le cere imperios starea de azi. Trebuie dat inculpatului militar toate garanțiile posibile, că va fi judecat iar nu condemnat din poruncă. Și fiindcă avem convingerea că totul nu se potte face intr’o singură dată, cerem mai puțin, dar acel mai puțin se impune. O schimbare in parchetul militar nu mai poate intărzia. Se mai pricepe incă faptul că soldatul trebue să fie judecat de semenii sei, dar nu se poate pricepe ca instrucția să fie făcută de oameni cari habar n’au de drept, și cari in loc de studii speciale, pun reutate și nepricepere. Un început se vede doar și azi. Așa grefierul consiliilor de resbolure un civil, dese ori un student in drept, și nu s’a auzit pănă azi ca un simplu furier de intendență să fie detașat ca grefier al consiliului de resboiu. Acest inceput trebuie continuat, in sensul ca parchetul militar să se compuse din oameni de justiție, cu titluri, capabili și experimentați. S’ar putea prin această îmbunătățire evita erori și abuzuri strigătoare la cer. L. S5.lTa.etc___ Duduia Rosei. Cine n’o știe pe Duduia Rosa ? E cea mai frumoasă fată din str. G. și una din cele mai elegante flori din buchetul societăței israelite. Micuță, bine făcută. Un bust admirabil, pe care stă mîndru cel mai desăvîrșit model de frumuseță italiană cu părul întunecat cum ie-o noapte, neuroasă, cu fruntea potrivită, senină, cu ochii mari, gura fragă. . Cui nu-i se dragă ? îmbrăcată in totdeauna după ultima modă și cu un șir de parisienne, lucru pentru care numeroase prietene îi cer in totdeauna sfatul la alegerea jurnalului pentru hainele ce -și fac. Prietenă bună cu Manciu drăguța Manciula care ține mult , și cu Marieluzza. Particular : Suride dulce și-și ține totdeauna umede buzele ei de italiană frumoasă. Aura Ecfuri și Noutăți i: Calor dul: 13 Oct. î Răsăritul soarelui: 6.26 Apus : 5.3 ? Timpul : probabil variabil. I Politica . Voința Națională își urmează calea * indicată ei de faimosul ocnaș Măr■gărintescu. Prin furturi și falsificăricearcă să ztruncine pe oamenii cinstiți, dar nu reușește pentru că la turma*urm ei tot cinstea trebuie să nu■ unite. Cetitorii cunosc deja peripețiile j scrisoarei inspectorului Druțu. Eram o scrisoare confidențială, dar d-nul . Fiera n’are secrete cînd i’e vorba de interesele țerei, și în același dosar, • din care s’a furat scrisoarea lui Druțu, se găsea și respunsul ce a adresat ministrul acestui inspector. Apariția acestui respuns în „Evenimentul“ a produs aseară în oraș o imepresiune entusiastă, căci lumea i s’a convins încă o dată cît de corect, cît de cinstit și loial i’e Fieva în toate actele sale și cît de scîrboși sunt calomniatorii sei. — II. La consiliul de higiena t In ședința consiliului de higienă, ce se va ținea în seara de 15 a lunei, se va discuta între altele și proectul de modificare a legei sanitare. Evreii în Palestina. Fiindcă la ordinea zilei în Iași, avem chestia emigrărei evreilor, credem interesant a da oarecare amănunte asupra numărului de evrei ce se găsesc azi în Palestina. După ultimul anuar, se găsesc la Ierusalim 28,228 evrei, la Jaffa 2970, la Ladfea 7140, Tiberias 3200, Chaifa 1 375 și Hebron 1100. Ghimla Zilei. Reflecțiunea unui bătrîn filosof: „ Nu-mi place să mă întîlnesc cu amicii amicilor mei, pentru că am observat că întotdeauna cu aceștia trebuie de vorbit reu de ceilalți. Moș Veveriță. UN NUMĂR 10 BANI ONTTREBUREI 20.000 metri cubi de apă zilnic? întrebăm« in mod categoric : Aceste isvoare sunt ele la o înălțime mult mai mare ca cele de la Timișești, fiind ele și din acest punct de vedere mult mai ettine decît bahna de la Timișești ? Cerem la toate acestea un respuns al sur și lămurit, pentru a se vedea de public in ce parte este dreptatea și la ce soluțiune dăunătoare duce comuna Iași proectul d-lui Lindley. Așteptăm un respuns, înainte de a se trece la isvoarele fantastice din bahna Timișeștilor îi strabam categorric pe d-md. Lindley. Există sau nu isvoarele de pe" înălțimile Șiretului pe drumul care duce la Timișești cu 30 kilometri înainte, adecă Uoneasca, Ermola, Pârâul Gâșteștilor, Părăul Fîntînelelor, Pîrâul Broștenilor, isvoarele de la Stolniceni și de la Muncel? Isistredă sw istm © de alegoric. Aceste isvoare care pot fi colectate intr’o rază de la 15 kilometri debitează ee azi, da sau nu, la cerul liber peste și de la ele perdelele, întreaga locuință deveni o flacără. Cind se întoarse acasă văduva Dubios, vecinii scoaseră deja din odaie pe mica fetiță, dar intr’o stare desperată: LEAR. Diverse. Dl. dr. Nițulescu medic primar a orașului Huși, a fost numit medic primar a orașului nostru. — Conservatorii din localitate in curînd vor face să reapară valorosul organ,Bîrladul“. Ter jfc REPORTAGIU Atenri Ö8 la CM Adeseori am primit plângeri in contra modului abuziv cum se fac taxările de transporturi la C. F. R. Azi am fost noi singuri victimele unui asemenea fapt. Un vagon de lemne de la Pașcani aci ne-a fost taxat 64 lei; lucrul e scandalos și faptul cum s’a petrecut e și mai scandalos. De trei ori, in spațiu de oră, s’au schimbat taxarea inapoindu-se de cate ori era achitată. La vara si jum, se achită vagonu in suma de 36 lei, adică lei 6 nei, mult de căt se cuvinea. Nu se poate descarcă pentru că magazia e închisa pănă la 2. La 2 când voestea se descarcă se cere un spor de 23 lei, protestări in contra acestei relaxări, dar in fine după jumătate de vară, timpul de a se aduce banii de la administrație, se plătește taxa sub amenințare că fiecare vară de intărziere costă un franc. Când se prezintă la 2 jumătate cu banii, o nouă relaxare de 5 lei, trecuse o jumătate oară de întârziere! Nu se poate o procedare mai scandaloasă, un adevărat jaf. Am reclamat imediat la direcția C. F. R și am cerut pedepsirea funcționarului abuziv. E scandalos cum unii funcționari iși bat joc de public, abuzând de mica lor pozițiune pentru a-l șicana și a-i impune toate năzdrăvăniile lor. După regulamentul căilor ferate, terminul de magazinaj e de 3 zile, acest articol de regulament e scris chiar in dosul fractului; ei bine, meșterul matematic care a calculat fractul vagonului de lemne trimis la administrația ziarului Evenimentul, a găsit că de la oara 1 p. m. de Duminică 10 Octombri și pănă Marți 12 Octombre la oara 11 expirase termenul de 3 zile deja de 28 oare, adecă de când sosise vagonul in gară. Și cum nici o discuție nu e posibilă căci se percepe căte un leu de oara de așa zisă intărziere, nenorocitul public e nevoit a se supune taxei arbitrare rămîind a-și capata dreptatea prin reclamație pe cale administrativă. Conservăm la redacție in mod prețios fractul original al vagonului in chestiune, căci de trei ori acest fract, in spațiu de jumătate oară, a fost schimbat și prefăcut, inapoindu-se taxele din 10 in 10 minute și percepîndu-le tot atât de arbitrar pe căt au fost și reclamate. Denunțăm faptele in public și vom urmări pedepsirea funcționarului culpabil pentru a stârpi o dată pentru totdeauna: un abuz in contra căruia s’a rădicat atâtea plângeri in nenumărate rânduri și cari nu e făcut pentru a rădica prestigiul administrațiunei căilor noastre ferate. Așteptăm rezultatul anchetei cerute pentru a reveni..... aasgg...gagsBBaEgBBB Lui Tony Bacalbașa Scriitor sublim al Tarei Om in floarea primăverei, Stea ce a dispărut curînd Lăsînd inimi sîngerînd, La mormîntul teu s’închina Orice rază de lumină. Și vei fi nemuritor Pentru Țară și popor. Țărănimea ți-a fost dragă Că-ai mișcat o lume ’ntreagă Probă tristețe cununii prietenilor buni.— Un talent atit de mare Nu se stinge, nu dispare Ca și tristul corp de lut Ci rămîne cunoscut. Iași [UNK] S Octombrie 1899. _______________E. Calognol» Dramele Zilei Criminal Josephins Mîratoi o tînară flanstă in etate de 47 ani, din pricina că mama și tatăl ei, voiau să o mărite cu un oarecare Theophil Lebrunal pe cînd ea iubea pe Angnete Varene se hotărî să fugă cu amantul ei. De aceea in sala de logodnă, ea pe cănd invitații erau in timpul petrecerei ea o șterse binișor pe o ușă de din dos și fugi la Varena. Cînd se dădu de lipsa ei, desperat Theophil Lebrunal intr’o furie nebună se duse la Varene unde ucise și pe logodnica sa și pe Auguste Varene, cu patru glonțe de revolver. Va avu timpul să fugă insă căci fu imediat arestat. Henofobre Plecând să ducă lucrul dia culmi săptămânei la o fabrică in care muncea văduva Leonie Dubios, incuia pa fetița ei Mariette, in vrîsta de 3 ani, in odaie. Aceasta găsind o cutie de chibrituri și o luminare, voi să o aprindă, dar luând foc hăinuțele Evenimentul in Provincie Corespondențe speciale — Ion Roman Incendiul de la Spital. Duminică cam pe la orele 5 fără un sfert întreg orașul nostru a fost ridicat in picioare, de știrea ce s’a respîndit ca fulgerul ca marele spital Precista-Mare, se in flăcări. Nori groși de fum negru întunecase cerul, iar limbele roși, de foc brazdau cerul ca niște brîe. Panica era de nedescris. Barbați, femeii copii toți cu mic cu mare, alergase inspăimintați spre locul dezastrului. Aci priveliștea iara neînchipuit de fioroasă. E un lucru îngrozitor, peste putința de inchegat in cuprinsul vorbelor, tabloul ce ți-1 prezintă, un spital in flăcări. Ajuns la fața locului din lăuntrul spitalului venea o larmă asurzitoare , strigate desnădăjduite plînsete, vaete, amestecate de pocnetul focului, trimbețile pompierilor și strigătele celor care venise in ajutor. Pe la ferești chipuril supte a bolnavilor slabanogite, scăldate de lumina roșie a flăcărilor resfrînte in geamuri, păreau niște vedenii din alte lumi. Mi-i peste putința să vă zugrăvesc in linii cît de slabe, emoția dureroasă care a ținut inlanțuite sufletele a peste trei mii de oameni, timp de cîteva ore. Focul a luat naștere de la coșul băei, care nefiind de mult timp curățit, funingenea s’a aprins, iar in urmă flacărele s’a transmis și la acoperemîntul catului al treilea, prefacîndu-l in cenușă. Incendiul dacă ar fi izbucnit in timpul nopței netăgăduit ca putea să aibă urmările unui groznic dezastru. Poliția și pompierii sosind de urgența la fața locului, datorite inteligențelor măsuri luate de comandantul pompierilor, un om foarte energic, și muncei desfășurate de curajoșii pompieri s’a putut scapa viața nenumăraților pacienți adăpostiți in acest edificiu. Creion Din Rărinoi. O explozie. Zilele aceste cantonul No. 7 de pe șoseua Barlad Bacău a fost teatrul unei mari nenorociri: Femeia C. Matei soția cantonistului făcînd foc in plita pe care era pus de cătră soțul ei, fara știrea ei, un kilogram de praf explozibil, cu care să scoate piatra din cariere ; plita interbîntîndu-se, praful a explodat. Nechebzuita soție din preună cu un copilaș au fost grav răniți. Niște cărăuși trecînd pe la canton a luat pe ambii pacienți, transportîndu-i la spitalul „Elena Beldiman“. Explozia a fost atît de puternică incit bagdadia cantonului a fost svărlită in aer , iar plita și toate geamurile a fost prefăcute in sfarmaturi. Emigrări. Săptămîna aceasta peste 20 de familii israelite a părăsit orașul nostru, pentru a se așeza in America și insula Cipru. La gară priveliștea era din cele mai dureroase și emoționante. Te podidea plînsul, să fi văzut pe acești sermani muncitori, parte tineri parte bătrini, luîndu-și ramas bun de la rudele și la pămintul scump al țarei unde a văzut lumina zilei, pe care l’au iubit, dar care ie neincăpator pentru dînșii... CURIERI POȘTAL! Porumbeii călători. Cum se dresează. Cît merg pe oră. In războiu. Inteligența lor. Scrisorile de amor și Porumbeii. Gazetarii și Porumbeii. Redacția* Petit Jurnal și Porumbeii. Un porumbei Redactor. Este destul de clar cunoscut tuturor, instinctul pe care-l au animalele de a se reîntoarce la căsuța, la locuința de unde au pornit. Un cîine sau o pasere dusă la o distanță oarecare și’n așa mod, ca să nu poată observa drumul, se întoarce totuși la cuibarul vechiu. Se fie aceasta o dovadă a unui al șaselea simț pe care l-ar fi avînd unele animale, cunoscut sub numele de „Simțul orientărei". Unii naturaliști susțin aceasta, alții din potrivă atestă că acest fapt se datorat purei inteligențe, susținând că paserea își dă seamă unde și pe unde trebuie să meargă pentru a ajunge la țintă. ♦ * * Oricum ar fi, oamenii au căutat să se folosească de această calitate și după cum au domesticit caii și i-au invățat să tragă sau să ducă in spinare greutăți, după cum au domesticit elefanții atît de admirabil și i-au făcut... soldați viteji și foarte prețioși in războaie, tot așa au domesticit și porumbeii și i-au bagat in serviciul poștelor și a telegrafelor. Și adică telea de ce nu, cînd șoarecii astăzi sunt întrebuințați la țesutul pînzeturii și maimuțele in Transvaal la exploatarea minelor ? Bineînțeles, toate cîte le-am inșirat nu s’au făcut in același timp și nici in același mod, le-am luat numai la intîmplare și tocmai a arata cît de variată-i întrebuințarea pe care a reușit s’o facă omul din animalele ce’l inconjoară. * 4c In ceia ce privește cașul special care ne preocupă in deosebi, acel al drăguților porumbei voiajori, putem spune că marele Pliniu al antichității, marele enciclopedist roman era foarte entusiasmat de misterioasa îndemânare a acestor porumbei gingași și albi cum ie argintul. El ’i admira cum reușeau a dejuca toate cursele intinse de adversar și izbuteau să sumăneze scrisorile adresanților. Porumbeii călători ș’a împlinit această misiune de poștași incă de acum trei mii ani înainte de Hristos. * * * Astăzi drumurile de fier, telegrafele și telefoanele au micșorat însemnătatea porumbeilor, fără însă ca s’t nimicească cu desevîrșire. In ultimul rezboiu Branco Germai de la 1870, s’a întrebuințat cu mare succes un însemnat număr de porumbei, nu mai vorbesc de perdutu Andre care și el ș’a luat cîteva duzini in perfecționatul său baon * * * E uimitoare fuțala cu care merg aceste gingașa paseri delicate și cu ciocul roz ca și gurița părguită a unei duduii de pension. Ei pot parcurge pe oră pănă la 200 kilometri .FOIȚA EVENIMENTULUI* CRIMELE 122 ASCUNSE v. Afacerea din Strada Carolinet Apoi, in mijlocul vorbei, Laurent, părănd că se aprinde, zise : — Ei drace ! și chiar dacă ași face aici incet, unui netot ca tine, mărturisirea crimei, ce urmare ar putea avea acest lucru ! Voiu nega această mărturisire și pentru ce te ar crede pe tine, mai degrabă decît pe mine ? Ce circonstanțe vei cita tu in sprijinul raporteu? Voiu trece la jurați, și n’are să-mi pară reu, la urma urmei, căci asta îmi va curăți situația intr’un chip definitiv voiu susținea că această pretinsă mărturisire de o invenție de a poliției, voiu poza ca victimă, și jurații mă vor achita cu succes. Iată totul. Da, poftim ! rise parchetul, zise iei apropiindu-se de Lubin și coborînd glasul. Da, ieu Paul Simonin, am făcut crima de la Villaine ! — Taci ! zise Lubin repede. Oh ! nenorocitule, dacă te-ar auzi. Laurent puțin de rîs. Ah! ah ! cum îți joci rolul, lighioaie bătrînă l strigă el. Liniștește-te, ești singur aici : numai tu ai auzit ceia ce am spus. Acuma, du-te de raportează, și vom vedea efectul. Seara păru că regretă acest soiu de înfruntare. — Ascultă ! zise el abătut lui Lubin te sfătuiesc foarte serios ca să nu te mai gîndești la ceia ce ți-am spus odinioară, caută chiar de o uită cu desăvărșire, căci dacă mi s’ar intămpla vreun zeu, dacă... — Oh ! fii liniștit ! strigă Lubin. — Vezi tu ! urmă Laurent cu un aer teribil, am să știu eu să te găsesc intr’o zi sau alta și atunci n'are să-ți fie moale, ți-o prezic. — Vorbește mai incet ! zise Lubin. Pentru D-zeu ! dacă te ar auzi. Te rog nu mai încredința nimănui acest lucru. A doua zi Lubin fu întrebat de Moule. — Ei bine ! zise inspectorul de poliție, ce mai nou ? Tot acelaș cîntec, pun rămășag ! Vai da, suspină Lubin. — Ce ? n’ai izbutit să-l faci să vorbească puțin, nici de lucruri indiferente ? Totuși știi foarte bine că lucrurile indiferente sunt adesea acelea care perd mai bine pe om. — Ce vrai ? zise Lubin, se teme... mă maltratează. — Păcat. — Cu neputință să incepi o vorbă. Totuși eri mi-a spus ceva. — Ah ! ce ? — Că te nevinovat. — Bravo ! și te-a convins ? — Nu deși la urma urmei, ar fi posibil. Dar nădăjduiesc să fiu mai norocos pe viitor. — Dragă Lubin, zise Moale, ești intr’adevăr tare, dar joci un joc care a trebuit să te ostenească, trebuie să te odihnești puțin. — Oh ! te rog, zise Lubin, lasă-mă să urmez. ‘ — Nu, te ridicul ! zise Moale nerăbdător și supărat. Iată o afacere care n’a izbutit și asta prin greșala ta. Sentința de neurmărire va interveni zilele acestea și Simonin va eși din închisoare, bătăndu-și joc de noi și va avea dreptate. Ah ! Lubin mi se lăudase priceperea ta ! — Ascultă ! zise Lubin, indivizi mai pricepuți incă, ar fi părut și ei ca și mine. Dar nu vrau să mă las de această sarcină. Lasă-mă să lucrez înainte și orice s’ar intămpla intr’un chip sau altul îți voi preda secretul lui Simonin. Moale făcu oarecare greutăți, apoi se făcu că se înduplecă. — Haide, fie ! zise el, dar câtă de-ți împlinește făgăduința repede, dacă nu voiu crede că te înțelegi că acest Simonin ceia ce ia urma urmei n’ar fi extraordinar. Lubin păru scandalizat și eși bodogănind de devotamentul lui. — Se câștigat ! zise Mouse privind cum se duce. VI — Ei bine ! trădător bătrîn, ce mai noutăți ? intrebă Laurent pe Lubin, cînd acesta întră in celulă, cu un aer ingrijit și cufundat, vii de la capul spionilor și m’ai denunțat : ai primit cel puțin o plată bună ? Cred că merit atâta! Sub acest aer de batjocură, avea grijă să lese să întrevadă o neliniște serioasă. (va urma)