Evenimentul, octombrie-decembrie 1899 (Anul 7, nr. 1927-1996)

1899-12-04 / nr. 1976

ANUL AL Vll-lea No. 1976 UN NUMĂR 10 BANI ■ [UNK]«■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]nt mm ABONAMENTE, înainte pe un an . . . . Lei 24 — „ „ 6 luni .... ., 12 — „ „ 3 luni .... „ 6 -In streinătate un an . . . „ 36 -Un număr 10 bani EVENIMENTUL REDACȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STRADA LAPUȘNEANU No. 44 Ja.ști. ZIAR COTIDIAN ACM LA TIPOGRAFIA SAMBATA 4 DECEMBRIE 1899 Anunciuri, Inserții și Reclame Pe pagina 1 linia garmond Lei 4 — » V H 55 JJ 55 2 — 55 55 HI 55 55 55 ^0 55 55 IV 55 55 55 25 Manu tcriturile cechi nu au inapoiesc Un număr vechi 30 bani/ * ILISTRAȚIA „EVENIMENTUL 1 HOTEL TRAIAN LA CATUL IIu ILUETE M-elle Giselle ÎS. Acasă a fost alintată cu deminutivul , Zizica“. Mignonă, gingașă, drăguță. Se poartă îmbrăcată in totdeauna cu mult șir și eleganță. E brună avînd părul negru strălucitor, lung - o adevarată podoabă pentru fruntea ei senină și albă.—Ochii mari, negri, foarte expresivi. Gorila mică. O vedeai in totdeauna la preumblare cu prietena sa F.‘ D. de care s’a despărțit numai când aceasta măritinduse a plecat la Băbiad. Acum adese ori o vezi impreună cu surorile N... Cînd vine vre-o trupă străină, adese ori o vezi in lojă cu M-me H. S. cea mai elegantă și frumoasă dintre tinerile noastre aristrocrat. Totdeauna zîmbește, dar in zimbetul seu se restrînge o notă’dulce de melancolie... Particular: Are o deosebită simpatie și iubire pentru M me S. E. Ecouri și Noutăți Calendarul: 3 Decembrie Răsăritul soarelui: 7.31 Apus 4.20 Timpul variabil Politica Consiliul de miniștri a aprobat modificarea împrumutului pentru școli, astfel cum a fost votat de consiliul comunal. Constatăm cu plăcere că Primarul nu lasă să trăgăneze lucrurile și caută din resputeri ca voturile consiliului să obție curînd sancțiunea cuvenită, înregistrăm cu plăcere și mulțumire această schimbare in bine, căci alta dată multe interese pentru oraș, fură inmormîntate in cartoanele consiliului de miniștri. II. De ale expoziției Comisiunea austriacă pentru expoziția de 1900, intrunită alaltaeri, a luat o interesantă decisiune. Pentru a arăta progresele industriei austriace, comisiunea a decis de a grupa intr’o exposiție specială albumurile, gravurile, fotografiele, planurile relative nu numa la mașinele expuse, ci pentru intreaga industrie austriacă. Dinitrescu Tenorul Dimitrescu, cu reputație europeană, obține acum in București un triumf colosal. In fiecare seara, artistul se rechiemat de zeci de ori și acoperit cu flori. D. Dimitrescu este originar din Iași. Gluma Zmei. Doctorul : „Urmează bine recomendațiile mele. Ți-am ordonat că in fiecare dimineață să iei căte ceva cănd te duci la birou. — O știu doctore , sau Tramvaiul. ______________ Moș Veveriță. De prin sate și prin văi, pe dealuri, coline, șesuri, lunci, codri, sate etc. etc., peste tot locul, ca o manta albă, zapada s’a așternut cu imbelșugare. Din depărtare prin zarea întunecată de ceața fumurie să zăresc satele in forma unor mușuroaie de cârtiți. Stoluri mari de corbi întunecă văzduhul.Deși e lipsă de nutreț pentru vite și oameni, cu toate aceste sătenii sunt bucuroși de căderea troianului, priincios agriculturei, după cum au și o zicătoare . .. Cînd e carna îmbrăcată bine cu omăt mare, apoi și vara va fi bogată in păine. Lănnele uitate și colbăite prin șuri, azi sunt scuturate, întocmite, și puse la serviciu, iar trăsurile obosite și zdrobite de muncă neîntreruptă, acum să odihnesc. Sătenii lucrează ce pot, mai mult pe lângă casă, unii insă lucrează la tret stuh, alții la făcutul metrilor de lemne. Puțini cunosc meserii, așa satele: Țuțora, Cristești, Bosia, Mănzătești, Berești, etc. se ocupă cu facerea rogojinilor, potnojilor și coșurilor de papură, câștigând bune parale, dacă au procurată papură in deajuns. Anul acesta nu e papură multă, așa că puțin vor câștiga bieții săteni Până in present, pe aice, nu bănuie nici o epidemie satele. Vitele sunt sănătoase. De administrația înțeleaptă a actualului guvern sătenii sunt pe deplin mulțumiți. Liniștea și frăția domnește peste toate satele. Ferice de țara care are și cărmuitori și supuși înțelepți. __ __________Sorin (Învățător) SUMARIU DISCURSURI PARLAMENTARE Discursuri Parlamentare Comerciul nostru De prin sate Informații—Diverse DISCURSURI PARLAMENTARE Rareori Parlamentul roman s’a găsit in așa zise frumoase pentru un partid politic. Succesul, marele succes inregistrat de partidul conservator in ultimele zile a fost confirmat de adversarii sei cei mai neimpacați. Oratorii au respuns in mod briliant la atacurile ce s’au adus și convingerea tuturor era formată. In chestia Porților de Fer, iată răspunsul categoric dat de d. Lahovari, ministrul nostru de externe. „Am căutat in primul loc, fără ostilitate să dăm satisfacție intereselor comerciului romînesc. N’am contestat un singur moment că Austro-Ungaria are drept de a percepe taxa spre a se despăgubi de cheltuelile făcute cu lucrările. Insă iată unde e deosebirea intre concepția guvernului unguresc și a noastră. Ungurii pretind că au drept de a pune taxele fără a le discuta cu ceilalți riverani. Noi pretindem din contra că Dunărea fiind fluviu internațional, nu poate un singur stat să edicte măsuri sau să pue taxe fără a lua înțelegere cu ceilalți riverani. Mandatul a fost dat Austro-Ungariei in numele tuturor statelor, deci și in numele României și Serbiei. Acesta e punctul de vedere al meu și al guvernului in această cestiune. Și aceasta am cerut’o de le Austro-Ungaria (aplause) (citește nota adresată Austro-Ungariei). Același lucru l’a susținut ceva mai in urmă și Rusia. In al doilea rînd am atras atenția guvernului Austro-Ungar asupra lucrului dacă un vas ar trece prin albia cea vechie a Dunărei, cînd sunt apele mari, atunci bine ințeles nu trebue să se plătească nici o taxă, neutilisîndu-se canalul. De aseminea in privința poliției fluviale am cerut ca in apele noastre să fim noi stăpîni. Iată ce am cerut, (aplause) aceasta cu moderațiune dar cu fermitate fiind tari de drepturile noastre. Asta nu e o cestiune intre România și Austro-Ungaria, ci e o cestiune a aplicărei convenției de la Berlin. Noi fiind cei mai interesați e drept că trebue să fim și mai vigilenți, cum am și fost. Austro-Ungaria n’a respins până acuma nici nouă, nici Rusiei Cestiunea e deci incă in fasa negocierilor“. După cum cetitorii pot vedea, aplauze unanime au acoperit această explicație a ministrului de externe. D. Tache Ionescu s’a întrecut de astă dată. Toți acei cari au asistat la acest discurs, spune că ie unic, că de mulți ani Parlamentul n’a fost martor la un asa succes. Cînd pe rînd d. Tache Ionescu a respins fiecărui atac in parte. Adresîndu-se d-lui Carp zice: „In 1899 a murit Catargi. Am venit la d-voastră, v’am făcut oferte de frate mai mic. Nu le-ați primit. De ce? Deși ați plecat, bătaia tot am cîștigat’o, căci causa era dreaptă. Au luat steagul in mînă alții și’l conduc cu demnitate Plecați de la două idei greșite și să înșelați. Greșala fundamentală e că ați tăgăduit existența partidelor. Ați crezut că sunt cîțiva oameni cari conduc și constitue un partid. V’ați înșelat,. Ar putea să dispară un grup și totuși remîne partidul. A doua greșală e să faceți absolută abstracție de partea emoțională, care conduce omenirea. Nu rațiunea conduce pe oameni cît acea parte emoțională. Eu nu sunt de părerea d-voastră, care ziceți că liberalul e condus de iubire, iar noi de rațiune, protestez in numele conservatorilor“. In privința omogenităței cabinetului, d. Tache Ionescu zice: „Dar ne reproșați că am primit serviciile altora. Cu ce drept ne reproșați dacă ne-ați refuzat concursul-voastră ? Vă mirați de Fleva că e cu noi ? Dar ce aveți să-i reproșați ? Persoana ? Dar l’ați chemat in 1888 (Aplause). Trecutul revoluționar al d-sale ? Dar nu-i putem reproșa aceasta, cînd de doue ori am profitat de acțiunea d-sale. (Aplause). La 1888 a fost cu noi, la 1898 și cu noi și cu d-tră. (Aplause). Ideile d-lui Eleva ? Dar ce aveți să-i reproșați ? Descentralizarea ? Dar a avut-o in partidul liberal, nu la noi. Ne reproșați pe d. Disescu, ca conservator intermitent ? Dar ce insamnă aceasta ? D-sa a părăsit de 8 ani partidul liberal. De cînd e in partidul conservator, o știu junimiștii, căci a fost înscris mai intăi in clubul constituțional.“ Și d. Tache Ionescu, sfîrși zicând: „Aceasta e opera la care vă convocam spre binele țerei. Avem nevoe spre a împlini politica de reforme ce ne-am propus; 1) de increderea d-voastră; 2) ca fiecare din noi la îndeplinirea datoriei să ne întrebăm de ce satisfacție avem nevoe in viață ? De cele din afară, fără de preț sau de cele din sufletul nostru: mulțumirea că ne jerum personalitatea noastră. In convingerea că am putut suprima ceea ce numim personalitate, residă mulțumirea. (Aplause). Nedreptățile ce mi au făcut alții, îi rog să nu le regrete căci eu le am uitat; cele ce am făcut altora, rog să le uite căci eu le regret.*" Majoritatea a aplaudat și a felicitat pe orator. Recunoscînd succesul oratoric, vom analisa in numerile viitoare spusele miniștrilor. N. RE POHTA UH11 se ceti In pagina II-a Aventurile banditului GRUMAZESCU oJubirea n zăpadă — După. ilelene Văcărescu — iubirea’n zăpadă și’n crinu’nflorit Și’n tot ce e alb eu mi-am pus’o..... Omătul sub soare de April s’a topit, Pe floare-un vînt a răpus’o Și dragostea am pus’o atunci în sărut In tot ce e dulce — in tine. ... —Din visul ce-odată-așa crud mia durut Rămas-au azi numai ruine. Acelaș sfirșit au și demon și sfînt Și tuturor moartea le vine. — Și dragostea-am pus'o atunci in mormint In vește de roze și’n tine. ... “EXTERNE. Presa in congresul socialist Congresul socialist ținut la Paris a declarat că nici unul din ziarele socialiste, in starea actuală a lucrurilor nu este organul oficial al partidului. Libertatea discuțiunei este complectă pentru toate chestiunele de doctrină, dar pentru acțiune jurnalele vor trebui să se conformeze cu strictețe decisiunilor congresului, interpretate de către comitetul general. Jurnalele se vor abține de la orice polemică și de orice publicare, de materii de a atinge vreo organizație. Jurnalele vor fi obligate să insereze comunicările oficiale ale comitetului general. Dacă comitetul general crede că se violează decisiunile partidului și se pricinuește vre-un prejudiciu prin publicare, atunci va chema pe redactorii responsabili. S’a hotărît ca să se ție in fiecare an cite un congres. Cumera Austriacă Ca o urmare a eșecului conferințelor cu germanii, clubul tînăr ceh, a decis in unanimitate, să nu se opue la votul diferitelor compromise cu Ungaria, dar din contra, să întrebuințeze toate mijloacele pentru a împedica votarea budgetului provizor in Austria. Ședințele carierei, promit a fi interesante.* Arestarea unui deputat italian Se telegraiaza din Palermo, ca deputatul Panizzollo, acuzat de asasinat savîrșit asupra lui NotarbartoJo, in urma hotărărei camerei deputaților, a fost arestat, deocamdată provizor. Se crede însă că va fi eliberat pe cauțiune. Max Regis Max Regis și zece din tovarășii săi au fost trimiși inaintea camerei de punere sub acuzație din Algeria pentru rebeliune și încercare de asasinat asupra agenților forței publice. Alți șaptesprezece inculpați, tovarăși ai lui Max Regis, au fost scoși din urmărire. Ardent pitalei, a emoționat și fermecat chiar și pe dușmanii cei mai neînduplecați. Desfășurarea luminoasă și aprofundată pe care a făcut-o în urmă cu privire la situația financiară, de data asta a relevat în superbul orator pe bărbatul de stat de o superioritate covîrșitoare. Așa de sublimă și curată a fost apoteoza cu care s’a incheiat desbaterile adresei. De la Mihail Kogălniceanu nu s’a mai rostit un așa discurs. Această ședința, serbătoare care cade o dată la un patrar da veac... va fi zugrăvită cu litere de aur în analele noastre parlamentare. ________ Bujor. Gură de aur. Sublimă și covîrșîtor de luminoasă a fost apoteoza cu care s’a indicat desbaterile Adresei. îndelungă vreme s’a scurs și multe întîmplări strălucite s’au increstat pe răbojul anilor de cînd in marele Areopag a fruntașilor țărei, nu s’a rostit o cuvîntare mai superbă mai înălțătoare, ca acea a tînărului înțelept barbat de stat Tache Ionescu. Fermecătoare a fost această pagină de elocință clasică. Arare ori s’a închegat in cuprinsul neîncăpător a graiului o bogăție mai mare de imagini și nici o dată atîta bielșug covîrșîtorŭ de idei, intr’o formă mai sculpurală și mai iscusit cizelată. Timp de trei ceasuri, acest uriaș atlet al elocinței a înlănțuit într’o încordare plăcută, atenția fruntașilor țărei, robindu-i cu puterea supremă a logicei și cu frumuseța și claritatea expunerei sale. Și cît de admirabil și nepărtinitor a desfășurat opera grandioasă clădită cu sfințenie și chibzuință de marele partid conservator. Cu altă pază și dragoste de curatul adevăr ne-a zugrăvit in lumina graiului neted, portretele fruntașilor care au pus umărul la propășirea și înflorirea acestei țărișoare. Neuitată va răminea ironia fină și iscusită cu care a ințepat pe acei foști tovarăși in alte vremuri, cari au cutezat ași însuși izbînda și fața cuvenită altora. Bogășia de fapte și de luminoase argumente a fost cristalizată și oglindită cu o măestrie neîntrecută. Cu o limpezime de cristal în emoționante accente oratorice, a desfășurat istoricul trecutului și a prezentului partidului conservator.— Și cît de curat și temeinic i-a fost entusiasmul cu cari a vorbit de d. Neculai Fleva tribunul înălbit de zăpada vreme care a luptat fară preget încălzit de flacăra iubirei de neam. Accentele calde și sincere cu care a rostit admirabilul omagiu cuvenit tribunului răsfățat a poporului Ca Dramele Zilei Ucigaș. Melitin Rasosky un lucrător din Varșovia, trăise timp de un an de zile cu soția unui prietin al seu, anume Janoș Milonesky. In tot acest timp ei duceau o vieata de înțelegere și blîndeță pe care toată lumea o admira... deși spunea multe in taină. Săturîndu-se insă de dulceața sărutărilor amantei sale, după ce-și alesese o alta, ei căută să se debaraseze de vechea lui amantă, dar cum această îl iubea și nu voia cu nici un chip să întrerupă relațiile cu el, dînsul hotărî să puc o stavilă grea între ei și de aceea îi asasină bărbatul. Dar imediat fu arestat. Peste geam, Maria Feodor servea ca doică in casa d-nei Feliciov din Petersburg. Pe cînd sta la geam cu copilul in brațe, îl scăpă jos in stradă. De desperare se aruncă imediat și ea după el așa că ajunsă jos de la al treilea etaj de unde sărise era moartă și ea. Lear. Din valurile vieței Cine a văzut oare colțul„,fericit, verde și tăcut unde e a așezat satul Florești, încunjurat de dealurile cele mari ale Racovei ? Codrul Floreștilor, care se întinde ca o piiză negră, lungă cît vezi cu ochii, și care se perde ’n întinderea depărtărilor; pare un zid înalt, ce ocrotește de vintul de mează-noapte, schitul cel vechiu prefăcut în ruine și turnul mănăstirei mărețe, care se ’nalță, pe culmea dealului înconjurat de păduri, ca o nălucă colosală . Satul se răspîndește printre vii, înclin la adăpostul copacilor. In dreapta se ridică cele dintăi culmi de dealuri, acoperite cu stejari și fagi ; mai jos se întind țarinile de secară și ovaș, tufișurile de măcieș și pășunele ce întind un covor de verdeață, întunecat ori mai deschis, răspîndind un miros îmbătător, cu florile fermecătoare sădite de mina gingașă a naturii, pretutindeni. La culmea dealului din stingă, unde se sfîrșește pădurea căprăriei, esă un rîușor mindru ce -și întinde apa curată și netedă, ca o dungă argintie, pe valea în care se oglindsc pletoasele sălcii de pe malul din stingă, și povîrnișurile repezi și piscurile colțuroase de pe malul de dincolo. Lumina, cernită prin sita de nori cenușii, colorează într-un chip feric, semicercul de dealuri ce înconjoară satul Fiorești și cerne o pujderie de raze pe luciul apei rîușorului din Căprarie. Acolo să vie cineva, să guste bun Saasastus m mrn Bob .FOIȚA EVENIMENTULUI* CRIMELE 162 ASCUNSE xx. Afacerea din Strada Cardlinet Laurent îl intrerupse. — Tovarășul teu nu sera pe atunci in Paris ? — Nu, zise Lubin. Și n’a venit decît in seara zilei de 9 la nouă ceasuri și jumătate in momentul afacere! Laurent dădu din cap cu un aiet de neîncredere ceia ce aduse din partea lui Lubin revelări prețioase asupra complicelui seu : „Dacalard era pe atunci in capul unei cete de bandiți deghizați in Saltimbad care cutriera provincia, de atunci de altfel nu și-a mai schimbat cariera. „In momentul crimei, Lubin, care-l știa in Loiret, prin împrejurimele Gienului, se gîndise să și-l ieie de complice, îi trimesese, in consecință prin Luchette (un om singur) planul făcut de dînsul cu indicații așa de scurte și atît de puțin compromițătoare pe cît era cu putință, totul sub aspect de propunere : intălnirea iera pentru 8 Iulie cel mai tărziu. — Ziua de 8 trece, urmă Lubin, a- I poi ziua întreagă de 9 și nici un Da- Icolard ieram de o nerăbdare ! Pe la : <■ ceasul șase îmi zisei ! Să merg in str. I Cardinet, Dacolard cunoaște numele străzii și numărul, am să-l găsesc acolo ! Ba nu ! ajung acolo... nimic ! Intru in strada Guyot la un birtaș cunoscut, unde îmi las pachetul, apoi pe la șoapte și jumătate mă duc la Rousigne. Marieta veni și ea , aflu că Dalisier se in ceartă cu mă-sa, compătimesc cu sărmana femeie. In sfârșit Marieta ese și iea in acelaș timp cu rea. Arunc o privire in stradă, la dreapta și la stînga nici umbră de Dacolardi eram foarte necăjit. O ajung pe Marieta la poarta aleiei, o rog să-mi ingăduie să-i spun cîteva cuvinte. Așteaptă zise iea, trebuie mai intăi să știu ce se petrece sus. Se indepărtează in aleie și era s’o urmez cînd la cîțiva pași de mine, in stradă, zăresc pe Dacolard in sfârșit ! I string mîna și-i spun : Așteaptă puțin. Mă sui sus, dacă bătrîna îmi dă banii mă voi coborî și-ți voi face semn dacă nu pregătește armele și așteaptă-mă, îmi zise : Bine. Mă sui și ajung pe Marieta care intrase in salon și care acum asculta la ușă, se rădică auzindu-mă venind și-mi zise incet. Refuză ! o ascult și eu !fera cu toate acestea adevarat ! In timpul acesta aud dispărțirea cea mai mișcătoare, copilul ese și nu-mi mai rămînea timp decît să mă ascund in bucătărie. Dacalard ie afară și se plimb la filosofic pe trotuar. lu ies din ascunzătoarea mea și mă cobor cu precauțiune in aleie, Marieta vine după mine și sunt silit, de voie de nevoie să-i fac manifestări de dragoste. In sfârșit sunt slobod să mă duc să-l ajung pe Dacolard. Lubin trecu apoi la execuția crimei. Dusese pe Dacolard in strada Guiot unde acesta își schimbase hainele și se prevăzuse cu toate uneltele necesare. Pe cînd Dacolard lucra el stătuse de pândă. Afacerea sfârșită, fugiseră repede din Batignolles la Petit Charome In strada Vitruve, la Lubin, imprăștiaseră prada, Dacolard își reluase hainele sale, la cinci ceasuri și jumătate se imbarca prin drumul Bourbonais pentru a se uni cu trupa lui. La șase ceasuri Lubin se duse in strada Gramont, se sui la Francois Houssdal se furișă repede printre batinele pe care acesta era pe cale să le curățe, acele pe care le luase cu cîteva zile inainte și care îi serviseră ! — Ei intrebă Lubin sfârșind, acuma ești convins ? și această mărturisire îți ajunge ? Fruntea lui Laurent se descrețise. — Da, zise iei, aceasta trebuie să fie adevarat, căci altfel n’ai indrăzni să pui pe Dacolard in joc. — Desigur , și aceasta îmi este o garanție că nici d-ta n’ai să spui o vorbă din ceia ce ți-am spus. — Pentru că ? — Pentru că atunci îți perzi din lefterie și eu de asemenea. — Se sălbatic după cît se pare, dl Dacolard, intr’devăr ar avea dreptate! Ei bine, bătrîne, poți fi liniștit și... dă măna! Lubin se grăbi să strîngă mâna pe care i-o întindea Laurent. — Așa, zise el, incredere absolută dintr’o parte și din ceartă ? — Da. Ne-am ințeles. — Și afacerea noastră din 80 tot rămâne ? — Cred și eu fie prea frumoasă pentru ca să o părăsim astfel. (Va urma).