Evenimentul, ianuarie-martie 1900 (Anul 8, nr. 1-55)
1900-01-26 / nr. 1
ABONAMENTE: înainte pe un an .... Lei M - „ „ 6 luni .... „ 12 — „ „ 3 lunii . • • „ 6 — In streinătate un an . . . „36 uhimmăr 10 ban! REDACȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STRADA LAPUȘNEANU No. 44 MERCURI 26 IANUARIE 1900 UTI NUMĂR 10 BANI -jAnunciuri, Inserții și rreclame m — [ Pa'cirV * Iinia garmond Lei 4 I Vicii ” ” ” 2 Mis ;; ;; ;; 51 ^manuscriturile vechi nu se inapoieze Uli immár vechi SO baut Tați. ZIAR CONSERVATOR ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ HOTEI TRAJAN LA CATUL I-iu $ U M A R I U Primul cuvânt Telegramele noastre Tribuna și Renta din Brasov Informații—Diverse Ziarele „Evenimentul“ și „Opinia“ susținînd aceiași colană și același partid au hotărît fusionarea lor, astfel că de la data de Luni 2d Ianuarie nu va mai apare decit un singur organ conservator in localitate, păstrind numele de „Evenimentul“ care va fi pus sub direcția aceluiași comitet care a dirigiat Opinia. ___________ Primul cuvânt Sunt curioase și nepătrunse căile, pe care te duce soarta. Pleci de la o margine îndepărtată a zărei și mergi,—mergi, iar la popas ești uimit de figurile, pe care le întâlnești, de drumul pe care nu credea vre odată să-l fac. In lumea spirituală schimbarea aceasta de orizont se face mai pe îndelete. O rază de lumină nouă dă altă înfățoșare a priveliștei vechi, altfel pricepi lucrurile, pe care o viață întreagă le-ai privit in ochi de ură. Și atunci se întîmplă curiosul fapt că oameni, cari au luptat altfel, pentru alte credinți, să se alăture întru atingerea aceluiași ideal. .Astfel Evenimentul, fondat ca ziar liberal, s-a întâlnit în cale cu Oprălia, ziar conservator și au trăit pentru a susține, in cele din urmă, aceeași idee. A fost deci logică și fatală contopirea lor spre a și uni puterile și face..o« lupta comună să fie dusă mai cu putere. Și de -azi înainte singurul organ conservator din localitate va fi Evenimentul. Dar aceasta explică de ce tot trecutul ziarului, in care scrie azi n'are nici o legătură cu prezentul. Dezi Evenimentul începe o viața nouă, la lumina ideei conservatoare. Trecutul nu leagă întru nimic noua direcție, — aceea a opiniei, —căci nu-i nimic obștesc între el și ea. De-altminteri, acel trecut are cine-l reclama, căci luptele duse cu o energie aprgă au avut un luptător de seamă, pe fostul director al acestui ziar.Ana aparține trecutul,—nouă, viitorul. Și acum, înainte de a începe zilnicul apostoat întru provăduirea ideei, care te călăuzește și ne mină, cîte va vorb asupra ziarului,—nu vorbesc despre direcție, ci despre chipul cum va fi redactat. În primul număr al opiniei s’a pus ca notnă vorba cumpănitului Horațiu: es modus in rebus. Și acei, cari au scris in coloanele organului apu pot spune că n’a fost vorbă de evaghelie mai curat păzită ca acel cuvînt. Nici o atingere personală, ici o defăimare. Ideea e destul de s clară și de lumininoa, v,y..., să ca să se impue prin sine, fără a face se sîngere ochii nimănui. In primul articol al înaitului Eveniment sîntem fericiți că putem inscrie acelaș cuvînt de adînc înțeles. Cum ziarul a cărui forțe vin să o mărească pe alea Evenimentului și a păstrat cu sfințenie preceputul pus in primu-i cuvînt, vom cerca și noi, in lupte cu de calde și de inimoase, a ne aminti veșnic de vorba bâtlanului latin. Ziaristul nu apare decît ca soldatul înarmat pentru lupta. Și e o fericire pentru el ca și pentru noi, cînd poți să stimezi pe cel combătut,cînd poți să saluți pe cel invins. In duelele politice ce vom încinge vom lupta cu cea mai deplină energie, cu cea mai deplină incredere în adevărul neștirbit al celor propovăduite, dar corect și curat, lăsînd altora obiceiul de a-și atinge pana in noroi spre a mînji pe adversari. Eternul Shakespeare a spus vorbă de adevăr, la care ne vom găndi veșnic: insultele și necuviințele sînt ca icoanele de procesiune, cari se reîntorc la biserica, de unde au plecat. Din tot ce există, aceea ce rîmîne( aceea ce se înalță tot mai sus pe aripele morței e ceea ce nu se schimbă, e adevărul un veci căutat. Cu ochii spre dînsul, deci, ne urma calea, lăsînd de-o parte vombele meșteșugite, care întunecă fraun cuget fals. Evenimentul. .. 2»USMIA«5!SA ««8» trtHBOK ..?£ AM de*Ótetmita'Axă PROFILE D șoara A. M. Cea mai frumoasă și mai deșteaptă d’intre fete. Corpul ei mlădios, sculptat și plin, se unduleaza in mișcări de un ritm suggestiv, de o p]y ilicu.le’admirabila o fujă catifelată cu tenul persicei, o gura ca o cireașă, două buze ca nouă mure i ^dau cea »*■ trăgătoare și cea mai fermecătoare întrupare de vis aereu. Dar din buzele roșe ca ma argeanu fsa cuvinte scinteitoare, vorbe care una după ele o urmă de lumina. Stai cu ochii pironiți pe fața sa admirabilă și nu știi ce să admiri mai mult: statuea aceasta de-o așa de desăvîrșită plasticitate sau spiritul fără samăn de scînteitor. Și-a tras o brazdă curioasă in lume, cînd și-a ales cea mai ingrata din părțile științei ca obiect de studiu dar nn chiar acest arid cîmp de ocupație ea duce poezia inerenta persoanei sale,farmecul nedeslușit care o face una din cele mai dragule ființe, jumătate zîni, jumătate femee. Semne particulare. Are un chip așa de delicios de include ochii cu înțeles in freamătul mișcărilor de buze, incât un fior pătrunde in făptura celuia, care o privește. Redo 1 — missessMimum:......................— Ecouri și Noutăți Calendarul: 25 Ianuarie Răsăritul soarelui: 7.31 Apus Timpul : Frumos. Politica de curiozități se ascund și subt acest nume ! Un ziar din Capitală combate áoutrance rezolvarea chestiei școalelor din Brașov. In acelaș număr însă, în o nota, ziarul sa miră de cele spuse de EPOR, care reda opinia domnilor B Delavrancea, C. Arion etc. subt pretext că acești domni nu s’au putut pronunța despre chestie înainte de a cunoaște textul convențiunei încheiate intre cele două guverne.—Așa logică mai rar. 5.30 EPIGRUB flâ. Englesilor. Englesii sunt literalminte căsăpiți în Transvaal. Ori-ce-abator departe-i. Dar ori-cum îmi para crud că a vostru chiar să-l faceți In Africa de sud. Giordano. Beschanel la Academie. Paul Deschanel a fost primit la Academia franceză și a pronunțat un strălucit discurs, în care preamărește țara și patriotismul. Asupra importanței acestui apel la unire, in timpul actual de criză revine Le Figaro, care-i consacră un articol. Discursul începe cu un omagiu de iubire filială, pe care tînărul academician îl adresează satului său, Tolstoi. Un ziarist a intervievat pe bâtrînul scriitor asupra răsboiului din Africa. Moșneagul i-a mărturisit că n’a avut decit o frică: aceea că Burii să nu fie învinși. Despre conferința de la Higa el spune că n’a avut mari iluzii, căci lipsea criteriul practic. Gluma Zilei. — N’a fost chip sa dau ceva rale croitorului meu ... — Zău ? —• Da. Le vroia pe toate. pa X. „Pentru Biserica cea alba Jassy“ E vorba despre un zapis de danie a unei părți de moșie din satul fiodoleț ținutul Vasluiului, din partea unei foarte evlavioase femei Maria Comisoia fata lui Vasile Brahă armaș. Această biserică căpătă întreaga bucată de pămint a lui Brahă, pe care cred, că a “tâmpit’o până cînd s’au secularizat averile ALiusitiev, v ^de Grigore Alexandru Ghica Vodă din T/Ü6 August 3. Actul de danie făcut in anul 7268 August 28 sună astfel : ..Adică eu Maria Comisoaia fata lui „Vasile Braică armaș scriu și mărturisesc cu această adevărată scrisoare a „mea la mina sf.sale părintelui Velișco „protu protopop de la biserica cea Albă „iașii unde este hramul nașterei d-lui „D-zeu și mîntuitorului nostru Isust, „precum să se știe că de nime silită nici „asuprită ci de a mea bună voe am dat „danie aceștii sfinte biserici toată par„tea cîtă se va alege a tatălui meu din „satul Soholețul de la ținutul Vasluiolului pentru sufletul părinților mi și ,pentru al nostru și a toată seminția a noastră numai și numitul părinte să „fie dator a ni scrie la pomelnicul sfintei „biserici și să ne pomenească la sfintul „jertfelnic cât a milui Dumnezeu a fi „această sfîntă biserică în stare atît sf-sau numitul protu potropop cît și alți „preoți ci va fi după vreme și de acum „înainte să fie vlnic și sa a stăpîni „toată partea tatălui meu de mai sus „scrisă cât se va alege după scrisoarea „ce i-am dat de veci ca dreaptă moșia , sfintei biserici și la această danie și „miluire ce-am făcut cu sfta biserică „să nu fie nimene volnic de rudele mele „sau din sâminția mea ca să o răscumpere această parte sau să o vindă „cuiva unia ca aceia să nu fie ertați „de Dl. Dumnezeu și de maica sfinției „seale prea curata fecioară Maria și „de mine nevrednica și păcătoasa și ”,pentru mai mare credință am și iscălit „și mi-am pus și pecetea inelului meu „ca să se creadă și au iscălit și alți „oameni de cinste care s’au întîmplat. Maria Brădoaia biv vel Gomisoaie. Vasile Gane logofăt am scris cu zisa d-sale."“ După trecere da cinci ani aproape, ori protu potropop Velișco ori următorul sfinției sale cine va fi fost luînd acest act s’a dus la Voevodul de pe acea vreme Grigore Ghica și a cerut Cartea domnească pentru acest pămînt dăruit acelei biserici; iată și cuprinsul cărții : „Noi Grigore Ghica se vede că se „lasase formula Ion ca pe timpurile mai „vechi cum obișnuiau voevozii boj. milostiv gosp. Moldovei datam cartea „domniei mele părinților de la biserica „cea albă din Iaș, de la naștere lui „Hristos și după zapis da danie din repeat 7268 august 28 a Măriei Comi„soaia fata lui Vasile Brahă armaș , volnici să fie a stăpâni toată partea „lui Vasile Brahă din satul Soholețul „din ținutul Vasluiului ce au dato danie „sfintei biserici Marie, fata armașului „Brahă precum s’au văzut și zapisul de „danie încredințat cu iscălituri și a „boerinaș di curte pentru aceea di pi tot „locul din parte de moșie a lui Vasile „Braică armaș să aibă preoții a-și lua dijme de a zece din țarină din toate sămănăturile, din fînațe, „din porniți din prisăci cu stupi din „50 unul să fie a d-sale mai puțini să „ia cîte o para di stup și dintr'allili „din toate pre obiceiu ci numai din ..grădini de legumi să nu ca și nimi „să nu se arăte împotrivitori pristi care tea domnii meii ci toți să-și dea dijma „venitul moșiei iar avînd cineva a respunde sa vie la divan cu scrisoare „așa poruncimii. Urmează apoi locul peceții domnesci și iscălitura nedescifrabilă._ a unui , Vel visternie" cu acea a „Erei Velișcu protu protopop Iaș cititorul sfintei biserici"". 7273 August 6. Că o fi voit cine va s’o răscumpere, că s’o fi dus cu jalbă la divan, nu se știe. Cîtă afurisenie din partea Comisonei pe acela, care ar voi să desfacă ce dînsa a făcut de veci sfintei biserici și — tocmai «oaia statului s’a resfrînt amuaturisenie, cînd a tuat pe coama, sa pămîntul! Neprevedere. Mihail G. Ignat. __ Institutor. Cetatea moarta Vesper Mă legău valurile ’ntr’ana, Oh vraja unui tainic dor Și'n departare-apare luna, Scăldindu-și fața 'n spuma lor S'aude clopotul departe Ca ruga unui păcătos— Iar in altarele de șarte Lucește—chipul lui Cristos Șin turnul negru, spre'nsezare, S’aprind luminele de veci, Cerșind o vorbă de ’ndurare La stanele de murmur reci.Se lasă pasele din albastru Pe brațul sfântului de fer. Ele aduc raza de la astru Și ne duc ruga către cer. Ramiro Veneția 3, cetl Pe pagina HI-a Balul Reunamei TELEGRAMELE NOASTRE — De la corespondenții noștri speciali — Un discurs Paris 21 Januar. Azi a avut loc la St. Maude un banchet oferit de camerila consultative ale lucrătorilor de producție în onoarea d-lor Waldeck-Rousseau și Millarand. D. Waldeck Rousseau a pronunțat un discurs prin care el a dat dreptate operei îndeplinită de camerele consultative și a arătat solidaritatea care existăintre desvoltarea acestor instituțiuni și opera republicană. Oratorul a constatat încă că guvernul actual a luat puterea in condițiuni dificile. A trebuit să apere Republica contra vecinicilor sei adversari și guvernul va avea alta greutăți de trecut unde violența a face loc înșelăciunei. Guvernul poate să-i privească fără frică fiindcă cu toate criticele, Republica nu poate fi lovită și democrația făcind inventariul cucerirelor pe care ea le-a realizat, nu se va lasa a se schrima prețul sforțărilor sale. Noi nu ne temem de viitor —a zis d. Waldeck-Rousseau terminind pentru că noi știm că viitorul este al Republicei.Vii aplause. Cazuri de insolațiune Buenos-Aires 25 Ianuare Aici au avut loc 32 decese pretinse de insolațiune. Coresp. LEITMOTIV. Singur Carp are idei Conservatorii n’au pe Carp Deci conservatoii n’au idei ER NOUA. Gestiunea rental și presa de peste munți! Unele ziare insinuau că ziarele de peste munți n'ar aproba rezolvirea chestiei școalelor din Brașov. Revr^^cem un articol din ziarul Te oria asupra acestei chestii spre a lămuri lucrurile. Una din cele mai grave și mai importante chestiuni, care a preocupat mult lumea de la noi și din Romînia, vine luată de la ordinea zilei, înțelegem chestia „rentelor ” datorite bisericei Sf. Niculae din Brașov din partea statului român. E chestia care la timpul său a provocat mare furtună, a înveninat rău ranele, încît se credea că nu mai este chip de vindecare. Și iată că s’au vindecat. S’a găsit o soluție și s’a găsit o rezolvare pe seama chestiei care are să nu iemească pe toți cei interesați. Ne face o deosebită plăcere a putea anunța că pertractările purtate intre guvernul român și cel maghiar pentru rezolvarea acestei chestii gingașe, au fost încheiate, iar rezultatul lor au fost adus in aceiași zi la cunoștința parlamentului român și maghiar, in formă deosebită. Jos, adică a depus d. Take Ionescu un proiect de lege pe biroul Camerei române, precum și o expunere de motive, referitor la rezolvarea chestiei aceștia. Camera română a aplaudat și a făcut extusiaste ovațiuni ministrului român pentru modul in care a rezolvat chestia, semnul, că soluția aflată stă in consonanță cu demnitatea statului român și cu interesele regatului român. „FOIȚA EVENIMENTULUI* ----------------------------------------------■; 195 Í CAINE1E ' VSCUNSE XXIX. if&‘ reit*’, fcr&da Ctudiftet -Ban, nu așa de repere zise Lucii; . ie adevarat că ieram ocupat te rog să măreți. Dar mai avem eme... șezi. Nu iera ;e mirare ca Lucapt să facă o primă bună omului are venea să-l înfie de o asemenenea-iniște, dar această amabilitate nu era decît pe deasupra și Laurent nu vedea intr’acesta nimic favorabil pentru iei. întrebă de d-na Suchapt și de Emilienei respunse că nu ierau incă liniștite din pricina atâtor emoțiuni că trăiau retrase la Guteaus și nu primeau pe nimeni. .in • este 9 y.îsft Suchapt... Roquin mi-a arătat alaltă seri intr un jurnal, un articol, un fel de fapt divers in C8.ro fora vorba de excursiunea d-tale in provincie. Se pare că ai făcut tot ce atărnă de d-ta, dar n’ai reușit complect, pentru că ai lăsat pe Dacolard să scape. Ie adevarat, zise Laurent, dar cel puțin am obținut de la fei o mărturisire care nu-i fără importanță. — Oh ! pentru acei care te cunosc dragă d-le Dalister, această mărturisire ie de prisos zise Suchapt cu amabilitate. Spune-mi, ie advarat ceia ce a declarat acest pungaș : că a recunoscut altă dată pe tată d-tale in Italia ? — Nu știu, zise Laurent, la urma urmei ie cu putință. TM N’ai avut, cunoștință tocmai așa de strălucită tatăl d-tale ! zise Suchapt râzând. Dar să lăsăm aceste amintiri triste. Ai fost rănit zilele acestea, acum văd că iești vindecat. Și acuma n’ai sa urmezi a lucra pe lingă poliție ? Laurenti explică că n’avea nici un motiv pentru a-și continua rolul, pe care niște împrejurări triste il siliseră să-l joace, și nici pentru a-și relua traiul de altă dată. Chiar dacă ași dori-o adause iei aceasta mi-ar fi destul de greu: nu mai am nici o avere. Suchapt se grăbi să-i puie casa lui la dispoziție. — Iți mulțumesc, zise Laurent, ași , vrei o ocupație, un loc. Suchapt explică că n’avea nevoie de nici un funcționar nou, și că-l va fi imposibil de a admite pe Laurent la birourile sale. Laurent nu insistă. Se vede că familia Suchart dorea cu orice preț ca să nu-i mai calce pragul. Primirea lui Lefort, la care Dalisier se dusese ieșind din otelul Foubourg Poissomiere fu cu totul alta. Agentul de schimb i strînse mina prietenește, îl felicită și cînd fu vorba de o funcție in casa sa îi zise : — Ei fără îndoială, te iau la mine" Nu-i cine știe ce, ie adevarat, dar n’are de a face. Acuma vino aici, lucrează, deprinde-te cu afacerile, o să îmi poți aduce servicii foarte bune, și tu însuți, o să-ți poți creia la bursă o poziție destul de serioasă. Laurent i povesti in urmă de vizita pe care o făcuse la Suchapt și refuzul nu indeajuns de bine acoperit al acestuia. Nu cumva ai să începi ai plînge ? zise Lefort rîzînd. Dra nu meriți norocul care te-atru că ai simplicitate0 lege. — Cum !. — El! nici care-ți deschide mărinimos pungi mai mic loc la lot fi așa de ușor amenea loc. N prezența ta f și ar vroi de la parcel r Și6" W’ CON710TI Baluri și petreceri. Tempi pasații.— Știință și potexie.—• Confetti. Emoții parțialane. — Verdict favorabil. Sunt unul din puținii cetitori care nu vor ceti interesanta dare de seamă a balului da Sâmbătă seară, publicată în numărul de față. Aceasta pentru bunul motiv că útiéiul reporter, ori cîtă bunăvoință ar avea, nu ns poate da decit ceia ce are de spus : și e atit de puțin ! intr’adevăr balurile noastre—vorbim de cele »alese» tind a deveni din zi în zi mai monotone și mai sărace în varietăți și însuși clasa studențească adoptatiu încetul moda severă a balurilor fără...petreceri. Noțiunea petrecerei cere in genere un ințeles de inferioritate, un sens popular și de aceia petrecerea insă’și e eliminată din lumea mare, ca un element mai puțin demn de imitat. De aci urmează in chip fatal că balul modern e condamnat la uniformitate și de aceia in dările de seamă respective găsim numai enumerări de nume, toalete și de dansuri executate. De imensă varietate oferă, in schimb, balul popular, unde elementul „petrecerei“—care nu se confundă insă cu „cheful“ ordinar joacă un rol esențial. Aci imaginația se cheltuiește in belșug și fantazia creatoare ’și dă frîu liber. Cine din noi nu a păstrat vie in amintire o seară oarecare, cînd a luat parte, cu toată expansiunea tinereți, la un bal mai puțin high-life ? lașul însuși n’a datorit in anii trecuți cîteva memorabile seri de bal unde toată vioiciunea și însuflețirea tineretului a strălucit fermecătoare in lumina feerică a voioșiei ? ■k * ¥ Dintre nenumăratele distracțiuni născocite pentru varietatea petrecerilor in apus -rînd pe rînd introduse și la noi —una este astăzi 1n ordinea zilei in presa pariaîaua , mult popularele confetti, cărora migăloasa știință a higienei le-aduce, așa din senin, învinuirea că ar fi in stare să propage diferite boli molipsitoare. Cîte nu „propagă“ hîrtia intr’adevăr—dovadă că hîrtia ie in stare să propage o atare calomnie pe seama bietelor confetti pe care le cunoaștem cu toții atît de inocente și de inofensive, atît de zlobit și de săltăre e cînd se prind, fluturi cu culori pestie, pe buchetul de flori pudrate ce alcătuiește îmbinarea măiestrită a părului de aur, a sinului de fildeș și a sînilor de diamant. Ce-i pasă, insă, științei suverană rece și nepăsătoare—de vraja poieziei calde in aprinsele jocuri de bal ? Ea nu vede decît primejdia ; ea analizează contractul rondelului de helbe cu buza catifelată a gurii aripă de flutur lipită de petală —și urmărește toxicul problematic al microbului pănă’n preajma gurii celei mai dulci. * * * De la prima vedere lucrul se pare posibil. Fabricațiunea enormă de confetti a dat și dă loc la nenumărate abuzuri și e lesne de ințăles că de îndată ce industriașul exploatator s’ar servi, pentru fabricarea lor, de hîrtie suspectă, poate din hirtii colorate culese din cine știe ce terenuri puțin salubre,produsele insă și arii cu drept cuvînt puțin recomandabile. Pentru a ințelege mai bine ce întindere colosală a luat industria și comerciul de confetti, e destul s» ^unem ‘irt—rrîmTrrrr Tii’trT^rr^r^mi—TT^t^Ti^rr^--^îir^T‘irrrrrT-~inTr--iT-r-rriRMiiiir iirrTii ii... i..íu.n.j. — _ o impres °