Evenimentul, ianuarie-martie 1900 (Anul 8, nr. 1-55)

1900-01-26 / nr. 1

ABONAMENTE: înainte pe un an .... Lei M - „ „ 6 luni .... „ 12 — „ „ 3 luni­i . • • „ 6 — In streinătate un an . . . „36 uh­im­măr 10 ban! REDACȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STR­ADA LAPUȘNEANU No. 44 MERC­URI 26 IANUARIE 1900 UTI NUMĂR 10 BANI -jAnunciuri, Inserții și rreclame m — [ Pa'cirV * Iinia garmond Lei 4 I Vicii ” ” ” 2 Mis ;; ;; ;; 51 ^manuscriturile vechi nu se inapoieze Uli immár vechi SO baut Tați. ZIAR CONSERVATOR ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ HOTEI TRAJAN LA CATUL I-iu $ U M A R I U Primul cuvânt Telegramele noastre Tribuna și Renta din Brasov Informații—Diverse Ziarele „Evenimentul“ și „O­­pinia“­ susținînd aceiași col­ană și același partid au­ hotărît fusio­­narea lor, astfel că de la data de Luni 2d Ianuarie nu va mai apare de­cit un singur organ conservator in localitate, păs­­trind numele de „Evenimentul“ care va fi pus sub direcția a­­celuiași comitet care a dirigiat Opinia. ___________ Primul cuvânt Sunt curioase și nepătrunse căi­le, pe care te duce soarta. Pleci de la o margine îndepărtată a zărei și mergi,—mergi, iar la popas ești ui­mit de figurile, pe care le întâl­nești, de drumul pe care nu credea vre­ o­dată să-l fac. In lumea spirituală schimbarea aceasta de orizont se face mai pe îndelete. O rază de lumină nouă dă altă înfățoșare a priveliștei vechi, alt­fel pricepi lucrurile, pe care o via­ță întreagă le-ai privit in ochi de ură. Și atunci se întîmplă curiosul fapt că oameni, cari au luptat alt­fel, pentru alte credinți, să se ală­ture întru atingerea aceluiași ideal. .Astfel Evenimentul, fondat ca ziar liberal, s-a întâlnit în cale cu Op­rălia, ziar conservator și au trăit pentru a susține, in cele din urmă, aceeași idee. A fost deci logică și fatală contopirea lor spre a și uni puterile și face­..o« lupta comu­nă să fie dusă mai cu p­utere. Și de -azi înainte singurul organ conser­vator din localitate va fi Evenimen­tul. Dar aceasta explică de ce tot tre­cutul ziarului, in care scrie azi n'are nici o legătură cu prezentul. De­­zi Evenimentul începe o viața nouă, la lumina ideei conservatoa­re. Trecutul nu leagă întru nimic noua direcție, — aceea a opiniei, —căci nu-i nimic obștesc între el și ea. De-alt­minteri, acel trecut are cine-l reclama, căci luptele duse cu o energie aprgă au avut un luptător de seamă, pe fostul director al a­­cestui ziar.­­An­­a aparține trecu­­tul,—nouă, viitorul. Și acum, înainte de a începe zil­nicul apostoat întru provăduirea i­­deei, care te călăuzește și ne mină, cîte­ va vorb asupra ziarului,—nu vorbesc despre direcție, ci despre chipul cum va fi redactat. În primul număr al opiniei s’a pus ca notnă vorba cumpănitului Horațiu: es modus in rebus. Și a­­cei, cari au scris in coloanele or­ganului apu pot spune că n’a fost vorbă de evaghelie mai curat pă­zită ca acel cuvînt. Nici o atingere personală, ici o defăimare. Ideea e destul de s clară și de lumininoa­, v,y..., să ca să se impue prin sine, fără a face se sîngere ochii nimănui. In primul articol al înaitului­­ Eveni­­­­ment sîntem fericiți că putem inscrie acelaș cuvînt de adînc înțeles. Cum ziarul a cărui forțe vin să o măreas­că pe ale­a Evenimentului și a păs­trat cu sfințenie preceputul pus in primu-i cuvînt, vom cerca și noi, in lupte cu­ de calde și de inimoase, a ne aminti veșnic de vorba bâ­tlanului latin. Ziaristul nu apare de­cît ca soldatul înarmat pentru lup­ta. Și e o fericire pentru el ca și pentru noi, cînd poți să stimezi pe cel combătut,cînd poți să saluți pe cel invins. In duelele politice ce vom încinge vom lupta cu cea mai deplină energie, cu cea mai depli­nă incredere în adevărul neștirbit al celor propovăduite, dar corect și curat, lăsînd altora obiceiul de a-și atinge pana in noroi spre a mînji­­ pe adversari. Eternul Shakespeare­­ a spus vorbă de adevăr, la care ne­­ vom găndi veșnic: insultele și ne­­­­­cuviințele sînt ca icoanele de proce­­­­siune, cari se reîntorc la biserica,­­ de unde au plecat. Din tot ce există, aceea ce rîmî­­ne( aceea ce se înalță tot mai sus pe aripele morței e ceea ce nu se schimbă, e adevărul un veci căutat. Cu ochii spre dînsul, deci, ne urma calea, lăsînd de-o parte vom­bele meșteșugite, care întunecă fra­un cuget fals. Evenimentul. .. 2»USMIA«5!SA ««8» trtHBOK ..?£ AM d­e*­Ótet­m­ita'Axă PROFILE D șoara A. M. Cea mai frumoasă și mai deșteaptă d’intre fete. Corpul ei mlădios, sculptat și plin, se unduleaza in mișcări de un ritm suggestiv, de o p]y ilicu­.le’admirabila o fujă catife­­lată cu tenul persicei, o gura ca o cireașă, două buze ca nouă mure i­ ^dau cea »*■ trăgătoare și cea mai fermecătoare întrupare de vis aereu. Dar din buzele roșe ca ma argeanu fsa cu­vinte scinteitoare, vorbe care­­ una după ele o urmă de lumina. Stai cu ochii pironiți pe fața sa admirabilă și nu știi ce să admiri mai mult: statuea aceasta de-o așa­ de de­­săvîrșită plasticitate sau spiritul fără samăn de scînteitor. Și-a tras o brazdă curioasă in lume, cînd și-a ales cea mai ingrata din părțile științei ca obiect de studiu dar nn chiar acest arid cîmp de ocupație ea duce poezia inerenta persoanei sale,­farmecul nedeslușit care o face una din cele mai dragule ființe, jumă­tate zîni, jumătate femee. Semne particulare. Are un chip așa de delicios de include ochii cu înțeles in frea­­mătul mișcărilor de buze, incât un fior pă­trunde in­ făptura celuia, care o privește. Redo 1 — missessMi­mum:......................— Ecouri și Noutăți Calendarul: 25 Ianuarie Răsăritul soarelui: 7.31 Apus Timpul : Frumos. Politica de curiozități se ascund și subt acest n­um­e ! Un ziar din Capitală combate á­outrance rezolvarea chestiei școalelor­ din Brașov. In acelaș nu­măr însă, în o nota, ziarul sa miră de cele spuse de EPO­R, care reda opinia domnilor B Delavrancea, C. Arion etc. subt pretext că acești domni nu s’au putut pronunța despre chestie înainte de a cunoaște­ textul conven­­țiunei încheiate intre cele două gu­verne.—­Așa logică mai rar. 5.30 EPIGRUB flâ. Englesilor. Englesii sunt literal­­minte căsăpiți în Trans­vaal. Ori-ce-abator departe-i. Dar ori-cum îmi para crud că a vostru chiar să-l faceți In Africa de sud. Giordano. Beschanel la Academie. Paul Deschanel a fost primit la A­­cademia franceză și a pronunțat un strălucit discurs, în care prea­mă­rește țara și patriotismul. Asupra importanței­ acestui apel la unire, in timpul actual de criză revine Le Fi­garo, care-i consacră un articol. Dis­cursul începe cu un omagiu de iu­bire filială, pe care tînărul­ acade­mician îl adresează satului său, Tolstoi. Un ziarist a intervievat pe bâtrî­­nul scriitor asupra răsboiului din Africa. Moșneagul i-a mărturisit că n’a avut de­cit o frică: aceea că Burii să nu fie învinși. Despre con­ferința de la Higa el spune că n’a avut mari iluzii, căci lipsea crite­riul practic. Gluma Zilei. — N’a fost chip sa dau ceva rale croitorului meu ... — Zău ? —• Da. Le vroia pe toate. pa­ X. „Pentru Biserica cea alba­ Jassy“ E vorba despre un zapis de danie a unei părți de moșie din satul fiodoleț ținutul Vasluiului, din partea unei foarte evlavioase femei Maria Comisoia fata lui Vasile Brahă armaș. Această biserică căpătă întreaga bucată de pă­­m­int a lui Brahă, pe care cred, că a “tâmpit’o până cînd s’au secularizat averile ALi­usiti­ev, v ^­de Grigore Alexandru Ghica Vodă din T/Ü6 Au­gust 3. Actul de danie făcut in anul 7268 August 28 sună ast­fel : ..Adică eu Maria Comisoaia fata lui „Vasile Braică armaș scriu și mărturi­­­sesc cu această adevărată scrisoare a „mea la mina sf.­sale părintelui Velișco „protu protopop de la biserica cea Albă „iașii unde este hramul nașterei d-lui „D-zeu și mîntuitorului nostru Is­ust, „precum să se știe că de nime silită nici „asuprită ci de a mea bună voe am dat „danie aceștii sfinte biserici toată par­­„tea cîtă se va alege a tatălui meu din „satul Soholețul de la ținutul Vasluio­­­lului pentru sufletul părinților m­i și ,pentru al nostru și a toată seminția a noastră numai și numitul părinte să „fie dator a ni scrie la pomelnicul sfintei „biserici și să ne pomenească la sfintul „jertfelnic cât a milui Dumnezeu a fi „această sfîntă biserică în stare atît sf-sa­u numitul protu potropop cît și alți „preoți ci va fi după vreme și de acum „înainte să fie v­lnic și­ sa a stăpîni „toată partea tatălui meu de mai sus „scrisă cât se va alege după scrisoarea „ce i-am dat de veci ca dreaptă moșia , sfintei biserici și la această danie și „miluire ce-am făcut cu sf­ta biserică „să nu fie nimene volnic de rudele mele „sau din sâminția mea ca să o răs­­cumpere această parte sau să o vindă „cui­va unia ca aceia să nu fie ertați „de Dl. Dumnezeu și de maica sfinției „seale prea curata fecioară Maria și „de mine nevrednica și păcătoasa și ”,pentru mai mare credință am și iscălit „și mi-am pus și pecetea inelului meu „ca să se creadă și au iscălit și alți „oameni de cinste care s’au întîmplat. Maria Brădoaia biv vel Gomisoaie. Vasile Gane logofăt am scris cu zisa d-sale."“ După trecere da cinci ani aproape, ori protu potropop Velișco ori urmă­torul sfinției sale cine va fi fost luînd acest act s’a dus la Voevodul de pe acea vreme Grigore Ghica și a cerut Cartea domnească pentru acest pămînt dăruit acelei biserici; iată și cuprinsul cărții : „Noi Grigore Ghica se vede că se „lasase formula Ion ca pe timpurile mai „vechi cum obișnuiau voevozii boj. mi­lostiv gosp. Moldovei dat­am cartea „domniei mele părinților de la biserica „cea albă din Iaș, de la naștere lui „Hristos și după zapis da danie din re­peat 7268 august 28 a Măriei Comi­­„soaia fata lui Vasile Brahă armaș , volnici să fie a stăpâni toată partea „lui Vasile Brahă din satul Soholețul „din ținutul Vasluiului ce au dato danie „sfintei biserici Marie, fata armașului „Brahă precum s’au văzut și zapisul de „danie încredințat cu iscălituri și a „boerinaș di curte pentru aceea di pi tot „locul din parte de moșie a lui Vasile „Braică armaș să aibă preoții a-și lua dijme de a zece din țarină din toate sămănăturile, din fînațe, „din porniți din prisăci cu stupi din „50 unul să fie a d-sale mai puțini să „ia cîte o para di stup și dintr'allili „din toate pre obiceiu ci numai din ..grădini de legumi să nu ca și nimi „să nu se arăte împotrivitori pristi car­­e tea domnii meii ci toți să-și dea dijma „venitul moșiei iar avînd cineva a res­­­punde sa vie la divan cu scrisoare „așa poruncimii. Urmează apoi locul peceții domnesci și iscălitura nedescifra­bilă._ a unui , Vel visternie" cu acea a „Erei Velișcu protu protopop Iaș citi­torul sfintei biserici"". 7273 August 6. Că o fi voit cine­ va s’o răscumpere, că s’o fi dus cu jalbă la divan, nu se știe. Cîtă afurisenie din partea Comi­­sonei pe acela, care ar voi să desfacă ce dînsa a făcut de veci sfintei biserici și — tocmai «oai­­a statului s’a resfrînt amu­­aturisenie, cînd a tuat pe coama, sa pămîntul! Neprevedere. Mihail G. Ignat. __ Institutor. Cetatea moarta Vesper Mă legău valurile ’ntr’ana, Oh vraja unui tainic dor­­ Și'n departare-apare lun­a, Scăldindu-și fața 'n spuma lor S'aude clopotul departe Ca ruga unui păcătos— Iar in altarele de șarte Lucește—chipul lui Cristos Șin turnul negru, spre'nse­zare, S’aprind luminele de veci, Cerșind o vorbă de ’ndurare La stanele de murmur reci.­­Se lasă pasele din albastr­u Pe brațul sfântului de fer. Ele­ aduc raza de la astru Și ne duc ruga către cer. Ramiro Veneția 3, cetl Pe pagina HI-a Balul Reunamei TELEGRAMELE NOASTRE — De la corespondenții noștri speciali — Un discurs Paris 21 Januar. Azi a avut loc la S­t. Maude un banchet oferit de camerila consul­tative ale lucrătorilor de producție în onoarea d-lor Waldeck-Rousseau și Millarand. D. Waldeck Rousseau a pronunțat un discurs prin care el a dat dreptate operei îndeplinită de ca­merele consultative și a arătat soli­daritatea care există­­intre desvolta­­rea acestor instituțiuni și opera re­publicană. Oratorul a cons­ta­tat încă că guvernul actual a luat puterea in condițiuni­ dificile. A trebuit să apere Republica contra vecinicilor sei ad­versari și guvernul va avea alta greu­tăți de trecut unde violența a face loc înșelăciunei. Guvernul poate să-i privească fără frică fiind­că cu toate criticele, Republica nu poate fi lo­vită și democrația făcind inventariul cucerirelor pe care ea le-a realizat, nu se va lasa a se schrima prețul sforțărilor sale. Noi nu ne temem de viitor —a zis d. Waldeck-Rousseau terminind­­ pentru că noi știm că vi­itorul este al Republicei.­­Vii a­­plause. Cazuri de insolațiune Buenos-Aires 25 Ianuare Aici au avut loc 32 decese pre­tinse de insolațiune. Coresp. LEITMOTIV. Singur Carp are idei Conservatorii n’au pe Carp Deci conservato­­ii n’au idei ER NOUA. Gestiunea rental și presa de peste munți! Unele ziare insinuau că ziarele de peste munți n'ar aproba rezolvirea ches­tiei școalelor din Brașov. Revr^^cem un articol din ziarul Te­ oria asupra acestei chestii spre a lămuri lucrurile. Una din cele mai grave și mai im­portante chestiuni, care a preocupat mult lumea de la noi și din Romînia, vine luată de la ordinea zilei, înțele­gem chestia „rentelor ” datorite bise­­ricei Sf. Niculae din Brașov din par­tea statului român. E chestia care la timpul său a provocat mare furtună, a înveninat rău ranele, în­cît se cre­dea că nu mai este chip de vinde­care. Și iată că s’au vindecat. S’a gă­sit o soluție și s’a găsit o rezolvare pe seama chestiei care are să nu i­e­­mească pe toți cei interesați. Ne face o deosebită plăcere a putea anunța că pertractările purtate intre guvernul român și cel maghiar pentru rezolvarea acestei chestii gingașe, au fost încheiate, iar rezultatul lor au fost adus in aceiași zi la cunoștința parla­mentului român și maghiar, in formă deosebită. Jos, adică a depus d. Take Ionescu un proiect de lege pe biroul Camerei române, precum și o expunere de mo­tive, referitor la rezolvarea chestiei a­­ceștia. Camera română a aplaudat și a făcut extusiaste ovațiuni ministrului român pentru modul in care a rezol­vat chestia, semnul, că soluția aflată stă in consonanță cu de­mnitatea sta­tului român și cu interesele regatului român. „FOIȚA EVENIMENTULUI* ----------------------------------------------■; 195 Í CAINE1E ' VSC­UNSE XXIX. if&‘ reit*’, fcr&da Ctudiftet -Ba­n, nu așa de repere zise Lucii; . ie adevarat că ie­ram ocupat te rog să măreți. Dar mai avem eme... șezi. Nu iera ;e mirare ca Luc­apt să facă o primă bună omului are ve­nea să-l î­nfie de o asemene­nea-­i­niște, dar această amabilitate nu era de­cît pe deasupra și Laurent nu ve­­dea intr’acesta nimic favorabil pentru iei. întrebă de d-na Suchapt și de Emi­­liene­­­i r­espunse că nu ierau incă li­niștite din pricina atâtor emoțiuni că trăiau retrase la Guteaus și nu primeau pe nimeni. .in •­ e­­s­te 9 y.îsft Suchapt... Roquin mi-a arătat alaltă seri intr un jurnal, un articol, un fel de fapt di­­vers in­ C8.ro fora vorba de excursiunea d-tale in provincie. Se pare că ai fă­cut tot ce atărnă de d-ta, dar n’ai re­ușit complect, pentru că ai lăsat pe Dacolard să scape. Ie adevarat, zise Laurent, dar cel puțin am obținut de la fei o mărturi­sire care nu-i fără importanță. — Oh ! pentru acei care te cunosc dragă d-le Dalister, această mărturisire ie de prisos zise Suchapt cu amabili­tate. Spune-mi, ie advarat ceia ce a declarat acest pungaș : că a recunos­cut altă dată pe tată d-tale in Italia ? — Nu știu, zise Laurent, la urma urmei ie cu putință. TM N’ai avut, cunoștință tocmai așa de strălucită tatăl d-tale ! zise Suchapt râzând. Dar să lăsăm aceste amintiri triste. Ai fost rănit zilele acestea, acum văd că iești vindecat. Și acuma n’ai sa urmezi a lucra pe lingă poliție ? Laurent­i explică că n’avea nici un motiv pentru a-și continua rolul, pe care niște împrejurări triste il siliseră să-l joace, și nici pentru a-și relua tra­iul de altă dată.­­ Chiar dacă ași dori-o adause iei aceasta mi-ar fi destul de greu: nu mai am nici o avere. Suchapt se grăbi să-i puie casa lui la dispoziție. — Iți mulțumesc, zise Laurent, ași , vrei o ocupație, un loc. Suchapt explică că n’avea nevoie de nici un funcționar nou, și că-l va fi imposibil de a admite pe Laurent la bi­rourile sale. Laurent nu insistă. Se vede că fa­milia Suchart dorea cu ori­ce preț ca să nu-i mai calce pragul. Primirea lui Lefort, la care Dalisier se dusese ieșind din otelul Foubourg Poissomiere fu cu totul alta. Agentul de schimb i strînse mina prietenește, îl felicită și cînd fu vorba de o funcție in casa sa îi zise : — Ei­­ fără îndoială, te iau la mine" Nu-i cine știe ce, ie adevarat, dar n’are de a face. Acuma vino aici, lu­crează, deprinde-te cu afacerile, o să îmi poți aduce servicii foarte bune, și tu însuți, o să-ți poți creia la bursă o poziție destul de serioasă. Laurent i povesti in urmă de vizita pe care o făcuse la Suchapt și refu­zul nu in­deajuns de bine acoperit al acestuia. Nu cum­va ai să începi a­i plînge ? zise Lefort rîzînd. Dra nu meriți norocul care te-a­tru că ai simplicitate0 lege. — Cum !. — El! nici care-ți deschide mărinimos pungi mai mic loc la lot fi așa de ușor a­menea loc. N prezența ta f și ar vroi de la par­cel r Și6" W’ CON710TI Baluri și petreceri.­­ Tempi pa­sații.— Știință și potexie.—• Confetti. Emoții parț­ialane. — Verdict favorabil. Sunt unul din puținii cetitori care nu vor ceti interesanta dare de seamă a balului da Sâmbătă seară, publicată în numărul de față. Aceasta pentru bunul motiv că útiéiul reporter, ori cîtă bună­voință ar avea, nu ns poate da de­cit ceia ce are de spus : și e atit de puțin ! intr’adevăr balurile noastre—vor­bim de cele »alese» tind a deveni din zi în zi mai monotone și mai sărace în varietăți și însuși clasa stu­dențească adopta­tiu încetul moda severă a balurilor fără...petreceri. Noțiunea petrecerei cere in genere un ințeles de inferioritate, un sens po­pular și de aceia petrecerea insă’și e eliminată din lumea mare, ca un ele­ment mai puțin demn de imitat. De aci urmează in chip fatal că balul mo­dern e condamnat la uniformitate și de aceia in dările de seamă respective găsim numai enumerări de nume, toa­lete și de dansuri executate. De imensă varietate oferă, in schimb, balul popular, unde elementul „petre­cerei“—care nu se confundă insă cu „cheful“ ordinar joacă un rol esen­țial. Aci imaginația se cheltuiește in belșug și fantazia creatoare ’și dă frîu liber. Cine din noi nu a păstrat vie in amintire o seară oare­care, cînd a luat parte, cu toată expansiunea tinereț­­i, la un bal mai puțin high-life ? lașul însuși n’a datorit in anii trecuți cîte­va memorabile seri de bal unde toată vi­oiciunea și însuflețirea tineretului a strălucit fermecătoare in lumina fee­rică a voioșiei ? ■k * ¥ Dintre nenumăratele distracțiuni năs­cocite pentru varietatea petrecerilor in apus -rînd pe rînd introduse și la­ noi —una este astă­zi 1n ordinea zilei in presa pariaîaua , mult popularele con­fetti, cărora migăloasa știință a higie­nei le-aduce, așa din senin, învinuirea că ar fi in stare să propage diferite boli molipsitoare. Cîte nu „propagă“ hîrtia intr’ade­­văr—dovadă că hîrtia ie in stare să propage o atare calomnie pe seama bietelor confetti pe care le cunoaștem cu toții atît de inocente și de inofen­sive, atît de zlobit și de săltăre e cînd se prind, fluturi cu culori pest­i­e, pe buchetul de flori pudrate ce alcă­tuiește îmbinarea măiestrită a părului de aur, a sinului de fildeș și a sî­ni­lor de diamant. Ce-i pasă, insă, științei suverană re­ce și nepăsătoare—de vraja poieziei calde in aprinsele jocuri de bal ? Ea nu vede de­cît primejdia ; ea a­­nalizează contractul rondelului de hel­be cu buza catifelată a gurii aripă de flutur lipită de petală —și urmărește toxicul problematic al microbului pă­nă’n preajma gurii celei mai dulci. * * * De la­ prima vedere lucrul se pare posibil. Fabricațiunea enormă de con­fetti a dat și dă loc la nenumărate a­­buzuri și e lesne de ințăles că de în­dată ce industriașul exploatator s’ar servi, pentru fabricarea lor, de hîrtie suspectă, poate din hirtii colorate cu­lese din cine știe ce terenuri puțin sa­lubre,­­produsele insă­ și arii cu drept cuvînt puțin recomandabile. Pentru a ințelege mai bine ce întin­dere colosală a luat industria și comer­­ciul de confetti, e destul s» ^unem ‘irt—r­rîmTrrrr­ Tii’trT^rr^r^mi—TT­^t^Ti^rr^--^îir^T‘irrrrrT-~in­Tr--­iT-r-rriRMiiiir­ iirrTii ii... i..íu.n­.j­­. — _ o impres °

Next