Evenimentul, iulie-septembrie 1900 (Anul 8, nr. 127-191)
1900-09-19 / nr. 181
SERIA n-a ANUL al VIII-Iea No. 181 UN NUMĂR 10 BANI Un număr 10 bani REDACȚIA STR. LAPUȘNEANU No. 44 EVENIMENTUL ZIAR CONSERVATOR COTIDIAN ABONAMENTE, înainte pe un an . „ „ 6 luni . „ „ 3 luni , n streinătate un an . Lei 24 12• si 6 -• 55 36 MARȚI 19 SEPTEMBRE 1900 Aruncimii Inserții și Reclame pagina 1 linia garmond Lei 42-50 25 Manuscrisurile vechi nu sa inapoies Un număr vechi 10 bani ADMINISTRAȚIA STR. LAPUȘNANU No. 44. NII ST SPSS 113111! Ne întrebam într’un articol precedent, care să fie causa îngrămădirei tineritului de ambele sexe, la școlile practice arte, meserii și profesionale? Să fie oare dorul părinților de a vedea pe copiii lor îmbrățișînd o carieră practică și independentă, de comerciant ori industriaș ? Poate ; nu pot nega că nu o fi licărind în mintea unora și altora și această idee, dar sînt părinți comercianți, care țin ca copiilor să le ducă mai departe profesiunea lor dar după cercul în care ne învârtim noi, mai ales în Moldova, gîndul care mină pe părinți să-și dee copiii la școlile practice e ajungerea mai degrabă la scop ocuparea unui post de funcționar comercial, sau de maestră la o școală. Și dacă am scruta cutele mintei la toți acei ce-și aduc băetii și fetele la asemenea școli, nu ne va surprinde răspunsul unanim, că îi dau să învețe să ajungă și ei să poată trăi cu cartea. Și traiul prin carte apare înaintea ochilor mai ușor decît traiul prin muncă. E curioasă asociatia asta, ce s’a făcut în mintea Romînului, că traiu prin carte, e mai ușor decît cel prin muncă, ca și cum traiul prin carte n’ar cere muncă! Râvna după diplome e îndreptățită de cei ce cred că avînd deja diplome vine dreptul de a cere să trăești pe spezele diplomei. Cînd vom ajunge să vedem că cu toată diploma mori de foame, că e greu apoi de căpătat acea diplomă, că cere cheltueală, negreșit că atunci lumea se va desbăra de credința sa, și vom vedea cum se întoarce curentul social spre alte celease Că n’am ajuns încă acolo, vede din faptul că încă năzuesc mulți spre diplome de tot felul. Facultățile noastre de drept încă dau licențiați, deși sunt multi neocupați din cei cu diplome. Ne mai trebue încă diplome de știintă, litere, medicină, teologie, dar cine ,ne poate garanta că relativul necesar și bun pentru moment nu va deveni peste puțin copleșitor și rău! Avem chiar azi foarte mulți și multe din fumate profesionale *ncipele de al doilea rang multa va fi de asemenea desPREȘALUL DE WALDERSEE Berlin, 18 Septembrie Mareșalul de Waldersee, care a sosit la Ta-Ku în ziua de 14 Septembrie, a început imediat operațiile militare în provincia Pe Cik. LEGAȚIILE Petersburg, 18 Septembrie D. de Giers, ministrul Rusiei și personalul legațiunei rusești, au părăsit Ta-Ku în ziua de 16 Septembrie, pentru a se stabili la Tien-Tsin PACEA Peking. 18 Septembrie Prințul Cing a declarat, ca răspuns la propunerea miniștrilor străini, despre reîntoarcerea curtei la Peking, că a adresat împărătesei un memoriu despre aceasta. RASBOIUL Pezing, 18 Septembrie mareșalul de weldersee a decis sa ocupe un palat din orașul sfânt spre a se statuii. Americanii s’au imediat la acest proect, ridicând numeroase obiecțiuni. UN DECRET Washington, 18 Septembrie Consulul Statelor Unite la Sangai telegrafiazâ cu Seng, directorul general catedre profesionale. Poți să-i întrebi cît îi politi că de ce nu deschid un atelier? nu se asociază să concureze in piață? Răspunsul e simplu: piața cere risic și muncă încordată ; pe cînd din contra funcția cere muncă cu ceasul, venitul e fix, și nu vreau să risc. In dosul acestui răspuns simplu se mai ascund și altele: votul lui și al familiei, neconsiderarea societăței noastre pentru meseriași, etc. etc. Și apoi chiar școlile profesionale și de arte au fost rău organizate, n’a precumpănit la organizarea lor meșteșugul, profesiunea, ei tot cartea. Elevul se simțea că și la aceste școli se cere carte, tot limbi cu teme multe, matematică multă, așa că văzînduse o dată în stăpînirea unei diplome cerea slujbă, fiindcă și el a învățat carte, nu numai meșteșug. Nouă ne trebuesc mici meșteșugari , ne trebuesc școli profesionale elementare, în care elevul să aibă în prima cinste pe maestru nu pe dascal. Ce-am zice noi, cînd chiar în școli elementare profesionale ca cea de la Buciumi—tot gustul cărței atrăgea pe copil, nu gustul profesiunei. Județul Iași a cheltuit sute de mii de lei cu această școală pentru a nu produce nici un meseriaș rural! Mulți prefecți și-au pus întrebarea: ce e de făcut ca această școală, care trebuia prin firea ei să servească drept pildă oricărei școli elementare profesionale. Pare că actualul prefect a găsit formula, căci, preocupat de a asigura satelor meseriași lucrători eșiți din această școală, a căutat să o organizeze așa fel, că studiile teoretice să ocupe un ceas pe zi, restul numai meserie Și cum meseria cere și puțin capital și unelte, s’a dispus ca din beneficiile ce vor rezulta la școală din lucrul atelierelor, 80 la sută să formeze un fond pentru stabilirea absolvenților la țară în vre-o comună rurală din județul Iași. Mai mult încă: "Orice absolvent al școalei de meserii din Buciumi, care se va fi stabilit într'o comună rurală și va preda meseriei lui în vre-o școală din comuna sa de reședință, va primi o subvenție de 20 lei lunar. Cu toate aceste nacte credem că se va grăbi îndrumarea ruată pentru a le duce la Munich. Programa călătoriei arată că Majestatea Sa își va petrece noaptea la Lindau și va sosi la Munich mine, Luni, la douăsprezece și luni. REVISTA PRESEI București 18 Sept. „Patriotul“ spune că guvernul nu poate reforma economicește țara, decît impunînduturor cetățenilor sacrificii. Acestea vor provoca mulțumiri dar ele trebue să dacă sunt momente cînd popoarelor trebue să le faci bine chiar cu de-a sila. „Adevărul“ zice că chestia evreească trebue repede și neapărat rezolvată. Acest articol se ocupă de părerea lui Max Nordau exprimată în scrisoarea ce s’a publicat și în Evenimentul, EXPORTUL II fiu CREȘTEREA VITELOR.—VECHIMEA ACESTUI NEGOȚ.—CANTEMIR ȘI CRONICARII.—UN EXEMPLU DE BENEFICIU — STATISTICA MEDICULUI VETERINAR AL JUDEȚULUI EXPORTUL NOSTRU IN AUSTRO-UNGARIA, RUSIA, TURCIA, FRANȚA, SERBIA, ITALIA, BULGARIA, GRECIA, ELVEȚIA, SPANIA, ANGLIA, OLANDA, GERMANIA ȘI ALTE ȚĂRI.—AMĂNUNTE.PK 303 Creșterea vitelor e un obicei vechiu în țările noastre, cari datează încă din vremile unite,în care „prietenii“ bulgari călăreau pe cai păroși fără șea, mîncau carne crudă și beau vin in țeasta primului dușman căzut în luptă. Pășunile întinse, cari se văd la fiecare pas, a Romîniei, au dat putința că acest negoț făre proporții destul de întinse. Cai și boi din țările române erau îndeobște cunoscuți. ❖ Cantemir și toți cronicarii pomenesc de bunătatea vitelor din pămînturile dunărene, de altmintrelea, nu în unul din tractatele și capitulările încheiate de vechii voevozi se prevedea și un număr oarecare de cai ca peșcheș,căci, de obiceiu, sultanul impunea asemenea condiții. Vă închipuiți clar faima cailor romînești, dacă stăpînitorul Arabiei pretindea să i se dea un număr oarecare. " De o bucată de vreme, însă, comerțul acesta a început să dea înapoi. S’a spus că, față cu concurența și măsurile nereale luate de Ungaria,—și ea o crescătoare de vite,—beneficiul ar fi scăzut. Acesta-i argumentul cel mai tare, dar nu e de fel temeinic. Veți vedea îndată de ce. Iatăi, să vă dau un exemplu. Un cunoscut de al meu are pe malurile Prutului o moșie întinsă, foarte întinsă; părțile, cari sunt udate chiar de Prut, erau lasate în părăsire din cauza revarsărei acestei ape. Pe acele terenuri, cari nu produceau nimic. Proprietarul dete în posesie pămîntul; posesorul, mai priceput, începu să crească în grasele pășuni părăsite turme mari de vite, pe care le exportă. La sfirșitul primului an știți ce beneficiu net a avut? Optzeci de mii lei —care au venit tocmai la timp, pentru a-1 salva din dezastrul de anul trecut. * Un argument mai puternic pentru părăsirea acestui negoț e închiderea debușeurilor. Dar și acesta e tactice. Căci, dacă Ungaria a făcut oarecari dificultăți,—querelle de... Hongrois,—celelalte puteri sînt foarte dispuse a primi carnea din Romînia. Nu demult a fost în Iași, cum cetitorii își amintesc încă un reprezentant al comunei Iași, ca să vadă de nu se poate organiza exportul cărnei de aici, pentru a se alimenta piața capitalei Habsburgice. Planul nu e părăsit și, îndată ce se va putea stabili un mijloc de a conserva carnea socot că va fi adus la împlinire. Pe de altă parte, căile marine ne înlesnesc exportul acesta în toate țările. Dar, mai mult, decît orice argumentare, următorul tablou, întocmit de medicul veterinar al județului, pe periodul de ani 1868— 1898, ne va arăta foarte clar că exportul nostru de vite nu a suferit de stinjenirea, ce Ungaria a cercat să i o aducă. Iată-1: Austro-Ungaria a importat de la noi 12248715 cai, 105252017 boi, 33760120 oi și 172845336 masculi. Rusia, 1217722 cai, 26310151 boi 1818587 oi și 3201894 masculi. Turcia, 7319804 cai, 31236052 boi, 26415871 oi și 2410105 masculi. Franța, 14000 cai, 19400 boi, 31516 oi și 11280 masculi. Serbia, 112515 cai, 49315 boi 64875 oi și 48900 masculi. Italia, 197250 cai, 6451550 boi 5046 oi și 122700 masculi. Bulgaria, 1667004 cai, 3797096 boi 2082821 oi și 256132 masculi. Grecia, 6400 cai, 191800 boi, 13155 oi și 8100 masculi. Elveția, numai 3903 cai. Spania, mai puțin, 300 cai. Anglia, 212050 boi, 38400 oi și 37940 masculi. Olanda, 38000 boi și 9120 masculi Germania, 280020 masculi. Alte țări: 48725 cai, 6470 boi 153847 oi și 10594 masculi. Deci, un total de : Cai 22846338 Boi 173563901 și 64374238 Masculi 179512121 Deci, 440296598 de capete de vite au fost exportate din țara noastră în interval de 30 de ani. Nu ne putem dar plînge că nu avem îndestulător export și că din această cauză creșterea vitelor trebue lăsată în părăsire. Din contra. Atunci, care să fie motivul? Mie îmi pare că și aci e curentul, e moda. S’a zvonit că alte chipuri de a munci produc mai mult, fiind, în acelaș timp, mai nobile și deci vechea și patriarhala creștere de vite a rămas cam în părăsire. Astăzi, după încercări de tot felul, s’a revenit iarăși la vechiul chip de a-și agonisi avere. De aceea am înregistrat cu plăcere că vase pline cu vite plec spre țărmuri neatinse încă de exportul romînesc, deschizînd astfel noi debușeuri. Așa, în ultimul număr, o telegramă ne anunța că mai multe vase sînt gata de plecare, cu transporturi de vite spre Malta Z, trimete cu certere, adresa numai să fie citeață și lămurită. Numărul elevilor fiind cu vroință mărginit, iar cea mai mare parte din locuri fiind reținute, părinții doritori a-și plasa copiii în acest institut sunt rugați a înștiința cît mai de cu vreme direcțiunea. Direcțiunea tronulCa primar, și Teo»hart, ca ajutor al orașului Tg.Neamtz. Corpul 4 de Armată $ nadicație Facem cunoscut ca la 20 Septembrie 1900 orele 10 dimineața se va ține licitație la intendența corpului de armată in Iași pentru furnisarea a 175 vagoane grâu, recolta anului curent de cate 10.000 Kilo fiecare vagon. Licitația se va face prin oferte sigilate, dispunîndu-se și garanție de 10 la sută. Supra oferte nu se vor primi. Griul se va preda în saci furnisorului franco de orice cheltueli sa o moară in Iași. Doritorii spre a primiți la licitație vor depune neaparat pană la 12 Septembrie probă din grăul pentru care voesc a licita în greutate de patru chile arătind localitatea de proveniență. Caetul de sarcine cu condițiunile detailate se poate consulta în biurourile intendenței comandamentului Șeful Serviciului Intendenței Intendant Petrovici No. 23808 Nr și 22 Iulie 1900 N. CODRMNU Avocat Stradela Școalei de Arte No. 1 Consult: 8—10 dimineața La marele Magazin S. Kahane Succesori A sosit toate stofele pentru uniformele școlare cât și furnizarele necesare elevelor; tot o dată și complect lengerii pentru internate. Asemenea a sosit un mare asortiment de postavuri pentru doamnelenajuri și mătăsăriile cele mai moderne pentru toaletă și bluze. Trusouri complecte pentru mariaj compuse din lengerie final confecționată, olandă de flelgia de toate sorturile, broderii, ] plopămi gata de matasă etc. Conoare mari și cu metru, ^ stofe pentru mobile și perdele de lâna și pluș, brodate. Sper că onor, vechea mea dliantelă precum și onor, public mă va onora cu concursul lor. Cu stimă S. Kahane Succesori CONVOCAREA CAMERIUM* Corpurile legiuitoare vor fi deschise în ziua de 25 Septembre, conform programului obicinuit la deschiderea sesiunilor extraordinare. Luni 25 Septembre, la orele 11 și jumătate dimineața,un Te-deum se va oficia la Mitropolie, in fața d-lor senatori și deputați. La orele 12 d-nn senatori și deputați vor trece în sala ședințelor, unde d. Petre Carp, președintele consiliului de miniștri, va da citire Mesagiului M. S. Regelui și va declara sesiunea deschisă. După amiazi, în aceeași zi, Corpurile legiuitoare iși vor incepe lucrările, de cari vor fi sesizate de guvern. ----------------»«o»*--------------Stotfie ramolisment In unul din numerile ziarului liberal din localitate, vre o dadică pașoptistâ, cearcă a combate pe foștii radicali într’un articol (I) de... fond, articol intitulat cancerul radical. Pentru ca eșenii, cari nu obișnuesc a ceti Liberalul, să-și facă o idee de elucubrațiile canceroase ale pomenitului ziar, vom releva citeva părți patognomice, stigmate de ramolisement cerebral. Autorul ros de „cancerul radical“ se căznește a explica în următorul mod, că formațiunea radicală nu a avut rațiunea de a fi : „Radicalii s’au alcătuit un program artificial, inspirat de cluburile radicale și socialiștii din Franța. Deci, conchide formidabilul logician, nu reprezintă nici idei, nici aspirațiuni“. In alte cuvinte, nici radicalii și socialiștii din Franța, inspiratorii radicalismului român, nu reprezintă nici idei, nici aspirațiuni. Tare am dori să știm ce au de zis la aceasta, tinerii și generoșii socialiști, raliații și colaboratorii de azi ai Liberalului. „Ce alte reforme mai largi și mai radicale, reclamă oare țara noastră ca să le legitimeze ființa unui partid radical, într’un timp când instituțiile liberale n’apucase încă a-și da roadele și a se considera ca învechite ? Notați bine, instituțiunile pașoptiste—căci nu cunoaștem artele liberale— nu apucase încă a-și da roade și nici nu se pot considera încă, ca Învechite ! Mai departe : „Gruparea radical reprezintă pur și simplu o sumă de interese personale și apetituri nesatisfăcute și în consecință n’a putut ralia decît nulitățile, flamînzii, certații de judecată, într’un cuvînt drojdiile societății11. Notați asemenea că e vorba de epoca formațiunei grupărei radicale, la care luară parte domnii Grigore Macry și Radu Vasiliu foștii radicali puritani dacă nu puri și actualii fruntași ai liberalilor. In alt loc: „Radicalii sunt oameni inculți, primitivi etc. și mai departe conchide : Tot ce este profesor, de ori-ce grad în Iași, face parte din gruparea lui Bădărău ! Deci, după ziarul liberal, toți profesorii din Iași sunt „inculți, primitivi, vicleni, dușmănoși, spioni, dar mai presus de care sunt intriganți și calomnioși ”. Profesorii din Iași sunt rugați să edible aceste» 1' RENAȘTEREA FRICĂ RA’NTOARCEREL. 10 August. ...Și cînd mă gîndesc la privirea duioșilor tăi ochi, mi-e frică ne’nțeleasă să mai apar înahite și !... Or să se mai uite ei la mine ca’nt’la bară? ’Mi-ar fi așa de frig sub nepăsarea lor de acuma ! Nu Știu de ce-mi pare că s’a dus pentru totdeauna orice duioșie dintr’nșil,—și atunci un dor nebun de ducă, de pierdere a pașilor mei prin străini, mă prigonește. Ași vrea să uit că văpaia lor aflată mi-a încălzit vreodată inima. Dar din toate gîndurile pe m’alangă,—anul singur mâ’ntoarce din cale. El mă face să revin cu fruntea plecată, cu cuvintul „ertare“ pe baza, cu un dor infinit să te mai văz odată! E frica unei morți timpurii. Adesea ori îmi pare că văd moartea trecind pe lingă mine!... Ii fulgeră coajă de oțel in umbră, mă infior, gîndurile mă’nfâșură ca un giulgiu... Ce scumpă ’mi-apari așa In cadrul îndoliat al gîndurîlor morței. Și atunci mi se lămurește’n gînd toată neclintita viață a iubitei mele. Atunci văd că nu frica de moarte mă’n pietrește în pragul veșniciei, ci numai regretul adine că biata mea inimă s’o prăfui în întuneric fără să mai bată pentru tine, fără să te mai cunoască, să te mai simtă ! Gîndul acesta mă omoară și o milă adincă mă cuprinde de nebuna mea dragoste, nebunie căreia nu-i ajunge o vecie ca să te iubească ! O! dacă misterul nemurirei ne-ar fi revelat prin taina iubitei! Dacă poate toată încintarea ei sufletească, isvorăște dintro confusă presimțire a vieței viitoare? Cum ? Ochii aceștia, cari au știut așa de mult să adore, vor îngheța de veci cu sfînta lor Icoană ? La ce bun atuncea o lumină de fulger pe-o veșnicie de neant ? O nu! Cenușe dacă suntem, e că focul ce ne mistuie e prea neincăpător pentru o mină de țărină. El purifică și rafinează materia efemeră ce așteaptă in somnul plictisitor să fie riniiată din veacurile ce-o împietresc. ..... ...... Dar spaima neființei mă prinde din nou. Imaginea singurătăței de veci, a oceanului de tăcere peste cari sicriile morților plutesc fără candele, mă’nfășură. intr’un giulgiu... mintea speriată filiîie ca un liliac in umbră după o zare de luminiș,—și In cadrul acesta întunecat blîndă și iubitoare ni-apari luminată în nimb de lunafăr.... • de-ași putea și’n lumea morței ot astfel singur să rămii u amintirea ta în suflet a ochii tăi la căpătâi 1 385 2 odăi buc. c.p. lemn pivnița 38 1 odae și bucătărie 3? 2 apartamente 137 1 apartament 131 2 apartamente 139 2 apartamente 46 1 apartament 16 întreg imobil 14 1 odae 14 4 apart. cite 2 odăi și buc. 5 1 apart. 4 odăi buc. pivniță 7 2 odăi coridor și bucătării 4 3 „ coridor buc.c.p. lemni-16 7 apart. cite 2 odăi și citc lb. I Etaj de sus a apart. a cîte 4 odii și buc. 9u 4 odăi buc. pivniță și camarăm v v 2 odăi buc. cam. p. lemne 86 n » In 87 Palatul Societaței | Lăpușneanu 88 Eugenia Cristea | Sărărie 89 Catinca Chirilă | De sus 9Q Scarlat Ohl | „ 9^ Gr. Maximescu | Sărărie 92 Gh. Bejan | Lozonski 9g Aron Goldenthal Păcurari 94 n n » 95 n » CarP 96 w ■ » 9 97 « « 9 98 n * Păcurari 99 » « » 100 « ” ” 101 n n n 102 » ” » Note și Instrumente Musicale Câri poștale ilustrate și Albume se cumpără eftin numai la MAGASINUL DE MUSICA „GtÜNBERG" Iași.—Piața Unirei vis-a-vis de Matel Traianu. REDUCERI PENTRU CONSERVATORIȘTI ȘI PENSIONATE. /