Evenimentul, iulie-septembrie 1900 (Anul 8, nr. 127-191)

1900-09-19 / nr. 181

SERIA n-a ANUL al VIII-Iea No. 181 UN NUMĂR 10 BANI Un număr 10 bani REDACȚIA STR. LAPUȘNEANU No. 44 EVENIMENTUL ZIAR CONSERVATOR COTIDIAN ABONAMENTE, înainte pe un an . „ „ 6 luni . „ „ 3 luni , n streinătate un an . Lei 24­­ 12­• si 6 -• 55 36­­ MARȚI 19 SEPTEMBRE 1900 Aruncim­ii Inserții și Reclame pagina 1 linia garmond Lei 4­2-50 25 Manuscrisurile vechi nu sa inapoies Un număr vechi 10 bani ADMINISTRAȚIA STR. LAPUȘNANU No. 44. N­II­ ST SPSS 113111! Ne întrebam într’un arti­col precedent, care să fie causa îngrămădirei tineritului de ambele sexe, la școlile prac­tice arte, meserii și profesio­nale? Să fie oare dorul pă­rinților de a vedea pe copiii lor îmbrățișînd o carieră prac­tică și independentă, de co­merciant ori industriaș ? Poate ; nu pot nega că nu o fi licărind în mintea unora și altora și această idee, dar sînt părinți comercianți, care țin ca copii­lor să le ducă mai departe profesiunea lor dar după cercul în care ne învârtim noi, mai ales în Moldova, gîndul care mină pe părinți să-și dee copiii la școlile practice e ajun­gerea mai degrabă la scop ocuparea unui post de func­ționar comercial, sau de mae­­stră la o școală. Și dacă am scruta cutele mintei la toți acei ce-și aduc băetii și fetele la asemenea școli, nu ne va surprinde răspunsul unanim, că îi dau să învețe să ajungă și ei să poată trăi cu cartea. Și tra­iul prin carte apare înaintea ochilor mai ușor de­cît tra­iul prin muncă. E curioasă a­­sociatia asta, ce s’a făcut în mintea Romînului, că traiu prin carte, e mai ușor de­cît cel prin muncă, ca și cum traiul prin carte n’ar cere muncă! Râvna după diplo­me e îndreptățită de cei ce cred că avînd deja diplome vine dreptul de a cere să tră­­ești pe spezele diplomei. Cînd vom ajunge să ve­dem că cu toată diploma mori de foame, că e greu apoi de căpătat acea diplomă, că cere cheltueală, negreșit că atunci lumea se va desbăra de cre­dința sa, și vom vedea cum se întoarce curentul social spre alte celea­­se Că n’am ajuns încă acolo, vede din faptul că încă năzuesc mulți spre diplome de tot felul. Facultățile noas­tre de drept încă dau li­cențiați, de­și sunt multi neocupați din cei cu diplome. Ne mai trebue încă diplome de știintă, litere, medicină, teologie, dar cine ,ne poate garanta că relativul necesar și bun pentru moment nu va deveni peste puțin cople­șitor și rău! Avem chiar azi foarte mulți și multe d­in fumate profesio­­nale *­ncipele de al doilea rang multa va fi de asemenea des­PREȘALUL DE WALDERSEE Berlin, 18 Septembrie Mareșalul de Waldersee, care a so­­sit la Ta-Ku în ziua de 14 Septem­brie, a început imediat operațiile mili­tare în provincia Pe­ Cik­. LEGAȚIILE Petersburg, 18 Septembrie D. de Giers, ministrul Rusiei și personalul legațiunei rusești, au pă­răsit Ta-Ku în ziua de 16 Septem­brie, pentru a se stabili la Tien-Tsin PACEA Peking. 18 Septembrie Prințul Cing a declarat, ca răs­puns la propunerea miniștrilor stră­ini, despre reîntoarcerea curtei la Peking, că a adresat împărătesei un memoriu despre aceasta. RASBOIUL Pezing, 18 Septembrie m­areșalul de welder­­see­ a decis sa ocupe un­ palat din orașul sfânt spre a se statuii. Americanii s’au imediat la acest proect, ridicând numeroase obiec­țiuni. UN DECRET Washington, 18 Septembrie Consulul Statelor­ Unite la Sangai telegrafiazâ cu Seng, directorul general catedre profesionale. Poți să-i întrebi cît îi politi­ că de ce nu deschid un atelier? nu se asociază să concureze in piață? Răspunsul e simplu: piața cere risic și muncă în­cordată ; pe cînd din contra funcția cere muncă cu ceasul, venitul e fix, și nu vreau să risc. In dosul acestui răspuns simplu se mai ascund și al­tele: votul lui și al familiei, neconsiderarea societăței noa­stre pentru meseriași, etc. etc. Și apoi chiar școlile profe­sionale și de arte au fost rău organizate, n’a precumpănit la organizarea lor meșteșugul, profesiunea, ei tot cartea. Elevul se simțea că și la a­­ceste școli se cere carte, tot limbi cu teme multe, mate­­matică multă, așa că văzîndu­­se o dată în stăpînirea unei diplome cerea slujbă, fiind­că și el a învățat carte, nu numai meșteșug. Nouă ne trebuesc mici me­șteșugari , ne trebuesc școli profesionale elementare, în care elevul să aibă în prima cinste pe maestru nu pe dascal. Ce-am zice noi, cînd chiar în școli elementare profesionale ca cea de la Buciumi—tot gustul cărței atrăgea pe copil, nu gustul profesiunei. Județul Iași a cheltuit sute de mii de lei cu această școală pentru a nu produce nici un meseriaș rural! Mulți prefecți și-au pus în­trebarea: ce e de făcut ca a­­ceastă școală, care trebuia prin firea ei să servească drept pildă ori­cărei școli elemen­tare profesionale. Pare că actu­alul prefect a găsit formula, căci, preocupat de a asigura satelor meseriași lucrători e­șiți din această școală, a că­utat să o organizeze așa fel, că studiile teoretice să ocupe un ceas pe zi, restul numai meserie Și cum meseria cere și pu­țin capital și unelte, s’a dispus ca din beneficiile ce vor rezulta la școală din lucrul ateliere­lor, 80 la sută să formeze un fond pentru stabilirea absolvenților la țară în vre-o comună rurală din județul Ia­și. Mai mult încă: "Ori­­ce absol­vent al școalei de meserii din Bu­ciumi, care se va fi stabilit într'o comună rurală și va preda meseriei lui în vre-o școală din comuna sa de reședință, va primi o subvenție de 20 lei lunar. Cu toate aceste nacte credem că se va grăbi îndrumarea ruată pentru a le duce la Munich. Programa călăto­riei arată că Majes­tatea Sa își va petre­ce noaptea la Lindau și va sosi la Munich mine, Luni, la două­sprezece și luni. REVISTA PRESEI București 18 Sept. „Patriotul“ spune că guver­nul nu poate reforma econo­micește țara, de­cît impunînd­uturor cetățenilor sacrificii. Acestea vor provoca mul­țumiri dar ele trebue să dacă sunt momente cînd popoare­lor trebue să le faci bine chiar cu de-a sila. „Adevărul“ zice că chestia evreească trebue repede și ne­apărat rezolvată. Acest articol se ocupă de părerea lui Max Nordau ex­primată în scrisoarea ce s’a publicat și în Evenimentul, EXPORTUL II fiu­ CREȘTEREA VITELOR.—VECHIMEA ACESTUI NEGOȚ.—CAN­­TEMIR ȘI CRONIC­ARII.—UN EXEMPLU DE BENEFICIU — STATISTICA MEDICULUI VETERINAR AL JUDEȚULUI EXPORTUL NOSTRU IN AUSTRO-UNGARIA, RUSIA, TURCIA, FRANȚA, SERBIA, ITALIA, BULGARIA, GRECIA, ELVEȚIA, SPANIA, ANGLIA, OLANDA, GERMANIA ȘI ALTE ȚĂRI.—AMĂNUNTE.­­PK 303 Creștere­a vitelor e un obicei vechiu în țările noastre, cari da­tează încă din vremile unite,în care „prietenii“ bulgari călăreau pe cai păroși fără șea, mîncau carne cru­dă și beau vin in țeasta primului dușman căzut în luptă. Pășunile întinse, cari se văd la fie­care pas, a Romîniei, au dat putința că acest negoț fă­re proporții destul de în­tinse. Cai și boi din țările române erau în­deobște cunoscuți. ❖ Cantemir și toți cronicarii pome­nesc de bunătatea vitelor din pă­­mînturile dunărene­, de altmintrelea, nu în unul din tractatele și capi­tulările încheiate de vechii voe­­vozi se prevedea și un număr oare­care de cai ca peșcheș,­căci, de obiceiu, sultanul impunea asemenea condiții. Vă închipuiți clar faima cailor romînești, dacă stăpînitorul Arabiei pretindea să i se dea un număr oare­care. " De o bucată de vreme, însă, co­merțul acesta a început să dea îna­poi. S’a spus că, față cu concu­rența și măsurile nereale luate de Ungaria,—și ea o crescătoare de vite,—beneficiul ar fi scăzut. Aces­­ta-i argumentul cel mai tare, dar nu e de fel temeinic. Veți vedea îndată de ce. Iatăi, să vă dau un exemplu. Un cunoscut de al meu are pe malu­rile Prutului o moșie întinsă, foarte întinsă; părțile, cari sunt udate chiar de Prut, erau lasate în părăsire din cauza revarsărei acestei ape. Pe acele terenuri, cari nu produ­ceau nimic. Proprietarul dete în posesie pă­­mîntul; posesorul, mai priceput, începu să crească în grasele pă­șuni părăsite turme mari de vite, pe care le exportă. La sfirșitul primului an știți ce beneficiu net a avut? Opt­zeci de mii lei —care au venit tocmai la timp, pentru a-1 salva din dezastrul de anul trecut. * Un argument mai puternic pen­tru părăsirea acestui negoț e în­chiderea debușeurilor. Dar și a­­cesta e tactice. Căci, dacă Ungaria a făcut oare­cari dificultăți,—que­­relle de... Hongrois,—celelalte puteri sînt foarte dispuse a primi carnea din R­omînia. Nu demult a fost în Iași, cum cetitorii își amintesc încă un reprezentant al comunei Iași, ca să vadă de nu se poate organiza exportul cărnei de aici, pentru a se alimenta piața capitalei Habs­­burgice. Planul nu e părăsit și, îndată ce se va putea stabili un mijloc de a conserva carnea socot că va fi a­dus la împlinire. Pe de altă parte, căile marine ne înlesnesc exportul acesta în toate țările. Dar, mai mult, decît ori­ce ar­gumentare, următorul tablou, întoc­mit de medicul veterinar al jude­țului, pe periodul de ani 1868— 1898, ne va arăta foarte clar că exportul nostru de vite nu a sufe­rit de stinjenirea, ce Ungaria a cercat să i o aducă. Iată-1: Austro-Ungaria a importat de la noi 12248715 cai, 105252017 boi, 33760120 oi și 172845336 masculi. Rusia, 1217722 cai, 26310151 boi 1818587 oi și 3201894 masculi. Turcia, 7319804 cai, 31236052 boi, 26415871 oi și 2410105 masculi. Franța, 14000 cai, 19400 boi, 31516 oi și 11280 masculi. Serbia, 112515 cai, 49315 boi 64875 oi și 48900 masculi. Italia, 197250 cai, 6451550 boi 5046 oi și 122700 masculi. Bulgaria, 1667004 cai, 3797096 boi 2082821 oi și 256132 masculi. Grecia, 6400 cai, 191800 boi, 13155 oi și 8100 masculi. Elveția, numai 3903 cai. Spania, mai puțin, 300 cai. Anglia, 212050 boi, 38400 oi și 37940 masculi. Olanda, 38000 boi și 9120 masculi Germania, 280020 masculi. Alte țări: 48725 cai, 6470 boi 153847 oi și 10594 masculi. Deci, un total de : Cai 22846338 Boi 173563901 și 64374238 Masculi 179512121 Deci, 440296598 de capete de vite au fost exportate din țara noastră în interval de 30 de ani. Nu ne putem dar plînge că nu a­­vem îndestulător export și că din această cauză creșterea vitelor tre­bue lăsată în părăsire. Din contra. Atunci, care să fie motivul? Mie îmi pare că și aci e curentul, e moda. S’a zvonit că alte chipuri de a munci produc mai mult, fiind, în acelaș timp, mai nobile și deci vechea și patriarhala creștere de vite a rămas cam în părăsire. Astă­zi, după încercări de tot felul, s’a revenit iarăși la vechiul chip de a-și agonisi avere. De a­­ceea am înregistrat cu plăcere că vase pline cu vite plec spre țăr­muri neatinse încă de exportul ro­­mînesc, deschizînd ast­fel noi de­­bușeuri. Așa, în ultimul număr, o tele­gramă ne anunța că mai multe vase sînt gata de plecare, cu trans­porturi de vite spre Malta Z, trimete cu cert­ere, adresa numai să fie citeață și lămurită. Numărul elevilor fiind cu vroință mărginit, iar cea mai mare parte din locuri fii­nd reținute, părinții doritori a-și pla­sa copiii în acest institut sunt rugați a înștiința cît mai de cu vreme direcțiunea. Direcțiunea tronulCa primar, și Teo»­hart, ca ajutor al ora­șului Tg.­Neamtz. Corpul 4 de Armată $ nadicație Facem cunoscut ca la 20 Septem­brie 1900 orele 10 dimineața se va ține licitație la intendența corpului de armată in Iași pentru furnisarea a 175 vagoane grâu, recolta anului curent de cate 10.000 Kilo fie­care vagon. Licitația se va face prin oferte si­gilate, dispunîndu-se și garanție de­ 10 la sută. Supra oferte nu se vor primi. Griul se va preda în saci furniso­­rului franco de ori­ce cheltueli sa o moară in Iași. Doritorii spre a primiți la licitație vor depune neaparat pană la 12 Sep­tembrie probă din grăul pentru care voesc a licita în greutate de patru chile arătind localitatea de proveni­ență. Caetul de sarcine cu condițiunile detailate se poate consulta în biu­­­rourile intendenței comandamentul­­ui Șeful Serviciului Intendenței Intendant Petrovici No. 23808 Nr și 22 Iulie 1900 N­. CODRMNU Avocat Stradela Școalei de Arte No. 1 Consult: 8—10 dimineața La marele Magazin S. Kahane Succesori A sosit toate stofele pentru uni­formele școlare cât și furnizarele ne­cesare elevelor; tot o dată și com­plect lengeri­i pentru internate. Ase­­men­ea a sos­it un mare asortiment de postavuri pentru doamne­lenajuri și mătăsăriile cele mai moderne pen­tru toaletă și bluze. Trusouri com­plecte pentru mariaj compuse din leng­erie final confecționată, olandă de flelgia de toate sorturile, brode­rii­, ] plopămi gata de matasă etc. C­­onoare mari și cu metru, ^ stofe pentru mobile și perdele de lâna și pluș, brodate. S­­per că onor, vechea mea dliantelă precum și onor, public mă va onora cu concursul lor. Cu stimă S. Kahane Succesori CONVOCAREA CAMERIUM* Corpurile legiuitoare vor fi des­chise în ziua de 25 Septembre, con­form programului obicinuit la deschi­derea sesiunilor extra­ordinare. Luni 25 Septembre, la orele 11 și jumătate dimineața,un Te-deum se va oficia la Mitropolie, in fața d-lor se­natori și deputați. La orele 12 d-nn­ senatori și de­putați vor trece în sala ședințelor, unde d. Petre Carp, președintele con­siliului de miniștri, va da citire Me­­sagiului M. S. Regelui și va decla­ra sesiunea deschisă. După amiazi, în aceeași zi, Cor­purile legiuitoare iși vor incepe lucră­rile, de cari vor fi sesizate de gu­vern. ----------------»«o»*--------------­Stotf­ie ramolisment In unul din numerile ziarului libe­ral din localitate, vre­ o dadică pa­șoptistâ, cearcă a combate pe foștii radicali într’un articol (I) de... fond, articol intitulat cancerul radical. Pentru ca eșenii, cari nu obișnuesc a ceti Liberalul, să-și facă o idee de elucubrațiile canceroase ale pome­nitului ziar, vom releva cite­va părți patognomice, stigmate de ramolise­­ment cerebral. Autorul ros de „cancerul radical“ se căznește a explica în următorul mod, că formațiunea radicală nu a avut rațiunea de a fi : „Radicalii s’au alcătuit un program artificial, inspirat de cluburile radi­cale și socialiștii din Franța. Deci, conchide formidabilul logician, nu re­prezintă nici idei, nici aspirațiuni“. In alte cuvinte, nici radicalii și so­cialiștii din Franța, inspiratorii ra­dicalismului român, nu reprezintă nici idei, nici aspirațiuni. Tare am dori să știm ce au de zis la aceasta, tinerii și generoșii socialiști, raliații și colaboratorii de azi ai Liberalului. „Ce alte reforme mai largi și mai radicale, reclamă oare țara noastră ca să le legitimeze ființa unui par­tid radical, într’un timp când insti­tuțiile liberale n’apucase încă a-și da roadele și a se considera ca învechite ? Notați bine, instituțiunile pașoptis­te—căci nu cunoaștem artele liberale— nu apucase încă a-și da roade și nici nu se pot considera încă, ca În­vechite ! Mai departe : „Gruparea radical reprezintă pur și simplu o sumă de interese personale și apetituri nesa­tisfăcute și în consecință n’a putut ralia de­cît nulitățile, flamînzii, cer­­tații de judecată, într’un cuvînt drojdiile societății11. Notați asemenea că e vorba de epoca forma­țiunei grupărei radicale, la care luară parte domnii Grigore Macry și Rad­u­ Vasiliu foștii radicali puritani dacă nu puri și actualii fruntași ai liberalilor. In alt loc: „Radicalii sunt oameni inculți, primitivi etc. și mai depar­te conchide : Tot ce este profesor, de ori-ce grad în Iași, face parte din gruparea lui Bădărău ! Deci, după ziarul liberal, toți profesorii din Iași sunt „inculți, primitivi, vicleni, duș­mănoși, spioni, dar mai presus de care sunt intriganți și calomnioși ”. Profesorii din Iași sunt rugați să edible aceste»­­ 1' RENAȘTEREA FRICĂ RA’NTOARCEREL. 10 August. ...Și cînd mă gîndesc la privirea duioșilor tăi ochi, mi-e frică ne’nțe­­leasă să mai apar înahite și !... Or să se mai uite ei la mine ca’nt’la bară? ’Mi-ar fi așa de frig sub ne­păsarea lor de acuma ! Nu Știu de ce-mi pare că s’a dus pentru tot­dea­­una ori­ce duioșie dintr’nșil,—și a­­tunci un dor nebun de ducă, de pier­dere a pașilor mei prin străini, mă prigonește. Ași vrea să uit că vă­paia lor aflată m­i-a încălzit vreo­dată inima. Dar din toate gîndurile pe m­’alan­­gă,—anul singur mâ’ntoarce din cale. El mă face să revin cu fruntea ple­cată, cu cuvintul „ertare“ pe baza, cu un dor infinit să te mai văz odată! E frica unei morți timpurii. Adesea ori îmi pare că văd moartea trecind pe lingă mine!... Ii fulgeră coajă de oțel in umbră, mă infior, gîndurile mă’nfâșură ca un giulgiu... Ce scum­pă ’mi-apari așa In cadrul îndoliat al gîndurîlor morței. Și atunci mi se lămurește’n gînd toată neclintita viață a iubitei mele. Atunci văd că nu frica de moarte mă’n pietrește în pragul veșniciei, ci numai regretul adine că biata mea inimă s’o prăfui în întuneric fără să mai bată pentru tine, fără să te mai cunoască, să te mai simtă ! Gîndul acesta mă omoa­ră și o milă adincă mă cuprinde de nebuna mea dragoste, nebunie căreia nu-i ajunge o vecie ca să te iubească ! O! dacă misterul nemurirei ne-ar fi revelat prin taina iubitei! Dacă poate toată încintarea ei sufletească, isvo­­răște dintro confusă presimțire a vieței viitoare? Cum ? Ochii aceștia, cari au știut așa de mult să adore, vor îngheța de veci cu sfînta lor I­­coană ? La ce bun atuncea o lumină de fulger pe-o veșnicie de neant ? O nu! Cenușe dacă suntem, e că focul ce ne mistuie e prea ne­incăpător pentru o mină de țărină. El purifică și rafinează materia efemeră ce­ aș­teaptă in somnu­l plictisitor să fie riniiată din veacurile ce-o împie­tresc. ..... ...... Dar spaima neființei mă prinde din nou. Imaginea singurătăței de veci, a oceanului de tăcere peste cari sicriile morților plutesc fără candele, mă’nfășură. intr’un giulgiu... mintea speriată filiîie ca un liliac in umbră după o zare de luminiș,—și In cadrul acesta întunecat blîndă și iubitoare ni-apari luminată în nimb de lu­­nafăr.... •­ de-ași putea și’n lumea morței ot ast­fel singur să rămii u amintirea ta în suflet a ochii tăi la căpătâi 1 385 2 odăi buc. c.p. lemn pivnița 38­ 1 odae și bucătărie 3? 2 apartamente 137 1 apartament 131 2 apartamente 139 2 apartamente­­ 46 1 apartament 16 întreg imobil 14 1 odae 14 4 apart. cite 2 odăi și buc. 5 1 apart. 4 odăi buc. pivniță 7 2 odăi coridor și bucătării­ 4 3 „ coridor buc.c.p. lemni-16 7 apart. cite 2 odăi și citc lb. I Etaj de sus a apart. a cîte 4 odii și buc. 9u 4 odăi buc. pivniță și camară­m­­ v v 2 odăi buc. cam. p. lemne 86 n » In 87 Palatul Societaței | Lăpușneanu 88 Eugenia Cristea | Sărărie 89 Catinca Chirilă | De­ sus 9Q Scarlat Ohl | „ 9^ Gr. Maximescu | Sărărie 92 Gh. Bejan | Lozonski 9g Aron Goldenthal Păcurari 94 n n » 95 n » CarP 96 w ■ » 9 97 « « 9 98 n * Păcurari 99 » « » 100 « ” ” 101 n n n 102 » ” » Note și Instrumente Musicale Câr­i poștale ilustrate și Albume se cumpără eftin numai la MAGASINUL DE MUSICA „Gt­ÜNBERG" Iași.—Piața Unirei vis-a-vis de Matel Traianu. REDUCERI PENTRU CONSERVATORIȘTI ȘI PENSIONATE. /

Next