Evenimentul, iulie-septembrie 1901 (Anul 9, nr. 132-203)

1901-07-22 / nr. 148

No. 148 EVENIMENTUL ImKNATII Ora 2 După cu­ transpiră prin cercurile a­­utorizate din Capitală pare pozitiv lu­cru că guvernul e decis să împiedice sub ori­ce formă excursiunea studenți­­lor la Athena, în urma unor interven­țiuni din afară. D. Dr. Tocilescu pare însă decis a înfrunta în limitele posibile greută­țile create de guvern.­­ Ținem să relevăm un fapt care a trecut poate neobservat de majorita­tea cetitorilor noștri. In numărul ultim al Voinței Națio­nale, a apărut un articol, care cons­tată că actualul budget nu­ va da un deficit de cel puțin 28 milioane Ar­ticolul e tendențios și vorbește pen­tru un budget rectificativ și mai cu sumă pentru noi impozite. Cel puțin așa susțin cercurile îndrituite din Ca­pitală. Dacă am relevat faptul e că Eve­nimentul a publicat încă acum trei luni un interview cu o personalitate financiară, care susținea un deficit de cel puțin 30 milioane și indica drept singură salvare un budget rec­tificativ—citește reduceri de cheltueli și sporiri de biruri. întreg sistemul preconizat de D. Sturdza dă faliment și întru­cit si­tuația guvernului e zdruncinată prin această atitudine, nu mai e nevoit să inzistăm. yk. Administrația Domenii­ r Coroanei a dăruit școlei din Ciu­cea mai multe cărți de valoare și o colecție de ta­blouri intitulată „Instalațiuni fores­tiere și clădirile școlare“ înființate pe aceste domenii. D. dr. Irimia Th. Iliescu ,medicul veterinar al județului, a primit o cir­culară de la direcția serviciului sa­nitar din Capitală prin care i se face cunoscut că d. profesor Petronatto din Turin acordă premiul de 500 lei celei mai bune lucrări, asupra gpn­e­zei și combaterei pneumo-interției la rîmători. Lucrările vor fi’ppIMÄtel la o direc­țiune cu cite un moto pănă la 15 Ianuarie. %. Seminarul din Roman, încetînd­ de a mai funcționa tot materialul di­dactic precum și mobilierul a fost trecut la gimnaziu. y. Astă­zi va avea loc la grădina Co­pou­ O mare serbare studențească or­­ganizată de societatea studenților in medicină romîni. începerea serbărei va fi anunțată prin bubuiturile tunurilor și frumoa­selor focuri de artificii, executate de A. Gheorghiu șeful pirotehriei din Constantinopol. Muzica militară. Urcarea unui ba­lon monstru. Eforia Sf. Spiridon a numit pe d. Paraschivescu Petroni, observator la băile Slănicului la apele No. ViI și IX. % Intre lista elevilor preparați în par­ticular, presentați la Liceul Național și admiși la corigență în­­ Septembrie Cl. I. Iacob Marcu, fraceza și șt. naturale, Broida Herș, matematica și șt. naturale, Cochinescu Li­urg, ma­tematica și șt. naturale, Cl. III. Holoney Nalan, f­anceza și șt. naturale, Cl. V. Stalachiu Euge­n­a latina și matematica, Cl. VI Socor Emanoil, greaca și șt. naturale, Dimitriu Ștefania, latina și irond­ea. Aflăm că fiul d-lui Georges Gh. Em. Bogdan fost secretar general al Mini­sterului de interne, se află bolnav de coriu la moșia Gîdinți județul Roman Dorin tânărului licean o grabnică însănătoșare. M Autoritățile din Huși urmăresc pe dezertorul numit Grigore Biți­ă. Acest individ are la activul său un­­ mare număr de furturi­­.­ După cum am anunțat vechea școală r, Junimea“ din Iași sub direcția d-lui dr. Lippe a trecut sub patronagiul so­­cietăței B’nei Brith care o va r orga­niza și-i va da proporț­i mai mari. Pentru administrarea școalei s'a a­­les un comitet compus din 9 membri și anume 1 d. M. Wachtel președinte d. A.Dux inspector, d. dr. A. Steuerman, sub-director, d. I. A. Oeltzer casier, d. Heinfeld controlor, d. Max Caufman ■ secretar, d-nii ingineri Fink­elștein, Moscovici, Isidor și Margulies membri. yk Mini. Duminică va avea loc în sa­la cea mare a ,, Culturii11 o con­ferință literară ținută de d. I. Qol­­denthal profesor la Galați, venit pentru a reînsufleți mișcarea sio­nistâ în Iași, yk. Se vorbește că zilele acestea se vor face noi schimbări printre hahamii de la Abator. yk Taxa pentru Întreținerea in școala fiilor de militari a fost fixată in a­­nul acesta la suma de 700 lei.­­ Eri fiind prorocul sf. N­ie­la Folti­­ceni a avut loc temeiul iarmarocului anual. Afacerile au fost mult mai bune de cir acum un an. Toată lumea se îngrijește ca li­mentele să fie de o calitate bună , livebue de a omenea să ne îngrijim de curățenia medicamentelor de aceea tinerii cari iau Santal Midy cer în­tot­dea­una ca numele Midy să fie pe fie­care capsulă. %. O telegramă anunță autoritățile noastre i ă pe teritorul comunei Ha­­gieni jud. Ialomița s’a găsit cadavru unui om, în vârstă de 35—40 ani. Până în preze­nt nu s’a putut sta­bili identitateayk Ni să aduce la cunoștință un co­losal scandal ce s-a întâmplat în co­muna Verbița. Iată împrejurările în care s’a făcut: D-nu Haret, ministrul cultelor, a luat m­ăs ură, ca din cînd în cînd e­­levii mai multor școale să se adune pe cimpiele din jurul unui sat, unde să petreacă o zi, nu cîntări naționale în jocuri, și dansuri. Conformindu-se acestei măsuri, în­vățătorii din înprejurimile comunei Verbița au plecat in spre acea co­mună cu elevii școalelor lor. Ce se întâmplă însă? Tocmai pe cind copiii, înpreună cu învățătorii și învățătoarele să aflau în marginea pă­­durei de la Verbița, să năpustesc a­supra lor vre-o zece pădurari, înar­­­mați cu cuțite și cu ciomege pe cari învîrtindu-le în aer, încep a lovi la intîmplare.— Panica a­ fost de nede­­scris, atît copii cit și conducătorii lor­­începură a fugi in toate părțile, ur­măriți de pădurarii cari nu să opriră de­cît cînd îi văzu alungați la o di­stanță de ciți­va k­ilom­etri. Pădurarii spun astă­zi că au au or­din de la șeful lor să procedeze ast­fel. Cerem d-lor miniștri de Culte și Domenii să deschidă o grabnică au­di­tá, iar vinovații să fie pedepsiți cu cea din urmă asprimeyk IN VILIJOI 1 tui.­­ Familia căp. Straja M-rea Neamț D-na și d. V. Stănceanu M-rea Neamț, D-na și d. B. Steuer M rcle Va­rat­ec-Nemț, D. D. Iordăchescu Con­stanța, D-na și d. dr. Jean Bogn­on Carlsbad, D. I­ lașcu Slanic, O. P. Constantiniu Viena, Carl Unter Cari­bad. ?) Dire­țiunea Sfintei Mitropolii a Moldovei și Sucevei ne face cunos­cut, că în urm­a cercetărilor ce s’au facut de către protoereul județului Suceava în urma ordinului 1431 al Sfintei Mitropolii zvonul publicat de noi ca și de confrații noștri de la Universul, Epoca, Patriotul, Moldova, Războiul etc., relativ la asasinatul svonit de un preot din Lespezi este cu totul neîntemeiat. Pentru restabilirea adevărului fa­cem cuvenita rectificare. "A. D-na Perla Cantar din str. Lo­­zonschi s’a prins parchetului in con­tra fiului in contra fiului ei­­. Ma­nase Cantar, care a amenințat’o in mai multe rînduri cu bataie, iar zi­lele trecute, ’i-ar fi spus că-i va pune un sac în cap, și o va omori. S’a deschis o anchetă. Aflăm cu plăcere că d-na Cornelia Anastasiu, soția amicului nostru C. G. Anastasiu, a dat naștere la Con­stanța unei fetițe căreia i-a dat nu­mele de Margareta. Atît mama, cît și noua născută, sunt pe deplin să­nătoase. Felicitările noastre.yk Individul Froim Taicher voind a introduce făină de o calitate bună ca de mai rea, a fost dat judec­­ei. Tot­odată parchetul l-a dat în jude­cată pentru ultragiunea perceptorului Tempovici. gk Se dă ca sigură numire a d-lui Cuparencu, actualmente ajutor de casier la Slănic,pentru sezonul bă­ilor, ca administrator al băilor în locul d-lui Chiriac. gk. Dl. Gh. Alexa s’a prins poliției, că aflîndu-se pe șesul Țuțorei a fost grav maltratat și jefuit de suma de 40 lei Fiind întuneric d. Alexa n’a putut recunoaște pe criminalul făptaș, care inhată a și dispărut. yk Dl revizor școlar Ch. Musteață se va reîntoarce din concediu la 24 Au­gust. yk Cu începere de Luni dl. sub-revi­­zor școlar, va face o inspecțiune azi­lurile confesionale din localitate. yk In curând va apărea un nou vals datorit talentatei compositoare d-ra Anna I. Rubinstein, din Brăila. Valsul va fi ihmuM : Amour fi­liale. yk La spitalul antiradio a fost inter­nată astăzi ferüeea Cătinca Pașcanu din Bivolari dinpreuna cu doi copi­lași ai ei, fiind mușcați de un cline turbat. Dl. V. Tataru din str. Nicolina No. 32, a fost grav maltratat de V. Filip. Victima a fost internată la spita­­ul sf. Spiridon. Dragoste și dispariție Tinerîi îndrăgostiți. — Părinții î­nlă­­tăbliei.­—Fuga. 1)­scoperirea po­rumbeilor.—Logodna.— Amănunte. Dintr’un oraș de provincie ni se comunică cite­va nostimate. Ne ve­dem neveo­­it să nu spunem numele porumbeilor. Teatrul celor petrecute a fost Tecuciul. Domnișoara A., fica unui bogat negustor, iubea la nebunie pe tină­rul locot. C.—Părinții, însă, se opu­neau cu îndărătnicie la căsătoria ti­nerilor In neputință d­e a face altă­­ceva, tinerii au dispărut. Credem de prisos a insista asu­pra celor petrecute in casa neferici­ților părinți Dar starea aceasta nu dură multă vreme, căci curind se constată că porumbeii i erau ascunș la Birlad. De data asta intervin părinții și toate să petrec cu bine Tinerii con­vin să se reîntoarcă la Tecuci să fa­că logodiaa oficială. Un ultim amănunt. Aceea care a mijlocit aducerea la îndeplinire a mijlocului eroic între­buințat de tinerii logodiți spre a a­­junge la acest inbucurător rezultat, de o mătușă a locotenentulu care bătb­nul A, tatăl fetei o asigură că-i va purta mereu o vecinică.. . recuno­ștință.* Acelaș corespondent ne mai co­munică o nostimată . Trupa din București de sub direc­ția lui Nott­ira, juca la grădina Bu­levard din acel oraș piesa Koan. In timpul cînd actorul anunță pu­blicului că Kcan indispus nu va pu­tea continua reprezentația, publicul fuind drept adevărată spusa actoru­lui voi sa se retragă, manifest­ân­­du-și în acelaș timp regretele. Actorul fu nevoit să revie din nou și să­­ anunță că așa e in piesă, dar că reprezentația va continua. 71­ De luni d jude instructor Uhinea Ionescu pleacă in concediu. In locu­l-sale reintră d. G. Sculy. 7<­ D-l revizor al Regiei R M. S. confiscat la bariera gărei de la tină­ a­rui Al. Volanschi 16 pachete tutun ru­sesc, pe care cercase a-l introduce con­trabanda in oraș. gk Săteanul V. S. Pădurariu din com­. Mogoșe­ști s’a plîns autorităților că zilele acestea i-a dispărut de acasă fi­ul său Dimitriu în vras­a de 14 ani in tovărășia unei copile Stanca de 13 ani, fica unui țigan lingurar din acea comună yir Săteanul Gh­eudosie din com. Pă­­ușești cînd lucra la clăditul unei gi­ezi de pe moșie Dimitrești, in momen­ul cînd voia să se dei jos, rupindu-se funia de care se ținea a căzut jos lovindu-se grav cu fruntea de un pe­trol. Săteanul spre seară ș’a dat ob­ștescul sfirșit. gh. Un grup­­ de emigranți pedeștri a sosit ieri în Iași venind din Brăila, cu intenția de a apela la caritatea evree. Reprezen­tantul societăței leu, d. Auerbach, care e în Iași, le-a refuzat ori­ce concurs, de­oare­ce societățile filantropice străine, nu ocrotesc de­cât o emigrare liniștită și sistematică. yh. Aseară a încetat din viață la To­­mești, la via diaconului Idriceanu, stimatul și mult iubitul căpitan Gh. Costăchescu, în vârstă de 52 ani. Repauzatul a fost comandantul unei baterii de artilerie din Roman, ofițer al stării civile, etc. El a fost unul dintre devotații membrii ai clubului conservator local. Transmitem îndureratei familii con­­doleanțele noastre. Inmormintarea va avea loc mîine. In numărul viitor vom da o schiță biografică asupra repauzatul­ui. Sk yk. Sionismul, socialiștii și emigrările „Antisemitism și Sionismu.— Anti­semitismul și revoluționarii.— Sionismul o lașitate.—Pa­lestina pămhit sterp. — Despărțirea între sionism și socialism. Primim la redacție o broșură din partea „grupului studenților socia­liști, revoluționari, internaționaliști din Paris.“ Broșura e întitulată An­tisemitism și Sionism și e impor­tantă, de­oare­ce dă la lumină un nou pun­t de vedere a chestiei e­­vreești. Ne mulțumim, pe azi, numai la cite­va extracte, urmind ca altă­ dată s’o analizăm unii amănunțit. ”!" „Noi nu putem să fim anti-semiți. Niște teoreticiani, grăbiți să tragă ind­eeni, ne-ar spune, fără indocnla: „Veți fi atunci filosemiți?" Dacă vrau să de- a înțelege prin asta, cum că noi suntem­ împotriva prigonirilor în­durate de evrei, dacă mai cu samă înțeleg că propaganda noastră nu se va feri de a se îndrepta către pro­letarii evrei, sîntem înțeleși. Dar ere lom ni nu-i va veni nimănui in min­te să creadă, că noi susținem pe ca­pitaliștii evrei. Ce fel de propagandă, insă, vom face proletarilor evrei? Ii vom sfătui oare să se grupeze, să se impotrive ,s­­ă prin însăși puterile lor la nevoie să meargă să refacă, nu s’alestina, regatul lui Israel ? Sub­’un cuvint, t­ebuie să înlesnim sionismul? Noi c­edem că sionismul dacă nu se­­ laști-te, ie cel puțin o slăbiciune... In sfirșit,sunt sbucium­ații evrei pe cari niște filantropi voitori de bine, nu o tâgăduim, îi îndeamnă să pornească a reclădi Ierusalimul. Ei bine, un lucru, pe care trebuie să-l știe evreii dacă nu-i știu încă, ie, că, înlob­in­­du-se in Palestina, vor fi tâlhăriți intr’un chip îngrozitor. Palestina ie un pamut sărac, sterp, era mai de locuit de­cit deșertul Siriei, cu care se megieșește. Pentru ca vechii evrei să fi putut găsi aice pămintul făgăduinței, le-a trebuit să moară generațiea lui Moi­­se, acei evrei căror le părea rău du­pă copile din Egipet. Dacă se vrea a se Înființeze colonii de evrei, să se aleagă țări, aude traiul să fie cu putință. Dar pentru că noi credem amăgitoare ori­ce încercare de eni­gație, pentru că am combătut tot­deauna principiul coloniilor, chiar a acelor libertine, nu numai că nu voim să părtinim sionismul, sîntem chiar protivnici ai acestei mișcări. Noi nu suntem sioniști, pentru ca,în vremea, cînd toate popoarele prin a­­semănarea intereselor economice, nă­­zuesc, in­potriva tuturor stavilelor ce întilnesc, să desființeze granițele, sio­nismul nu cere alt­ceva de­cit recons­tituirea vetrei evreești. Nu suntem­ sio­niști, pentru că emigrarea evreilor ar micșora mas­a proletariană activă. Căci, să nu ne înșelăm, coloniile­ioniste, așa cum ne sunt înfățoșate, nu sînt măcar colonii socialiste ori libertate, după cum au fost încerca­te acestea în America. Evreii, duși in Palestina, vor fi robiți, vorbind e­­conomicește, celor cari ii vor fi dus. Dar chiar cind Sionul ar fi o colo­nie comunisto-anarhistă, noi n’am­ a­­jutora-o De fapt, gindiri, și am gin­dit in tot­deaun­a, cî­te totul cu ne­putință de a viețui o încercare de co­munism, dacă revoluțiea deplină n’a desființat cu totul starea capitalistă. O colonie, care remîne închisă In margini strivite, n’are nici un inte­res. Dacă se dezvolta, atunci se pu­ne in legătură, fără voea iei, cu sis­temul negustoresc și capitalist, și se înăbușiră in scurte vreme. Această primejdie ar fi neinlăturată in Pales­tina, mai mult de cit ori­unde. Am spus că Palestina i e o țară săracă, una din cele mai sărace țări de pe țărmul Medite­rației, țară, care numă­ră atîtea părți, cari sunt ea și niște deșerturi. Ca să dureze o colonie sio­nistă, ar trebui să facă ceea ce au făcut in­tot­deauna popoarele de pe l­ngă Mediterana: să joace rolul de mijlocitoare între țările producătoa­re. De fapt, acest rol, care a fost privit drept o caracteristică a rasei evreești, nu i impus de temperamen­tul pum­nilor, ci de mediul geogra­fic, unde aceștia trăiesc. Mediteranie­­nii au fost în­tot­deauna și sunt încă mijlocitori. A inlesnit pornirea evrei­lor către Palestina, însamnă a-i a­runca în sistemul negustoresc, nepro­­ducător de valori de întrebuințare. Scurt, sionismul capitalist nu-i de dorit, o încercare de sionism comu­nist ar fi o neizbindă“. Vom reveni intr’un număr viitor asupra acestei păreri, pe care o vom observă paralel cu acea a sioniștilor. K­ep. yk Buletinul agricol Iată buletinul septaminal asupra stărei agricole din județ, care a fost trimis astă­zi ministerului domenii­lor. Timpul călduros și lipsa de ploa­ie a făcut ca seceratul rapiței, griu­lui și orzului și stilusul finului să se facă in cele mai excelente condițiuni. Prașila a doua a papușoilor s’a ter­minat incepindu-se arăturile de toam­nă.—Recolta rapiței, griului și orzu­lui mulțumitoare, viile sufăr de mel­­den. Accidente climaterice n’au fost nic­i intr’o comună. In cite-va comuni au apărut omizi­le, care de­și au fost stropite, au pricinuit stricăciuni.y. Un comerciant evreu nebun In strada Golia. - Cine’i nenorocitul. - Rubin.—La azilul Madona Dudu. Nebunul pe Golia în echili­bru. Năzdrăvănii la o barieră.­­ Scene du­ioase.—Amănunte. Nenorocitul evreu Rubin Harel din strada Golia în urma avizului unei comisiuni medicale, va fi trimes mîi­ne la Craiova spre a fi internat in azilul de alienați „Madona Dudu “ . Se știe că Rubin, a făcut printre alte năzdrăvăni, și următoarea: Acum două săptămîni Rubin spre mirarea tuturor oamenilor ce se a­­flau la barieră, s’a suit pe cumpăna de la barieră, umbrind in echilibru de-a lungul ei, ca cel mai desăvirșit echilibrist. Mai acum zilele trecute Rubin a fost văzut un revărsat de zo uă, um­blind desculț un echilibru pe îngusta balustradă de zid, de sus de deasu­pra turnului Colței. Rubin n’are frică nici­o lată și umblă pe deasu­pra în jurul turnului cu aceeași si­guranța cu care ar fi umblat pe asfalt. • Altă­ dată întră­ noapte Ilaret a fost arestat la poliție, sectei 111-a. In zo­rii zilei profită, că toți adormiră și scoțind o masă din cancelarie, o du­se la hală. Aci găsind pe daraban­gini comun­i 11 puse să bată duba, in timp ce o­ striga: „Ariciu odată, ariciu de două ori, cine dă mai mult că o cumpăr eu. .“ Ilarei umb­a mereu cu „Gazeta de Iași“ și arata tuturor niște știri, pre­cum c­­ ol c proprietarul firmei de manufactură „lai m­ilonarul fără pan­taloni. ** Acum do­i zile, bietul Rubin, au­zind pe cei doi d­n casă că vorbesc despre ducerea lui Craiova unde va trebui să fie internat,—cine știe sfoa­ie intr’un trecător moment de lucidi­­tate, s’a ridicat din fundul patului și privind la o rudă a lui, cu ochii în lacrim și pogănind din cap i-a rostit: „Mă duc și simt că n’am să vă mai văd“. Și zbucnind intr’un hohot sfâșietor de prins, s’a aruncat jos pe scinduri incepind să se bată cu capul de dușumeaua incăperei. In urmă dindui-se niște brot­ură Rubin s’a liniștit s’a ridicat de jos și plimpindu-se prin casă voios a Înce­put să strige : Am să plec la America de acum are să fie bine ș’­Am să-mi fac avere". * Rubin Ilam­, pe vremuri a fost u­­nul dintre comercianții cei mai cins­tiți din P.­Vechi. Se bucura de sim­patia, d­­ar și a dușmanilor înverșu­nați ai evreilor. Se impunea printr-o onestitate ireproșabilă și o deosebită delirați­vă. Era afabil, blind și prietenos cu toată lumea. Avea o deosebită slăbiciune pen­tru creștini, în al căror cerc ținea să fie tot­deauna. La chefuri cine între­cea pe Rubin de glumeț. * Nenorocitul Rubin se zice că și-a prr­mut lumina minței in urma unei mici și neinsamnate afaceri comer­ciale. Primul acces de nebunie se zice, că l’a avut acum cită­va vreme toc­mai in momentul cind își începuse ruga în sinagoga cea m­are din Tg. Cucului. Biciul Rubin­­ St. B­­yk. Aflam că ti­nărul evreu Ax. fiind silit să se căs­torească cu tinăra B. în contra vo­inței sale pentru a scă­pă de dinsa după ce ia lua mai multe juvaeruri in valoar­e de 4004 el a recurs la următoarea stratage­mă, sosind în culmea d­esnădejdei pe iubita sa logodnică. Ti­grul din chestiune Mercuri sa trimis la Tg. Frumos logodnica, iar in lipsa ei a doua zi seara cu trenul de 9:45 a plec­a spre Burdujeni cu grupul de emigranți care a emigrat, spre Canad. Nenorocita logodnică reintorcindu-se ori din Tg. Frumos și aflind că iubi­tul ei a părăsit’o într’un chip așa de mișelesc a încercat să se sinucidă. Intervenind familia și mingîind-o că el se va intoarce curind, nenorocita ogodnică s’a mai liniștit puțin. Totuși de ori nenorocita logodnică a rămas cufundată într’o adincă tris­teții, refuzind a vorbi chiar cu iubita sa mumă. Familia e vă­lit îngrijită.________ Alif­fel­i ai­amă și zink veehiu cum­­­ulalli­­ pe râ și plătește cele mai avantajoase prețuri. Prima Fabrică Română de Metaluri Avind și un loc de cumpărare la D. S. Wachtel str. de Sus. Emil Ortony Noul depozit de saci Aducem la cunoștința d-lor agri­cultori cit și d-lor Com rcianți de I­lorvale că am deschis o Magazie de 3 nzărie și Saci în Str. de Jos N?. ..7, pe care vindem și Împrumutăm saci și țoluri cu luna pe prețuri foar­te moderate, mai eftin de cît ori ce concurență. Cu stimă II și I. Edelștein. Moșia Stînca Se arendează pe tritou period­ife 5 sau 7 ani. Are 2300 pămînt de a­­riăturâ,restui­maș, fînaț, pădure, o vie de 44 pogoa­ne, trei iazuri, tirgul Bou­leni etc. S Dimitrie (Irtd­anu Avocat Str. i­arul 23 Carele de consultație 9—11 a. m. politic încasator și voiajor cu Otî Laliici referențe bune dispu­nînd și de cauțiune A se adresa în scris la G. Nor­­dlingher Iași. G. BElMANU Avocat Strada Carol 49 1901 Eforia Spitalelor Civile PUBLIC­AȚIUNE București La 4 August se va ține d­erațiune la Eforie, pentru reparațiunele nece­sare învețitorilor psp. Măicuța, cure după devis se țină la suma de lei 1729 bani 97 Doritorii de a lua parte la această licitațiune sunt invitați ca in sus ci­tata zi și oră să-și presinte ofertele d-lor sigilate însoțite de o garanție gruvizorie de 5 la sută cunoscînd că garanția definitivă va fi de 6 la sută. Licitațiunea se va ține în confor­mitate cu art 08- 79 din legea comp­­tabilităței generale a Statului. Caetul de sarcine se pot vedea că Cancelaria Eforiei, în ori­ ce zi și oră de lucru No. 17784 12 Iulie 19­­1 Drogueria L Katz Vis-a vis de Trei Erurchi Am­­icului» prin­cpiile P­arfumuri franceze cu grama Pisc­a­te de cologne și levande cu gramul Prafuri pentru sachets parfu­mate și iris. Săpun ud rănit de cocos Vapturle iu tuburi și accesorii pentru pictură Văpsele de oloi și sac pentru dușumele uși, ferești etc. Jiu­ri de o oi specială pentru a­­coperem­inte J­ucuri pentru dușumele, uși ferești, mobile, trăsuri etc. nici de cănepă și in garantate pur Vini mineral și unsori pentru ma­șine agricole Unsori Patent pentru osii, cisme , muri, copite etc. I­nel vegetal pentru cisme. Ceară pentru dușumele Văi fete veritabile pentru b­răț și matasă in diferite culori. Globulină pentru evitarea formărei petrei in cazane. Jrădănaș- pentru văruit adevă­rat păr de mascul Praf și tinetură pentru in­ecte ploșniți gindaci efect sigur Art­eou­, de pansamente irigatoaie injectoare, vilă gaze etc. Ape AL­ acrile proaspete streine si indigene. I­utru jlIcvii cunsului gim­­îmziul și Cltt.su V­u Ctasi« «, in­altt, Moiteni A Li se dă preparații in schimbul modestei sum­i de 20 lei lunar pen­tru an­ul școlar 1901—1902 acasa la C. Nica, absolvent al facultatiei de litere din București, strada Săulescu No. 8. „Hans Ol­tick’s Stern“.'i han­­­­su­ trimis Elveția Roagă numeroasa-i clientelă a nu da ascultare minciunilor respindite d­e comptul ei. Hans Glücks find prima și singura casă de încredere in felul ei, aceasta o dovedesc nen­u­­rnorate de scrisori de laude și mulțu­miri ce zilnic sosesc. Svonul răspindit de un colportor și un amploiat necredincios, (depor­tat din slujbă pentru necredință) cum­­ că „<­lasa Glücks’ St­orii“ nu mai e­­xistă, este pur și simplu o minciu­nă Din contra, există numărul cli­enților mărindu-se zilnic, ceea ce do­vedește că se bucură de o mare în­credere in Rominia cit și în toate cele­lante orașe unde are sucursale. Rugăm deci pe toți clienții a nu da ascultare minciunilor respindite nu­mai din răutate și gelozie. ________ .,Han­s Gluick’s Stern“­­>. Alexandra 11. linu Uchiu, fost profesor și director al Liceului „Național ” din Iași, se însărcinea­ză de la Septembrie viitor, cu e­­ducațiunea și instrucțiunea altor­va copii, cari ar avea de pregătit in particular clasa l­a gimnazială. D sa va primi cu interni, aseme­nea de la Septembrie, elevi cari ar urma cursurile secun­dare la unul din liceele din localitate. Pentru informațiiini a se a itusa d­lui profesor Al­x. B. B. und a Silvnte Vila , Flora“. Nu precisic Jttt.i­gentura ț­ară a vă aprovisiona cu lectură din marea bibliotecă de ocasie ce s’a­us in desfacere cu prețuri pe jumătate Cărți franceze de literatură, ș­tiință, omaguri, reviste etc. ele­­nizarea en detail. Str Golia, lângă magazinul de Modă „Portes”. IOSEPHY. SYIDGIHSKI Inginer și Arhitect Strada Sf. Neculai No. 22 Iași.

Next