Evenimentul, iulie-septembrie 1901 (Anul 9, nr. 132-203)

1901-08-05 / nr. 160

Redacția și Administrația / A Ș I STRADA LAPUȘNEANU, 44. •jóg i in uunifti vechi si 30 bani. 10 Bani,Seria II, Anul IX, Mo. 160, Duminică 5 August 1901, Zisul conservator cotidiana. ABONAMENTUL Pe un an 24 lei; pe 6 ltni 12 lei pe 3 luni 6 lei; In străinătate pe un an 36 lei. ANUNCIUIl, INSERȚI ȘI RECLAME 50 bani rândul PAIN TREIST Participarea democraților!?! compunerea partidului conservator, nu e consfințită numai la intr’un trai comun de 15 ani—o generație—cu zile grele și cu momente glorioase. Partitura lor cu elementele de clasă în compunerea partidului este o tradiție deja pentru partidul conservator, nu numai din cauza timpului, ci și din cauza unor deriziuni luate în această privință, după mature chibzuințe, de șeful partidului, de regretatul Lascar Catargi. In momentul cînd toți conservatorii erau la un loc, cînd Lascar Catargi compune marele minister conservator de la 1891, împreună cu d. P. Carp, A. Marghiloman, Ghermani etc. atunci, după sfaturile lui Alexandru Lahovari și spre a consacra noua sit națiune a partidului conservator, așa cum se formase în urma luptelor eroice de la 1885 încoace, spre a dovedi lămurit că partidul conservator nu este un partid de castă, ci deschis tuturor, care îi admit ideile și vor să-l servească, servind și țara.—Lascar Catargi a luat pe unul din cei mai străluciți reprezentanți ai elementelor nouă, pe d. Take Ionescu, și Pa vîrît în aceeași zi și în minister și în partid. Ceea ce hotărîse pe Lascar Catargi și Alexandru Lahovari nu era situațiunea precară a guvernului, nici a partidului, pentru că tot statul major a partidului era la un loc; partidul avea în acel moment pletoră de ministeriabili. D. Take Ionescu n’avea nici partid, nici grup, n’aducea, deci, direct sau indirect, vreun contigent de membri, care se înmulțească partidul. In actul, pe care îl făceau cei doi mari conservatori, erau preocupați de a cîștiga partidului un om de valoare extraordinară, pe d-nul Take Ionescu și, în acelaș timp, de a contribui la regularea vieței constituționale, împedecînd pe acesta, a căreia incompatibilitate de humor cu D. Sturdza o cunoșteau, să formeze un nou partid sau grup. O dovadă, însă,că oricît de valoare era omul, Lascar Catargi și Alexandru Lahovari erau preocupați, pe lîngă om, de principiul cîștigărei simpatiilor democraților pentru partidul conservator, sta în felul cum a tratat pe d. Take Ionescu, după ce l’au înregimentat în partid. Nu l’au pus în carantină, n’au fost econom în sprijinul ce i l’a dat și ca șef de guvern și ca șef de partid, ci, din contra, Fa incurajat, a au provocat vulturul să-și iee sborul și Take Ionescu, intrat ca ministru de resort, a ieșit, la retragerea guvernului lui Lascar Catargi, un om de stat în toată puterea cuvîntului, cum a dovedit-o după aceea cu ocazia afacerei Ghenadie și cu ocazia celebrului său referat către consiliul de miniștri din iunie 1900. Situațiunea d-lui Take Ionescu în partidul conservator a adus, pe lîngă complecta contopirea a elementelor democrate, aflătoare deja în partid, acel drenaj de elemente de valoare, despre care fenomen a vorbit d. Nicu Xenopol, la mesagiul din Noiabrie 186n constatînd din acest punct de vedere, inferioritatea și starea de anemie a partidului liberal. Indirect, tot acestei situațiuni se datorește situațiunea actuală a partidelor noastre. Cazul d-lui Take Ionescu a adus, în partidul conservator, pe toți democrații, care luptase contra partidului liberal. Unul dintre primii „tariști“ a fost d. Panu, care, tocmai din această cauză, face astăzi, cînd și-a perdut unele iluzii personale de partidul conservator, pe teribilul antițakist, de Cine voește să studieze mai aproape takismul d-lui Panu, n'are decît să foileteze colecția „Luptei“ din 1893 și 1894. „Lupta“ era takistă, pe cînd prietinii d-lui Panu de la Iași făceau pe teribilii anti-conservatori, iară profesorii din grupul radical ieșan făceau cauză comună cu d. Leoni, combatînd, „per faset nefas“ proectele d-lui Takelor sen, asupra reformei învățămîntului. Drenarea cătră partidul conservator a atîtor elemente democrate a pus pe partidul liberal în necesitate de a-și aipi tinerimea socialistă. — De aceea am fost ajuns, la iuie 1900 și în fapt și în formă, la două partide constituționale. pentru excluderea elementelor democrate, din partidul conservator, ar însemna, deci, sformarea uneia din tradițiile partidului și dezaprobarea unei idei politice fundamentale a lui Lascar Catargi și Alexandru Lahovari. Podul d-lOi D.Sturdza Se știe că domnul doctor Casasa idei a fost nevoit să se reformeze, de caree constituția nu-i permitea să înfrunte emoțiile unui duel. D. Hatman Dimitrie Sturdza, milităros și voinic cum e, nu a crezut că poate tolera ca un doctor, fiindcă poartă prin asimilare informa, să mai figureze pe controalele armatei, deoarece nu a răspuns unui.... cartel. Bun. Până aci domnul Sturdza a fost în dreptul său. Ministrul de război a aplicat o părere care domnește în armată și nu noi, partizani ai duelului, îl vom blama. Iar iată ce găsim in „Liberalul“, cellalt—din 12 Mart 1881: „Zilele acestea, d. Basarabescu fost director al muzeului de antichități din Capitală, trimise la dl Dimitrie Sturdza doi martori, ca să-i ceară reparație pentru atingerea onoarei sale, printr’un raport asupra muzeului. D. Dimitrie Sturdza respunse printr’o epistolă, că d-sa nu și-a indeplinit decit o sarcină publică. Martorii inedeează un proces verbal, prin care deferă drept d-lui Basarabescu de a se satisface pe orice cal“. Domnul Sturdza, ca să fie logic cu sine insuși, ar trebui să părăsească ministerul de război. Priar. ---------------- *O OOi* --------------- Sau,—mai știi ?—vor trece anii; părul tău, azi întunecat cu ochii, se va albi treptat treptat și zimbetul șăgalnic se va schimba în duioasă și plină de înțelepciune zimbrie. Atunci, bunică ertătoare, de țî vor răscoli cumva nepoții în tăinuitele saltare, în care vei ținea ascunse amintirile anilor plini de soare—și de-țî vor aduce la lumină vechile nimicuri, care au atîta farmec pentru cei, ce le-au trăit, se poate ca degetele lor agere sa se arate și acest album,—uitat. Iar tu, bătrînă și răbdătoare, vei răsfoi ștersele file și, ajunsa la această pagină, se poate să spui singură : „cine e acesta ?"—văzîndu-mi numele. Cînd totul trece, cînd totul se sfarmă, de ce să rămîe un cuvînt pe foaie, pe care timpul o îngălbinește, cum toamna se ofilesc frunzele? De ce subt liniile, al căror ascuns înțeles a rămas necunoscut, acest nume separă ruina unei Taine din vremea stinsă ?.. Vrau să-ți spun, totuși, cîteva vorbe ; ei bine, mă supun. Fii fericită și fii încîntătoare. Acesta-i rostul ascuns al vieței femeilor. Fii răbdătoare, căci altminterî groaznicul. Timp va mușca din plinul și catifelatul tău obraz—cel cu gropițe. Așteaptă ziua de mîne, care-ți va aduce,—văluit în nourile, pe care ochii tai nu le pot pătrunde încă,—și bucuria,—căci îți va da iubirea,—— și liniștea,—căci cele ce aduce timpul vin fară griji și fără lacrimi. — Visează, gîndește-te—și așteaptă. •*0 OK Tausf. Gripă ministerială Hotărît, ministerul se va remania. După sistemul cunoscut al liberalilor, domnul D. Sturdza își debarchează“ colegii cavalerește. Iată telegrama, pe care o primește „Universul“, Viena. 3.—într’o corespondență din București, publicată de ziarul „Wiener Tagblatt“ se spune că schimbările ministeriale, cari se vor face în Romînia, nu vor avea nici o importanță politică „Wiener Tagblatt“ e un ziar serios, al doilea organ austriac după „Neue Freie Presse“ ; el se distinge prin exactitatea informațiilor, ceea ce se explică foarte ușor, știindu-se că acest ziar are legături cu toate cancelariile diplomației europene. Știrea de mai sus provine evident de la domnul Sturdza. Tocmai nci e sistema: colegii, cari vor fi „debarcați“, știau că premierul nu-i agreează și așteptau ca să li se arete momentul cînd trebue să se hotărească într’un fel cu dînșii. Domnul Sturdza le dă acum să înțeleagă că momentul a sosit.Cari vor fi sacrificații ? Informațiile noastre ne fac să credem că domnii Aurelian, Stoicescu și B. Missir sînt pe listă. Anume: fostul șef al drapeliștilor ar lua Portofoliul domeniilor, în locul dlui Missir, care s’a arătat și incapabil și s’a compromis în afacerea Wachtel; în locul domnului Stoicescu ar veni în sfîrșit domnul Toma Stelian. Pentru portofoliul internelor par că e mai multă dihonie. Sunt doi partizani serioși: domnii Vasile Lascar și Pheredyde. Unul îl cere în numele dispărutei grupări drapeliste și a amintirilor bune, pe care, pretinde domnia sa, le-a lăsat la trecerea sa prin acest minister. Cellalt, în numele serviciilor trecute și a vechilor amici ai domnului Sturdza. Toată lumea se mai întreabă: ce e cu interimatul ministerului de război, interimat care devine un definitivat? Oare domină Sturdza are serios intenția să facă pe generalul ? Vrea numai decît să rămîe șeful departamentului armatei ? Deocamdată, conjuncturele se opresc aci, c^Utciar, ---------------------------------------------Fe albumul unei fetițe, viî câtră mine, drăguța mea copilă—și, veselă, ceri celui întunecat să-î scrie două versuri șăgalnice pe foaia trandafirie a albumului : „Haide, haide, două versuri, ce mai treabă!". Iar eu stau nedumerit și nici nu cutez să iau condeiul îndrăsneț, nici să zic nu, căci mi-e teamă de ochii tăi. Vezi, copilă, viața e foarte... curioasă Mine, poimîne, poate, fiecare din noi va porni într’altă parte, ne vom despărți pentru totdeauna,—cine știe ?—și mă vei uita—poate. Iar numele meu, trist și părăsit, va rămînea singuratec subt cîteva linii neînțelese, ca o cruce pe un mormînt, al cărui dl. Zandt va sta cinci zile, cu care ocazie va vizita pe foștii „Frații“ din desființată lojă masonică iașană. „Fratele masonic“ din Cairo are cu sine o framoasă colecție de mărci poștale și documente cu semne cabalistice din toate țările orientale. Importul de manufactură Convorbire cu un angrosist - a publicat zilele aceste o no*tință prin care relevam faptul că de un timp se aduce o cantitate extraordinară de mărfuri de manufactură. Explicația că aceasta provine de acolo că s’a redeschis creditul i s’a părut absolut insuficientă, deoarece marii angrosiști de manufactură din Iași fiind unii din cei mai siguri negustori din țară, creditul lor n’a fost niciodată sfîrșit. Am căutat deci să cunosc părerea unui mare angrosist care a binevoit să-mi respundă următoarele : — Explicația e lesne de dat. Importarea acestor cantități provine mai curînd din creditul acordat de angrosiști detailiștilor și nici de cum trebuie căutată în creditul acordat de străinătate. Și creditul acesta odată acordat, cererile detailiștilor sunt foarte mari, întru cit aproape 2 ani nu s’a cumpărat de detailiști decit quun tumul absolut necesar. De aci a rezultat că și angrosiștii au adus mărfuri mai puține. — Și diferența in cantitatea importată e intr’adevăr atît de mare? — Tocmai extraordinar de mare nu. Odinioară erau in Iași aproape douăzeci de angrosiști pe cînd astă-zi nu mai sunt de cit vr’o cinci. Desigur că de astă-dată importul angrosiștilor a trebuit să fie cu mult mai mare, fiind-că cererile se adresează astăzi la mai puțini angrosiști. — Vra să zică chestiunea aceasta nu stă de loc in legătură cu situația financiară a Statului ? — Cu situația financiară nu, dar cu situația economică da. Nicăiurea nu se vede mai clar adevărul spusei. Dumnezeu ne dă ploaia și țeranul ne dă de mincare. Consumul cel mare, vine de la țerani și de loc de la orășeni. Situația țeranului imbogățindu-se printr’o abundentă producțiune de porumb este sigur de efectuare de mari vinzari de manufactură. De aci apoi tot cortejul, încasările la vamă cresc, comerțul reînvie, comercianții se întremează și toate aceste duc în definitiv la îndreptarea situației în genere , tă de ce ți-am spus că e in legătură cu situația economică și nu cu cea financiară. Nimene nu va contesta că situația materială s’a înbunătățit mult, dar în acelaș timp ar fi o naivitate să-ți închipui că creditul statului e ceva mai bun decît acum doi ani. Odinioară au trecut printr’o criză economică care se apropie de sfirșit. Criza financiară însă prin care trecem are cauze altele și nici nu poate să fie de o așa de scurtă durată întrucit nu-i suficient ploaia la vreme și recolta bună de porumb ca această criză să ia sfirșit. Nu va scăpa cetitorilor interesul care se leagă de aceste citeva declarațiuni și credem a fi plăcuți cetitorilor publicindu-se. »» In urma intervenției d-lui dr. Olivenbaum, parchetul a dat cuvenita autorizare de înmormîntare a bancherului S. Olivenbaum. D. procuror Stoenescu a declarat că va restitui cheile de la locuință și biurou imediat ce va sosi în Iași, d-na Olivenbaum tubicea legală. Inmormintarea va avea loc mîine Duminică la ora 3 d. a. Epitropia spitalului Israelit a fost convocată pentru astăzi Sîmbăta ora 4 da, spre a lua dispozițiunele cu privire la inmormintare. Aarchetul a lansat un mandat de arestare împotriva a dlui I. Gavrilovici fost mecanic la spitalul Sf Spiridon. Ultima oră — Ora 4 d. a. — DIN LOCALITĂȚI Cunoscutul pictor S. Zandt, originar din Iași, care face parte din ordinul francmasonic *K* din Cairo (Egipet) a sosit în orașul nostru. Dl. Zandt a vizitat lojile masonice din B Kim’O’ti și Botoșani. La Iași iarăși profesorul Schenk. La congresul Zoosofic care are loc la Berlin, a luat cuvintul, după cum vestește telegraful, cunoscutu profesor Schenk din Viena, care a vorbit din nou despre mijlocul de determină sexul la oameni In sala a fst o afluență enormă și în special de dame. Profesorul Schenk susține că teoia sa asupra determinării sexului se izuie pe numeroase exemple din viață și anii îndelungați de studiu și experiențele au dovedit că acolo ■iude cu trei luni inainte de concepțiune și primele două lun de sărind s’a putut nutri femeia cu o mare entitate de substanțe albuminoide, produsul corncepțiunei e de sex bărbătesc. if-omunicarea agenției Havas în ^■^privința modului cum s’a tranșat conflictu dintre Poarta și Franța nu e tocmai strașnic de bine pentru republica care se arata foarte belicoasă. ---------------*o asoK-------------- Umbre și măști Gazetarul înflorit Da, e vorba de gazetarul în floare, căci pentru el e o floare la ureche articolul de cri, cînd el îți răspunde loan Florea la articole serioase, mai ales că are n dureul floarei — soarelui, care se întoarce veșnic către răsărit,—către guvern. Iată cum combate er, în articolul de fond: „Ce, le-a fost destul ca acest domn să înflorească nesărata-i prosa cu revelațiuni cari orice s’ar spune, îți fac impresia unor insanațiuni ridicole și lipsite de inteligență, pentru ca condeiul să le sburde în mină acestor onorabili confrați și să ceară imediat explicațiunile solemne Vra să zică o proză înflorită, revelațiuni cari sînt „insanațiuni" s arată cu ridicole, care face condeiul acestor confrați.... să sburde ? Fain. Dar mai faiii Rușii, căci, „după datele luate, aflăm că în imperiul rusesc n’au valoare decît documentele vechi și actele foarte serioase, iar nu cele făcute de ocazie și prin martori, care adesea nu știm nimica". Dacă am lua și noi măsuri ca articolele de ziar să fie scrise cum cer Rușii ca să fie documentele,—iar nu înflorit ? Șibiu. -------------------acton a---------------— S I)I y LV MEA L I si G arafof are un plan bine determinat in ce privește acțiunea Bulgarilor în Macedonia. După cum se telegrafiază ziarul „Vossisch Zeitung“ publică un interview cu Sarafoff prin care acesta declară că pentru moment nu va întreprinde nimic. Mai tîrziu va încerca înființarea unei centrale in Europa care să agite mereu chestiunea macedoneană. — Oare odată pentru totdeauna trebuie deosebită de chestiunea Bulgară. In acest scop trebuie mijloace și ceva fapte pozitive. Pentru elibejzarea Macedoniei trebuie să moara cu puțin zo e mii de bulgari. Din ei mitrajul meu, dagî Leto, primind prea tîrziu ravașle tale, n’am putut răspunde la t mp. M’am refugiat in colțul acesta muntos și sălbatec al țărei, pentru a sorbi ■ puțină vreme liniștea de care sufletul meu e a și de lacom. Am voit, cît timp voi sta aici, să nu mai știu de nimic, să mă rup din legăturile mele cu lumea, să mă izolez in singurătate,—un suflet stingher atâtor și uitat. Dar răvașele tale și gazetele sosite cu ultimul curier, stau în vraf pe măsuța mea, și mă smulg din reverie. Să nu crezi însă că aceasta mă supără câtuși de puțin. Din potrivă. Sunt așa de obișnuită cu viața socială, e așa de adînc săpată in creerul meu, curioșitatea nesăcată de a ști, a vedea, a afla tot ce se petrece în lumea largă,— de a simți, a judeca, a critica totul,— , încît docilă mă reîntorc la obiceiul vechiu, redeschid foile răzlețe și reîncep firul convorbirilor noastre detașate în cursul acestor cîteva zile. Am văzut sentința de la Sofia,—mă așteptam la ea, ca și tine de altfel. ,rn cazul de protestări al presei romane, gîndesc totuși că nu s’a făcut decît dreptate față de luptătorii aceia fanatici, în programul cărora crima ocupă locul de frunte ca mijloc de luptă. Ce vrei! Oamenii acea au un ideal, rîvnesc la ceva nobil și măreț, viseză libertatea unui popor. E în sufletul lor “cea care-i înalță, este ceva care așază o aureolă în jurul frunței lor. Au lovit,—cu disprețul lgilor omenești,—în acei care li stătea în calea izbîndirei, Iar au riscat de o sută de ori să cadă și ei în lupta lor dezinteresată și înțăleg acum verdictul de achitare: societatea bulgară entuziazmată de curajul visătorilor revoluționari, solidarizindu-se cu comitetul macedonean și dîndu-i suprema încuviințare de luptă. E natural, e lojie. Totuși nu-i aprobă pe discipolii sîngerosului Sarafov. Crima, ori care ar fi țelul pe care-l servește, rămîne crimă, și nu poate p om cu dreaptă judecată și cu bun simț în el, care să nu vestejească activitatea de pănă acum a comitetului de la Sofia. Pentru mine verdictul e drept: fapta icuzabilă, deși nu legitmată. Tu "Osra ---------------* --------r— 9—ouă urice D. Arghire Cuza, intendentul spitalului rural din Negrești, a binevoit a-mi pune la dispoziție 2 pergamente slavone, din bogata sa arhivă de acte vechi asupra moșiilor familiei sale. Cuzăștii par a fi originari din județul Vaslui, căci nenumărate sunt actele, cari pomenesc de vechii Cuzești din Vaslui. Pe toamnă având prilejul de a ceti întreaga ladă de documente, multe lucruri nouă se vor putea spune asupra Cuzeștilor, ascedenții domnului Alexandru I Cuza, cum, de pildă, tot între hîrtiile Dăneștilor de la Vasluiu, am aflat pe urmașii direcți ai lui loan Golia, logofătul cel mare a lui loan Vodă cel Cumplit. Ținutul Vasluiului e plin de răzeși. Mai nu e sat, care să nu aibă uricul său Până acum am cetit uricul Călugărenilor (Tăcmănești), al Zăpodenilor, al Scanțireștilor, (Cănțălărești), al Oseștilor, al Bălseștilor, al Dăneștilor, etc. Se țin toate lanț, unul de altul. Azi vine rindul micului asupra Tatomireștilor și a altor proprietăți foarte oare cind a Cuzeștilor. Uricile, ce dăm mai jos un rezumat, au foarte mare importanță pentru Geografia istorică a jud. Vaslui. Sci cetești vechimea unui sat, colo vezi schimbare de nume ce a suferit satul prin etimologii populare. Așa, in locul vechiului Scanțirești, de la Scanțir, azi se zice Cănțălărești, unde e podul de piatră al hatmanului Gavril, fratele lui Vasile Lupu. Pe noima numelui de azi s’a croit legenda că acolo a fost cancelaria lui Ștefan Vodă, cind războiul cu Turcii la Podul înalt. Dar Scanțireștii se zicea încă in 1784. Asemenea, cine vede in Curseștii de azi pe vechiul Cursed ? Bătrinii noștri erau mai realiști in poreclele ce dădeau așezărilor lor. Așa de cite ori nu cetiui in actele vechi Cursed, Curi negri etc., in locul cărora Romanul de azi mai pudic a pus alt nume. Curseștii nu și poate găsi nici o etimologie, căci Curseștii, e pluralul lui Cursescu, și Cursescu fiul lui Curs, dar nu se pomenește nicăirea numele Curs, ca îmmo patronimic. Pe cînd a din contra a fost de-ajuris a schimba pe ce nu și, ca să avem în loc de Curseci pe modernul Curierii. Iată in rezumat cuprinsul actelor: Primul duce din 7120 (1012), de a Badi Leon Voevod. Se spune in el că înaintea divanului Măriei Sale s’a judecat de mai multe ori fiii Pătrășcoaei cu Dîrseanul, dvornic pentru satul Boteștii, pe jumătate, cumărat în două rânduri O sută de galbeni i-a dat fiul lui Costil; altă sută i-a dat Toader stolnicul. Pe vremea ui Ieremia Movilă moșia i se luase de domnie pentru butlenșug, căci Costin a venit cu Răzvan Voevod in țară asupra lui Ieremia Movilă. A treia sută a cheltuit-o pe o biserică, rămasă pustie multă vreme ; apoi a mai făcut 2 iazuri, case, mori, stupi, o clopotniță și alte multe cheltueli. Venind la divan li s’a dat vadea (zi de soroc) în două săptâmîni, de la 29 April în două săptâmîni, după obiceiul țării. La zi fiii Patrășcoaei n’au avut să întoarcă banii. Cerind al doilea soroc de 3 săptămîni și al treilea soroc de 4 săptămini. Văz ind că nu vreau să-i întoarcă lui Băseanul banii nici la al 4-a termen, s’au dat rămas fiii Pătrașcoaei și s’a îndreptat Băseanul, punind ferte 12 zloți, hotărînd că numai au a se judeca vre-o dată pentru aceasta Radu Leon ii mai întărește dvornicului Băseanul satul Sofrănești pe Sacovaț, zestre de pe femeia sa fata lui Petre Hohulea, nepoata lui D.iornilea dvornic, care o avea cumpărătură de la Andreica ureadnic din Badeuț cu 700 zloți tătărești pe vremea lui Iliaș Voevod. Ii mai întărește a patra parte din satul Țibanești pe Racovâț, cumpărat de la Gheorghe ficiorul lui Ionașcu, nepotul Savii cu 500 taleri bătuți. Ii mai întărește a patra parte din Râzina pe Nistru cumpărată cu 25 taleri de la Candachia, fata Măgdălinei, nepoata lui Petre Hohulea. Idem ii întărește a patra parte din Stoilești pe Răbricea, cumpărat cu 25 ughi de la Patrașco și Ion fiii lui Lazăr Cercel. Idem a treia parte din jumătatea de sat Crâciunești pe Stavnic, cumpărat de la Precup fiul popei Gavril cu 20 taleri. Idem a treia parte din jumătate de sat Crăciuneștii, la obărșia Goliei, cumpărată de la Arsenie fiul Mălinei, nepot Anei, și de la alte neamuri a lor, toți nepoți