Evenimentul, octombrie-decembrie 1901 - ianuarie 1902 (Anul 9, nr. 204-303)
1901-10-01 / nr. 204
R edacția și Administrația IAȘI STRADA LAPUȘNEANU, 44. 10 bani—Seria II, Anul IX, No. 204. LUNI 1 OCTOMBRIE 1901 Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani.EVENIMENTUL Zisux corxae Drvatox Abonamentul Pe un an 24 lei; pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei; In străinătate pe un an 33 lei —*3*/NINCHIRI INSERȚII ȘI RECLAME 50 bani rîndul. OASPEȚII Partidul conservator e astăzi tot în Iași—și Iașul e mîndru că adăpostește fala trecutului și speranța viitorului acestei țări. D. George Gr. Cantacuzino șeful venerat și nediscutat a tot ce e conservator, vine în capul strălucitului său statmajor să aducă "vorba atît de mult așteptată de țară și de noi. Și nimeni ca veneratul nostru șef nu putea pronunța acest cuvînt cu mai multă putere. Intrupînd în sine o triplă autoritate , acea a nașterei, acea a poziției sociale și acea a judecăței superioare și senine, el e omul indica să privească răul în față și să-i rostească cuvîntul de izbîndire. Neavînd nimic de rîvnit, e e omul țârei, care-și face gloria din jertfele făptuite pentru mărirea ei. Cînd, într’un moment de restriște, s’a găsit un om destul de încrezător în steaua sa și-a pretins că are soluția pentru curmarea crizei, d. Cantacuzino, cu o demnitate ce-și are izvorul în tripla maestate a originei sale, a coborît măreț treptele puterei pentru a face loc d-lui P. Carp. Dar cînd a văzu că în loc să aducă alin țârei împovorate, pretinsei ei salvator îi plănuește noi sarcini, șeful nostru, simțind răspunderea, pe care o are față de neam, a desfăcut ceea ce însuși tăcuse. Această abnegare senină constitue una din acele fapte, pe care istoria le însamnă cu litere de aur în analele ei. Și mai impunător și mai iubit încă domnul Cantacuzino veghează asupra destinelor țarei. Cînd va fi sosit ceasul, d-sa va ști să oprească mîna nelegiuită a celui, care a fost odată înfierat cu epitetul de trădător. Dacă șeful e acesta, statulmajor, care-l înconjoara, e demn de dînsul. Take Ionescu, pe care chiar adversarii au fost nevoiți sa-l recunoască de genial, stă lingă dînsul, luptătorul fără păreche, care fără teamă atinge chestiile cele mai capitale și le rezolvă spre uimirea și fericirea tuturor. Urmați-i cariera ministerială: ministru al instrucției publice, el reorganizează școlile și dă temelii noi clădirei începute de Gheorghe Lazăr și Asachi. Ministru de finanțe, venit în capul visteriei cînd cea mai grozavă criză se abătuse asupra țarei, el croește un plan de lucru, pe care dușmanii lui— și ai noștri— au fost nevoiți să-l urmeze. Să cunoaște fidelitatea d-lui Carp ar însuși toate proectele predecesorului său la finanțe. Liberalii, ajunși stăpîni pe țară grației, complicităței șefului junimiștilor, au adoptat în întregime budgetul veniturilor d-lui Take Ionescu. Patriotul cel mai neprihănit, a ajuns ținta loviturilor dușmanilor neamului și a d-lui Sturdza. Se cunosc cercările ungurilor de a-l ponegri și al comitetului suprem macedonean a-l distruge. Dovada, însă strălucită a caldei lui iubire de moșie a dat-o atunci NOȘTRI cînd și-a pus în pericol viața pentru școlile din Transilvania, cînd și-a jertfit ambiția legitimă pentru a da liniște bisericei noastre și azi, cînd de teama cuvîntului lui, răzbunător și înfrîngător, trădătorul nu îndrăznește să desăvîrșească distrugerea școalelor macedonene. Generalul Jacques Lahovary, floarea și nădejdea armatei române. El a aruncat în cumpăna istoriei sabia romînă cînd într’o oră critică, peste Dunărea armatele Padișahului se încleștaseră cu armatele Țarului. Apoi, cînd pacea și-a intins aripele peste regatul neatîrnat al Romîniei, „ generalul “, cum îi spun străinii a reorganizat armata, reluînd opera generalul Florescu. Dacă azi avem oaste, de care ne mîndrim noi și de cari să se teamă și alții, lui i-o datorim. Cînd a văzut că dușmanul intern amenință țara mai mult decît cel din afară, soldat care și-a inchinat viața pentru apărarea moșiei, generalul Lahovary și-a schimbat uniforma contra hainei, care-i permite să înfrunte luptele din for cu aceeași bărbăție, cu care s’a luptat in cîmpiile Bulgariei. Fratele lui, Jean Lahovary discipolul nemuritorului Alexandru Lahovary, și care i-a moștenit arta de a fi mîndru și statornic, cînd țara îi încredințează conducerea afacerilor din afară ale ei, e cel mai strălucit reprezentant al pleiadei noastre de miniștri ai externelor. D. Disescu, un jurisconsul și un legislator de-o valoare netăgăduită, a fost cel întăiu, care a îndrăznit să reforme vechile noastre codice, ce nu erau alta decît o copie a legislației franceze. El a întrodus în legile noastre principiile științifice moderne.D. Disescu e un orator de-o forță foarte mare și de-o eleganță supremă. Domnul doctor Istrati, a cărui reputație științifică a trecut de mult hotarele țarei, străbătînd până in capitala Franției, unde se făuresb renumele europene. D-și ca ministru al instrucției, ades săvîrșit opera d-lui Take Ionescu, pe care un sector cearcă azi să o sfarme. Iată pleiada mîndra de bărbați politici, cari au venit in mijlocul nostru privindu-i, ne putem însenina și aștepta ca viitorul să vie, căci ei sînt chezășie de mîndra mnaițare, ce ne-o va aduce. Să salutăm dar într’înșii nu numai mîndria partidului conservator, ci și gloria Țorei. -X0003000 £ * * * Regretăm că nu ne-am putut procura portretul a d-lui General Lahovary. Dar strălucita sa carieră militară i-a popularizat numele și trăsăturile îndestul. D. George Gr. Cantacuzino, șeful partidului conservator și președinte al Rdmiarrei deputaților, s-a născut in București, în Septembrie 1837. Este fiul marelui vornic Gr. Cantacuzino și al d-nei Alexandrina Cantacuzino , născută Crețulescu. Și-a făcut studiile la Paris, unde și-a luat licența în drept și apoi doctoratul In 1862, la vrrsta de douăzeci și cinci de ani, se întoarce în țară și intra în magistratură ca judecător la tribunalul Ilfov. Mai tîrziu fu numit consilier la Curtea de apel și rămase în această funcțiune pînă la 4 Maiu 1864, cînd, în urma loviturei de Stat, își dere demisiunea motivată. La 1866, după abdicarea principelui Cuza, dr. Gr. Cantacuzino reintra în magistratură ca președinte al Curței de apel din București. In același an, județul Prahova îl alese membru al Constituantei. Prim ministru, cel d’intâiu al Principelui Carol, era pe atunci Lascar Catargiu D. G. Gr. Cantacuzino fi numit în comitetul însărcinat cu elaborarea Constituției. Solidele cunoștințe juridice ale d-lui Cantacuzino, spiritu său pătrunzător și larg, contribuiră în bună măsură să dea Constituției noastre caracterul ei atît de liberal și de democrat. După un an, d. Cantacuzino părăsi magistratura și întră în viața politică două județe, Prahova și Brăila, îl aleseră în același timp reprezentant al lor în Parlament. D. Cantacuzino optă pentru județul Prahova și -și deterișegMBTO din funcția de președinte a Curței de apel. La 1869 cetățenii bucureșteni îl pun în fruntea comunei. Deși a stat numai puțină vreme primar, trecerea d-lui Cantacuzino pe la primărie a fost de un însemnat folos pentru Capitală. La 24 Ianuarie 1870 d. Cantacuzino părăsi primăria pentru a întră un minister. Luă portofoliul justiției în cabinetul de sub preșidenția principelui Dimitrie Ghica, dar peste opt zile demisionă. In același an, la 21 Aprilie, d Cantacuzino ocupă portofoliul lucrărilor publice în cabinetul de sub președenția lui Manolache Costache și rămase în această demnitate pînă la 18 Decembrie 1870. La 1873 d. Cantacuzino făcu parte din cabinetul de sub președenția lui Lascar Catargiu, ca ministru al lucrărilor publice. In ianuarie 1875 trecu la ministerul de finanțe, dar la sfirșitul lunei își dete demisii din minister. In 1877, cu prilegiul războiului, iubirea pentru țară a d-lui Cantacuzino s’a manifestat într’un mod care îi asigură pe veci recunoștința țarei. Intre altele, d. Cantacuzino a dăruit producte de o valoare considerabilă și a fundat spitalul din Prahova, unde d-na Ecaterina Cantacuzino, soția d-sale, și d-na Q. Moruzi, sora d-sale, îngrijeau de răniți cu acea solicitudine, care a afirmat pretutindeni patriotismul femeei române. Să mai amintim că marina romînă a primit ca dar, din partea d-lui Cantacuzino, o șalupă. A Retras cîtva timp din politica militantă, d. Cantacuzino și a consacrat timpul exploatărei sistematice a vastelor sale domenii. Cu mijloacele financiare de care dispunea, unite cu marea sa pricepere și în toate chestiunile economlice, d. Cantacuzino a lucrat în această direcție nu numai pentru interesele d-sale proprii, ci pentru ridicarea Romîniei pe tărîmul industrial și economic, dînd pildă tuturor de mijloacele cu care se poate consolida, prin muncă inteligentă și neobosită, bogăția economică a țărei. Marea uzină pentru industria petroleului, ridicată de d. Cantacuzino pe proprietatea d-sale Drăgăneasa, va servi puțuri fi§n model stabilimentelor industriale din țară.,X G. Gr. Cantacuzino a fost ales in toate legislaturile, chiar și în opoziție, ca reprezentant al județului Prahova, cînd la Cameră cînd la Senat. In anii 1889—90 a fost președinte al Camerei. La alegerile din 1892 colegiul I de Ilfov îi trimise ca reprezentant în Senat Fu ales președinte al Senatului și ocupă această demnitate pînă la 1895, cînd Corpurile legiuitoarei fură disolvate. La 1896, într’o alegere parțiale, d. G. Gr. Cantacuzino fu ales din nou senator al județului Prahova. In Aprilie 1899, după căderea regimului liberal și după moartea marelui patriot și bărbat de stat Lascar Catargiu, d. G. Gr. Cantacuzino fu aclamat șef al partidului conservator. D-sa fu însărcinat cu formarea feametului, care fu remaniat in Iulie 1 900 prin intrarea reprezentanților ramurei tinere a partidului conservator. —1 11 ■.............. Fuziunea celor două ramuri ale partidului conservator este opera d-lui G. Gr. Cantacuzino. Animat de cel mai curat patriotism, d-sa a dat un exemplu de abnegațiune, care va rămînea ca una din cele mai frumoase pagmri in analele noastre politice. Șef al partidului și șef al guvernuui, d-sa a renunțat la președinția consiliului numai și numai ca să se facă reîntregirea partidului conservator, visul cel mai scump al regretatului Lascar Catargiu. Credem nemerit a arăta aci și părererea iubitului nostru Suveran despre șeful partidului conservator. Cu prilejul aniversărei a 31-a a căsătoriei MM. LI. Regelui și Reginei, d. G. Gr Cantacuzino s-a feicitat și a primit drept respuns, teegrama următoare: D-lui George Gr. Genntacuzino președinte al Camerei deputaților I r 3íucute.$ti Sunt adînc mișcat de călduroasele simțiminte pe cari Ni le exprimați cu prilejul aniversărei a 31-a a căsătoriei Noastre. Privirea retrospectivă pe care o aruncați asupra acestei lungi serii de ani recheamă timpurile grele pe care le-am străbătut, precum și luptele și strădania tuturor, încununate de isbîndă Frumoasa parte pe care ați luat-o la evenimentele de seamă și la faptele memorabile ale domniei Mele, vă asigură via Mea recunoștință. Convins că pot să Mă încred așișderea și în viitor în patriotismul d-niei voastre, încercat încă de eucind într’un mod incontestabil, vă mulțumesc asemenea în numele Reginei pentru urările călduroase pe care le-am primit cu o bucurie cu totul deosebită. Vă trimet, d-nei voastre și d-nei Cantacuzino, felicitările Noastre afectuoase pentru că tjsSX |j|£ G GI, Gantacuzino ■ I —