Evenimentul, octombrie-decembrie 1901 - ianuarie 1902 (Anul 9, nr. 204-303)
1901-10-14 / nr. 216
* Redacția și Administrația IAȘI STRADA LAPUȘNEANU, 44. —X*---- Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani. Tina simplistă Venirea liberalilor la putere ne-a dat pe față un păcat mare al partidului liberal, și în special al șefului acestui partid. Cînd d. Sturdza a eșit hotărit la luptă, se știe că în desele întruniri ținute în sala Dacia s’a pus tema luptei pe o singură chestiune : economii , vrem 20 milioane economii. Publicul doritor de înoituri în politică a repetat în cor cerințele șefului zicînd.și el , economii, vrem 20 milioane economii. Era un record între orator și public, toți crezind că dacă se vor realiza cele 20 milioane economii s-a ogolt buba statului și pot sta toți liniștiți acasă. Dacă publicul a crezut în primul moment rețeta lui Cc. Mitiță, i se iartă, căci așa e marele public , de a avea încredere oarbă în rețetele medicale. Dar cînd tu medic te încrezi în o rețetă ce știi că nu va avea efect salutar, natural că vei fi tratat ori de ignorant, ori de șarlatan. In cazul de față amîndouă se potrivesc. D. Sturdza se presinta ca un nedestoinic, cînd credea că o stare generală rea financiară se poate îndrepta prin o simplă formulă : economii. Nu-i era îngăduit lui a transforma o temă de luptă electorală in o singură măsură de îndreptare a finanțelor țării, căci de a doua zi era silit a fi pus în impasul de a nu se putea ținea de cuvînt. Economiile neasemuite zdruncină diferitele venituri ale statului, pe care cotîndu-le pe ani normali, ajung a te desminți în evaluările lor. Așa e cu tutunul, așa e cu timbrul, așa e cu alcoolul. Dar comunele urbane ce sufăr de aici ? Ce vei face atunci ? Ori vei închide ochii la urmările rele ale măsurei tale financiare, și vei merge pina la capăt cu sistemul tău, fie ce —a fi, spre a fi conseqvent cu vorbele proferate de la tribuna Daciei, ori vei călca angajamentul luat și atunci te porți ca un șarlatan... Da.ci. Sturdza a călcat vorba dată în opoziție ; a văzut că tema de luptă electorală era numai o platformă de a veni la putere , dar că în realitate liber era de a recurge la orice măsuri drastice. Sistemul economiilor a sdruncinat unele ramuri de administrație publică, și a trebuit să revină de a doua zi; sistemul economiilor a tulburat situația in Macedonia așa fel că d’intr’un calcul prostesc de cifre s’a perdut într’un an ceea ce se cîștigase în zece ani de muncă. S’a revenit cu ceva, dar va fi silit guvernul Sturdza să revină cu totul. Inchipuiți-vă ce s'ar fi întimplat cu școlile și bisericile din Transilvania, dacă d. Sturdza ar fi venit să aplice economiile sale nesăbuite și gheburile lui Haret! Seracile școli s’ar fi închis. Cu ani buni financiari și d. Sturdza și-a bătut joc de școlile din Brașov, pe simplul motiv că popa Voina nu plutea în apele Sturziste , dar acum cind nevoile sunt mari! Dar a fost dat ca situația școlilor din Transilvania să se limpezească definitiv, grație omului care a avut totdeauna vederea largă, și inima caldă românească în chestiile mari naționale . Ce armă puternică de luptă ni s’a rîpit din mîna, astăzi cînd strigătele celor loviți ar fi venit nu numai de la Pind, ci și de la Tisa și Mureș , dar în loc de a iubi în nemernicia lui Sturdza prin lovirile date contra fraților noștri, cugetul ni-e împăcat că noi și prin ai noștri am scos de sub urgia lui Sturdza interesele sfinte și mari ale fraților de peste munți. Dar impasul cel mare pentru Sturdza va fi acesta, silit fiind a merge înainte pe calea economiilor încă de 10—15 milioane, cum a anunțat, va desorganiza serviciile , căci nebun să fii doar ca să zici că in 1902 cazul statului să meargă cum mergea cu 12 ani în urmă, cînd știut este că în multe ramuri publice progresul a cerut diferențiate, care nu se poate stăvili. Dar axcesul de economii va desaspera lumea, nu a funcționarilor ci a nefuncționarilor. Și va fi nostim atunci de privit spectacolul: industriașii și comercianții—de care prin sistem liberalii se feresc de a-i lovi direct—vor fi loviți indirect prin reducerile mari budgetare. Ceverile se vor împuțina și vor rămînea multe brațe disponibile. Comerțul va stagna și crisa departe de a fi terminată, se va declara endemică. A intra guvernul Sturdza pe calea noilor dari este împotrit, căci va fi pus în contradicție cu sine însuși De aceea zicem tema simplistă, pe care s’a pus Sturdza să ducă lupta politică la succes ca platformă electorală ; dar aceiași temă va servi de răsturnare ; căci nu se poate ca un om politic în fața unei stări complexe de lucruri să creadă că va remedia răul prin o simplă formulă; orice eșire din acest impas îi va fi spre dărâmarea regimului Sturdza. 5|| * ---------------**ococo**--------------- £iga-£anga rediviva lud că doi agenți cutreeră măbălălile ca să adune iscălituri în josul unei declarații și afirmă că sunt trimiși în numele „unui club conservator.* ‘ Ei și-au procurat liste electorale, au făcut un pvantaj sui generis și umblă de la Piciorul de Paris la Trei sarmale adunînd cruciați. Pănă acum, nimic extraordinar. Aceste sunt moravuri, introduse de cioclii moderni, cari au introdus sistemul modern de a se îngropa morții mutual, nu ne-au surprins : știam noi că le întrebuințau, chiar atunci cînd se prefăceau că nu vor să știe de așa ceva. De notat e altă ceva, — ceea ce spun agenții. Așa ei arată naivului prins cu arcanul că d. Carp ține grozav la „ai lui“ și numai el poate să se îngrijească și să facă fericirea fiecăruia. Apoi, trecînd de la individ la obștie, încep să înșire toate fericirile, pe care viitorul guvern Carp le va revărsă asupra Iașului și a Moldovei. Cetitorii cunosc pomelnicul, deoarece a fost mult frămîntat, cînd era la ordinea zilei cea mai veselă dintre ligi: programul Liga-Langa. Domnul Carp pornind în expediție cruciată, călăuzit de programul Ligei-Langa, iată o priveliște, ce merită să fie văzută. --------------*OOo*--------------Prior. VORBE 10 bani—Seria II. Amil IX, No. 216. DUMINICA 14 OCTOMBRIE 1901 Abonamentul Pe un an 24 lei; pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei; h străinătate pe un an 35 lei — ~XK------ANUNCIURI INSERȚII ȘI RECLAME 50 bani rindul. bezmene, sunt locuri trecute deja în cite 5—6 mîini, cari trebuiau sporite la fiecare schimbare de proprietar și cari nu s’au sporit, schimbările nefiind cunoscute la timp. Primarul Bădărău a numit o comisiune compusă dintr-un funcționar de la percepția comunală, care urma să lucreze fără vre-un spor de plată și din d-nii D. Cariadi și V. Lohan doi pensionari foarte muncitori, cunoscători in lucrurile de administrație și în stare de a ceti documentele cit de vechi. Comisiunea urma să fie plătită după lucrul făcut, nu cu luna. Comisiunea a prezentat o bună parte din lucrarea sa și consiliul comunal conservator, după cererea primarului a acordat celor 2 membri plătiți câte 400 lei. Conform unui angajament luat de d. Pennescu în timpul alegerilor d-nii Cariadi și Lohan, cari sînt alegători la colegiul II senat, au mai fost păstrați cîtva timp. In Iulie pe cînd erau aproape să termine lucrarea sînt înlocuiți cu d-nii Maxim și A. Dimitriu numiți însă cu salar lunar, oameni fără nici o competință, cari au primit această funcție provizorin așteptarea altui loc mai bun. D. A. Dimitriu era scos abea din administrația băii comunale. Acum de curînd a fost scos de la bezmene și pus intendent la palat iar la bezmene a fost înlocuit prin d. Ștefan Ștefănescu. Natural că lucrarea stă pe loc. Veniturile de la bezmene nu sporesc, dar fondurile bugetului se sleiesc prin sinecure de tot felul. --------------«popea»*--------------Pentru un viitor volum. — Un prietin îmi scrie să-mi adun în volum articolele împrăștiate prin ziar și, mai ales acele publicate subt rubrica aceasta. Și-mi promite că voi resimți plăcere, cînd îmî voi aduna iarăși la un loc pribegele gînduri, așternute în goana condeiului. Prietenul se înșelă, mi se pare. Orice pagină trăită e durere cristalizată. Rar zâmbetele se încheagă în cerneala scriitorului. Durerea simte nevoia a fi alinată, încredințînd-o celui mai răbdător dintre confidenți, hârtiei îndurătoare. Și prietenul îmi ordonă, ca eroina lui Virgiliu, să-mi reînoesc durerile ! Dar cine știe ? Are poate dreptate. Din o durere veche se poate face:—mai știi ?—o amintire plăcută, un zimbet trist,—dar un zimbet, îmi voi asculta necunoscutul amic,—poate. Voi scormoni în focul trecut, va fi rămas în tăciuni vreunul, care arde încă. Sau,—norocul e așa de orb 1— tăciunii trecuți vor fi lăsat vre-un diamant. Cît ! Am început să vorbesc prea chimicește. -XO-XO*- OK Tausi Sirrecurile ds Ir cPnmăns Administrația comunală a făcut o mare risipă în bugetul comunei, creind sinecure ca ofițerul stărei civile, al căruia salar este împărțit între consilierii P. Cujbă și G. Damaschin, dintre care unul funcționează cu numele, iară cel de-al doilea nici măcar au numele Tot așa a făcut cu postul de ajutor al medicului primar etc. Felul cum au procedat, ca sa transforme în sinecură, comisia nea instituită de administrația conservatoare, pentru revizuirea bezmenelor comunale, caracterizează foarte bine spiritul actualei administrații comunale. Venitul comunei, de la locurile pe care i se plătesc bezmăn, ar trebui să fie mult mai mare de câ 1000 lei, cit se încasează anual. Sunt locuri omise din tabloizi de tușă convulsivă, din comunele Cucuteni și Miroslava. Copii vor fi aduși în serii de cîte 10, pe spesele direcțiunei generale și vor fi repartizați la spitalele „Caritatea“ și „Cantacuzin Pașcanu“, unde vor fi inoculați cu seruri contra tusei convulsive descoperit de renumitul dr. d. Manicatide, agregat al facultăței de medicină locale.tAtragem atențiunea cetitorilor ** *asupra articolului pe care îl vom publica in numărul de Luni cu privire la reorganizarea spitalicească a sf. Spiridon. E vorba de o reorganizare fundamentală a modului de funcționare a serviciilor precum și de modificarea tuturor regulamentelor in vigoare. telegramă sosită la parchetul general anunță că soții, Catrina și Tanoș Balan, din comuna Saboani după ce și-au ucis un copilaș in vîrstă de 5 luni, l’au îngropat in pragul tindei. Criminalii fiind descoperiți au fost înaintați parchetului. Ultima oră DLN LOCALTATE — Ora 4 d. a. — au cerut să fie înscriși în clu* ^bul conservator, ți li s’a admis înscrierea, domnii : Alexandrescu P. proprietar, Burghelea Ilie profesor, Birgovanu Gheorghe, căpitan Calmaan S. proprietar, Dodceanu—M. advocat, Ciuhodariu D. advocat, Ciorapciu F. advocat, Chirilă C. Gh. proprietar, Dobias George, advocat, Herovanu E. advocat, Iacob Th., căpitan Ghica A.Grigore proprietar, Maxim Gheorghe preot, Nedelschi Ilie pensionar, Neculau D. maior, Popovici T. Al. preot, Popovici Gh. proprietar, Praja V. loan profesor, Filipescu T. Dim. proprietar, Radu I. R. profesor și advocat, Russu Ahil capitan, Stavăr V. loan proprietar și advocat, Suțu A. Rudolf student Spiridon G. "advocat. O nouă dispoziție a Ministerului de Instrucție prevede că studenții străini să plătească aceiași taxă ca și romînii, scutindu-i de taxele în plus, pe care le plătiau pănă’n prezent. curtea secția I va da Marți decisia, în procesul dintre d-nii Junius Lecca și Mayer Weisengrun pentru revendicarea unei moșii. In acest proces pledează d-nii Sculy Logothetides, Niculeanu și Gr. Macri, poliția orașului Tulcea face cunoscut prefecturei locale, ca au fost arestați ori, țiganii nomazi Vasile și Gr. Barculescu și Dimitrie Vacariu, asupra cărora s’a găsit mai multe argintării bisericești, precum și mai multe haine clericale. Unul din înalții noștri prelați, ""’Tare a trecut zilele aceste prin orașul nostru, s’a exprimat într’un cerc de prieteni că în locul vacant de arhiereu, e asigurată de pe acum alegerea Sf. Sale Arhimandritului Nazarie rectorul seminarului central din Capitală, constatînduse că peste 40 de elevi de la școala din Bivolari sunt bolnavi de coriu, d. dr. Roșculeț, a dispus închiderea școalei pentru 20 de zile.Direcția generală a serviciului sanitar a făcut cunoscut serviciului sanitar al județului că a aprobat internarea în spitalele din localitate, a tuturor copiilor bolnavi de comandamentul Corpului IV de Armată, a dat judecăței pe tînărul Frollo Hildelbrand absolvent al seminarului catolic din localitate pentru incalcarea art. 24 din legea ecrutărei. IX mai mulți membrii ai viitorulului club peninsular trîmbiau astăzi prin calvarele palatului, că d. P. Carp dinpreună cu d-nii T. Maiorescu, Marghiloman, Delavrancea C. C. Arion și Ionaș Grădișteanu, vor sosi în localitate la 28 Octombrie. Peninsularii țin să aibă popor la gară. i]un colectivist sosit astăzi din "'^'Capitală, a adus știrea că d Dim. Sturdza, va vizita Iașul la sfîrșitul acestei luni. In astă seară va avea loc la Teatru Național, deschiderea stagiunei cu piesa „Vornicul Bucioc“, dramă în 5 acte și 8 tablouri, de V. A. Ureche. Acțiunea se petrece în anul 1620 , Iași, lunile Septembrie și Octombrie. Piesa aceasta jucată la București anii trecuți, pe lângă o rețetă destul de respectabilă, a produs cea mai bună impresie publicului, eară bătrânului autor i s’au făcut mari ovațiuni. Rolurile principale vor fi ținute de d-nii Gîrlă, Constantinescu, Dragomir, Ionescu, Manoliu. Deseară deci vom avea o adevărată serbare teatrală, e omisiunea de judecată pentru invățămîntul primar, se va întruni miine Duminică numai pentru a stabili procedura judecăței. Cei 4 institutori dați in judecată,vor fi citați probabil pentru Duminica viitoare 21 Octombre. Institutorilor in chestie, li se impută neregularități în scriptele casei de economii, serviciu încredințat zișilor institutori, în calitatea lor de directori. 4 / Bianu a fost numit pe ziua de 15 Octombrie, profesor la catedra de limba latină de la Universitatea din Iași. O telegramă sosită anunță ca femeea Soltana D. Sauciuc din com. Urziceni, a fost victima unui furt de 5000 lei Sunt bănueli că autorii acestui furt ar fi doi comercianți de băuturi spirtuoase din orașul nostru. seară a avut loc în salonul V -d-lui D. Rosetti o întrunire a cruciaților d-lui Carp. Deși toată ziua agenții au bătut mahalalele, n’au venit la întrunire de cit vr’o 35 de membri. D. Rosetti a prezentat în citeva cuvinte declarațiunea foștilor miniștri căzuți la 12 Februarie și a rugat pe asistenți s’o semneze. S’a numit un comitet care să organizeze clubul noului grup. Inflam că din cauza lipseconbustibilului necesar imcălzitului caloriferelor și iluminarei localului Universității vor fi suspendate cu începere de Marți dimineață cursurile. Această nenorocită stare de lucruri se datorește d-lui Colin, inspectorul încălzitului și iluminatului tuturor stabilimentelor publice pendinte de Ministerul cultelor. Poate dacă d. Ilaret nu crea postul de inspector al încălzitului și iluminatului, atunci Universitatea, ar fi fost mai bine aprovisionată. Ce-i și omul cu ghinion. 4 /un spirit de economie a pun<=?^gei d-lui revizor Gh. Musteață, sa numit ca învățătoare suplinitoare la Sculeni pe d ra Teodor, sora secretarului gratis al revisoratului, de și Pr. V. Socianu, absolvent a opt clase Seminariale încă din Iunie cerusă această catedră. Dl. Musteață cind aude de economie... nu se uită nici la merit, nici nu ia în samă interesul școlii. S’au molipsit mult de cind a fost econom la Humpel. % C7*1 ,1. ministru Haret, a făcut cunoscut că va face știută confirmarea noului rector, la începutul săptămînei viitoare. Se zice că d. D. Sturdza ș’ar fi manifestat dorința pentru confirmarea ca rector a d-lui A. D. Xenopol. In schimb d. S. Haret, face mire caz, și susține din răsputeri pe rubedenia sa C-conu Costache Climescu, vice-președintele clubului colectivist local. intem informați că 30 de cîrciumari din orașul nostru, vor emigra în Argentina la sfîrșitul acestei luturi șl dr. Mihail inspector veteriinar, însoțit de d. dr. Roșculeț, a plecat astăzi în inspectarea spitalului din Tg Frumos. fiele aceste va sosi in localitate d. Gh. Panu pentru a avea o consfătuire cu puținii, dar banii săi amici. Ziarele ne aduc o știre „senzațională“ în procesul Candiano. La orele 12 și 45 Curtea își face intrarea, înainte de începerea pledoariilor de procuror Stambulescu face următoarea comunicare. In ziua de 8 Octombrie d- colonel Vlădescu, rudă cu Al. Candiano, venit in închisoare și i-a dat o sticluță, pe care procurorul o depune pe masă. In această sticluță analiza chimică dovedit că se afla o soluție de stricnină în 245 grame de alcool, atîta cit ajunge să omoare un om. (Senzație) Din actele dresate în momentul cînd a fost surprins d. col. Vlădescu cu sticluța cu otravă rezultă că l-la sfătuit pe Candiano să bea conținutul sticluței. Astfel va adormi, doctorii îl vor crede mort și va fi dus la moșie spre fi înmormîntat, deoarece familia nu va lăsa să-i facă autopsia (Mart senzație). Candiano întrebat, răspunse ce asta este perfect exact. Ținăuci aminte de un proces judecat acum câțiva ani în Franța ? Se făcuse o expediție în Algeria. Trupa franceză se retrăgea, urmărită de un stol de Tuaregi. Un ofițer căzu rănit imposibil să fie transportat. Dușmanii se apropiau și cu dînșii tortura grozitoare. Rănitul rugă pe un prietin să-i tragă un glonte de revolver în timplă, ca să-l scape de o moarte înfiorătoare Prietenul se supuse și fu condemna de un consiliu de război, cum,probabil va fi condamnat și colonelul Vlădescu. " „ Dar, în ordinea morala, ofițerul francez, și colonelul român, sunt oare de condemnat ? 2eî io S: % ca a — cdAe Scrisoarea unui sinucigaș Cetitorii își amintesc poate de sinuciderea unui Benjamen Thierer, întîmplată vara aceasta. Thierer nu s’a putut omorî, ci a plecat în America, de unde ne adresează următoarea curioasă scrisoare : Sunt un fiu al Iașilor și mă aflu de o lună de zile în New York Nu mi-am părăsit patria atras fiind de lăcomia aurului ce mulți cred că se găsește pe străzile Americei, nici pentru a mă sustrage vre-unei pedepse sau legei de recrutare precum au făcut mare parte din cei ce’i intîlnesc pe aci , dar am plecat pentru cită-va vreme din “frumoasa Românie“ pentru ca să pot da uitărei cite-va pâini triste din cartea vieței mele. Și e acela mă aflu astăzi aruncat în valurile vieței sgomotoase a acestui mare oraș, străin cu desăvîrșire, fără rude sau prietini și intr’o luptă disperată cu nevoile zilnice. Dar,nu tind a trata aci despre sinecura de mine, ci scopul presentei este de a face să nțeleagă, „adevărul“ pe cei ce visează „America“ ci ținta fericirei lor. Zilnic vapoarele aduc pasageri între care mulți, foarte mulți, romîni, ceea ce probează că curentul de emigrare ce bântuie în țara romîneascâ merge crescînd. Un mare număr de indivizi ademeniți de visuri nebune și de povestiri fantastice despre legățiile de aci și a ușurinței cu care se cîștigă banii, își părăsesc modesta posițiune ce au în țara lor ce le e vagă și scumpă—căci aceasta o probează faptul că nu întilnești un singur român, care să nu-ți vorbească cu un dor nețărmuit de frumoasa sa patrie—și se aventurează la voia intimpiverei, spre America. Dar odată ajuns aci, ce deziluzie îl așteaptă! Palatele de cristal ce mintea lor și le-a clădit în imaginație, dispar, și apare cruda realitate. Vine „era“ regretelor... plînsete, viete... dar totul e perdut, e prea tirziu, căci mulți nu mai dispun de banii necesari voyagiului de întoarcere; unii cari chiar dispun de ceva, se gindesc că și în țara românească îi așteaptă mizeria căci și-au perdut puținul rost ce au avut și deci sunt siliți să-și încerce norocul în America, iar pe alții, călătoria pe mare—mai ales dacă vaporul a avut să lupte cu furtuna—i-a îngrozit pănă într’atu, că nimic în lume nu i-ar mai decide s’o repete înc’odată în viața lor. Eh, bine pentru ca în special cei ce au oarecare posițiune precum și ei ce nu cunosc nici o miserie, să nu se arunce cu ochii închiși în abis, voi istorisi cite ceva despre viața de aci, voi schița în cite-va vorbe, adevărul in toată goliciunea sa, fără absolut nici o exagerare și în urmă rămîne ca cei ce vor ceti aceste rânduri și doresc să vie la America să facă cum vor crede, căci n’am intențiunea nici obiceiul de a da sfaturi la alții. Asculă deci cetitorule cu tendință de emigrare . Ai venit aci, încetează cunoștința, prietinia, rudenia, totul in sine Trebue să te așterni pe muncă, să uiți trecutul și să primești ocupațiunile cele mai umilitoare, e sfatul ce ți se dă de către cei veniți înaintea ta. Și după ce treci prin toate fazele mizeriei, după ce cumperi săptămîni și chiar luni întregi jurnalele care anunță că să cer oameni la lucru, după ce cutreezi fabricele notate unde veșnic găsești deja locurile ocupate de alții care au sosit cu un moment înaintea ta, și cobori scările celor 10—15 etaje avînd drept mingîere că nu ești cel din urmă căci intîlnești pe alții care le urcă spre a obține acelaș răspuns, și dacă în sfîrșit soarta te favorizează și găsești de lucru, muncești, o muncă brută și colosal de grea—mai cu samă pentru cei ce au avut o ocupație intelectuală—pe un preț de nimic, căci ca verde (astfel numesc americanii ' pe noii veniți—fără să cunoaști limba și fără bani, trebue să acceptezi ' orice condițiuni pentru ca să nu mori de foame. Iar dacă ai bani cutreeri 1 s'răzile vînzînd acadele sau împingi 1 o căruță pe 2 roate oferind fructe trecătorilor și în urmă după ce ți-ai mîncat puținul ce ai avut sau ți l’au " furat Pick pockets (pungașii) ești silit să iei calea celor fără bani. Că sunt unii care-și creează cu ■> timpul o oarecare posițiune mai bună ca în România, e drept, însă numărul lor e atit de neînsemnat că ' nu merită atențiune. Mulți insă, foarte mulți mor de foame. Zilnic jurnalele inregistrează sinucideri și multe cadavre rămin neidentificate căc: e probabil că acești nenorociți distrug înainte de moarte orice acte ce a n’i-a stabili 'demnitatea spre ° as