Evenimentul, octombrie-decembrie 1901 - ianuarie 1902 (Anul 9, nr. 204-303)
1901-10-24 / nr. 224
Redacția și Administrația IA ȘI STRADA LAPUȘNEANU, 44. -----**---- Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani. Ziar coarLI-a:"vsitoar Abonamentul Pe un an 24 lei; pe 6 puni 12 le pe 3 luni 6 lei; in stărinătate pe un an 38 lei — -----NUMNĂIURI INSERȚII ȘI RECLAME 50 bani rtndul. TACTICA S’au dus vremurile cind puterea era totul. Astăzi în războae ca și în lupta pentru viață învinge cel mai ghibaciu, cel mai priceput și mai bine pregătit. Aceasta e zicătoarea cu care te intimpină foarte mulți. O asemenea regulă își găsește locul său și la lupta dintre partidele politice, zise noui. Cine are să învingă, atunci cînd două partide se găsesc în luptă pentru a ajunge la postul de onoare, acel adică de a conduce țara ? Negreșit că acel, care e mai bine înzestrat, întru cît privește înțelegerea nevoilor țarei. Este însă trebuință, ca cei ce simt atari nevoi să se pună în contact, să se lege oarecum, să sprijinească în fire, pe acei cari li se înțeleg ? Dreapta judecată ne spune că așa trebue să fie. Alături cu cei, cari mai bine dotați de la natură, înțeleg nevoile și aspirațiunile neamului, să stea și mulțimea acelora pentru cari cei d’intăi luptă cu inteligența lor, cu toate darurile pe cari natura li le-a dat. Pe cind cei d’intăi sunt șefii cari trebue să conducă, cei de al doilea formează armata. Și atunci victoria e asigurată unui partid , cînd între șefi și armată este comunitate de idei și de sentimente. Dar în timpurile aceste din urmă mai ales, cîțiva vor să creeze o legendă cu totul de altfel. Se zică, adică, cum că e de ajuns să fie șefi, fără să mai fie vorba de armată. E de ajuns să se constitue un grupuleț, care să pretindă că a monopolizat inteligența acestei țări, pentru ca isbînda deplină să-i fie asigurată lui. E de ajuns ca acești cîțiva să dea un decret, prin care să se afirme că toți ceilalți sunt niște proști, pentru ca bănuială să nu mai rămîe în sufletul cuiva, că leacul pentru vindecarea ranelor, de cari sufere țara aceasta, la dînșii și numai la dînșii este. Și cînd ești cu doctoria în mînă, gata să o administrezi bolnavului, și cînd tu știi că cu acea doctorie ai să-l dai gata vindecat, chiar cînd bolnavul e convins de netemeinicia ei, el va trebui neapărat să o înghită. Ce-i pasă doctorului, dacă doctoria e prea amară, dacă produce dureri nenorocitului bolnav, el va zice: să știu bine că crăpi, dar doctoria mea trebue să o iai. Cam așa vrea să procedeze noul mare partid conservator, cu șef nou, cu aghiotanți noi, numită altă dată grupare junimistă, apoi constituțională. Suferind de un dogmatism acut, noul partid, pare că ar vrea să reînvie și să ne aplice vorbele, cari altă dată au găsit răsunet în Franța: „piară mai bine țara decit un principiu.“ Căci e un adevăr, astazi cunoscut de toată suflarea românească, că gruparea juninimistă nu umblă după popularitate. Cel puțin aceasta are vechea tactică a ei, pe cită vreme și gruparea era veche. Cadrul ei a fost totdeauna restrîns, și dacă a putut deseori face să se vorbească de dînsa, motivul stă in acela că a fost ajutată de partidul conservator. Acum însă de cînd un singe rău a început să circule în acea înjghebare, de cînd șefii s-a mai înmulțit se pare că o tactică nouă va fi adoptată. Ca un nou Christos, noul partid va propovedui din oraș un oraș, din sat în sat o nouă Evanghelie. Demnitatea țării, binele țării, fericirea țării, pe cari ceilalți ce torfe lese, vor rămine apanajul exclusiv al acestui partid. El numai le va apara, toți cei ce vor acestea, toți cei ce vor să păstreze demnitatea țerii sunt invitați să intre sub steagul noului partid conservator. De altfel aici se vede noua tactică, ce tinde a se introduce de către acest nou partid. Formula e așa de întinsă, așa de vagă, așa de elastică încît pare că ș’ar fi pus in grnd să nimicească pe ambele partide istorice, cari pînă astăzi s’au disputat puterea în Stat. Căci, pentru orice om cu cît de puțină judecată, este evident că nu se va găsi unul în această țară, care să nu vrea ca ea să fie demnă, fericita și să stea bine, cu așa formule se va ajunge în curînd să nu mai fie în țară nici liberali, nici conservatori, ci numai noi conservatori. De altfel gruparea ex-comunică în dreapta și în stînga. Ce, adică, zic partizanii ei, socotiți că un Cantacuzino, Take Ionescu, Lahovari etc. se gîndesc la fericirea țării aceștia ? Ca de unde? Ei nu se gîndesc decît la partisanii lor. Dar despre demnitatea țării, fericirea ei, nici nu vor să știe. Poate fi țara cît de umilită, poate toate nenorocirile să cadă asupra Statului nostru, numai ei și partizanii lor să stea bine. Și iată cum se face politica înaltă în această fericită țară, ce se chiamă Rominia. R. ----------------»===»»-------------- Discursurile d-lui Delavrancea La întrunirea liberalo-carpistă— mai mult liberală decît carpistă— de la Craiova d. Delavrancea a fost atît de personal și de liric in discursul său, încît însuși d. Carp, care numai de patima falsei modestii nu sufere, a trebuit să intervie, ca să mai reducă din umflăturile bardului politic. D. Carp a rugat pe d. Delavrancea, să nu-și facă din d-sa un semi-zeu și să-l lese să rămîie ca și pănă acuma, numai cel mai mare om al Romîniei. D. Carp se cunoaște că a făcut de fapt, parte numai din junimea politică, numai din cea literară. Altmintrelea n’ar fi uitat că artiștii îs subiectivi totdeauna, chiar cînd fac discursuri politice și degeaba s’a recomandat obectivitatea. D. Delavrancea cînd vorbea la Craiova de d. Carp, probabil se gindea să plătească către acelaș Carp nedreptatea enormă ce i-a făcut’o altă dată, vorbind intr’un mod infam de dînsul, la clubul liberal. Altă dată d. Delavrancea credea că d. Carp astazi sena zeu, este Belzebuth în picioare, venit din infern, ca să pustiască păminturile mănoase ale Romîniei,ca să turbure mormintele strămoșilor, să arunce la cele patru viituri cenușa oaselor lor. In adevăr în 1894 d. Delavrancea, a făcut o campanie extraordinar de pătimașă, contra legei minelor-titlul de glorie de astăzi, pe care se bazează grupul Carp-Filipescu, din care face parte și oratorul liric de la Craiova. Cu acea ocazie a publicat și o broșură, care începe cu următorul salut la adresa partizanilor legei minelor: „Să se topească cu ceara de fața focului. .“ N’a fost intenție criminală pe care d. Delavrancea să n’o atribue d-lui Carp și n’a fost blăstăm, pe care să nu-l arunce asupra d-lui Carp și asupra urmașilor săi. Zi-i politică artistică și pace. --------------HyggaÉ-*-------------- VORBE Ni s’a tot vorbit de artă, de tendință și de scopul umanitar și social al artei. „Arta are, menire socială" „arta e reflexul societăței." Vă întreb ce tendință are poezia următoare, pusă în fruntea unei revistă și iscălită Alex. Macedonski, nume căruia unii literați i-au făcut o soartă așa de frumoasă, încît l’au făcut celebru : Nori deși și apusă Alai De cai Tăcuți Dar iuți Cazaci Dibaci Pe căi In văi Adînci Dispar Și iar Appar Pe stinci Cetatea doarme dusă. Șireți Băieți La porți Ca morți Sosesc, S’opresc, Coprind Dormind Pe turci Suppun Foc pun Aăpun Prin furci. Tot cerul vîlvorează. Crini blânzi Plăpînzi Și prăgh De făcii Apoi Convoi De feți Isteți Dau zor , Strigări, Oftăzi. Scad, mor, iar noaptea se urmează.. Dar artă e aceasta ? Și sunt încă naivi, cari socot că omul acesta e genial, sunt naivi, care-i publică proza în capul revistei, cum preliminarii ca pentru o faptă genială ! Și omul acesta a avut îndrăzneala junimistă să arunce umbră asupra lui Eminescu și Alexandri, ca să-și pue în lumină frumoasa lui inteligență. Versurile lui sunt, par că, luate de într’un album de psihiatrie. ^aust ------------------&OÎ3 SOR----------------- Jrectorul Glimsschi înaintea Guriei. Noul rector a depus ieri jurămîntul inaintea Curței de Apel secțiuni unite. Unde este solemnitate sunt și discursuri și încă și ele pompoase ca și solemnitatea. C. prim președinte Burada a ținut noului rector un discurs de ocazie. Noul rector a răspuns adea prin cîteva cuvinte—nici 15 la număr—justificînd pur și simplu înălțarea sa la noua demnitate, prin vechimea de 30 de ani. Cum se face că un profesor deprins să facă prelegeri universitare, timp de 30 de ani, să nu poată rosti un discurs, în ocazia cea mai fericită a vieței sale ? Unii și-au explicat mutismul noului rector prin prea marea vechime a profesorului. Aliații au susținut că emoția momentului a luat d-lui Climescu puterea de a se rîdica pînă la înălțimea solemnităței. Un spectator însă minuțios observator și bun psiholog, ne-a dat următoarea explicație: D. Climescu venise cu un discurs pregătit. A început chiar al spune bine, cu oarecare pathos. Intorcîndu-și însă ochii spre aripa stingă a Curței, de o dată s'a schimbat la față, a început a gîngăvi, ca și cum i s'ar fi pus un nod în gît și s'a oprit brusc cu discursul. Se pare că d. consilier V. Pretorian, a produs acest efect dezastros asupra d-lui Climescu. Un adevăr d. consilier Pretorian este acelaș Pretorian, care în 1890 ca judecător de instrucție, a instruit afacerea abuzurilor de la Credit și a dat o ordonanță, prin care profesorul universitar Climescu, rectorul de astăzi, era trimes înaintea tribunalului corecțional pentru faptul de abuz de încredere. D. Climescu, văzind din nou figura d-lui Pretorian, i s'a părut că este iarăși chemat la instrucție și supus la interogator. De aci nodul in gît și fiasca discursului Oricum curioasă a fost nou intilnirea intre d. Pretorian și d. Climescu. ---------------HOA COOOl Mi-------------- |Ultima oră DIN T^STIT < TR — Ora 4 d. a.— ^^tudentul T. Ionescu inculpat că ar fi escrocat pe d-na Maria Andrievici, cu suma de 1200 lei, a fost depus aseară la oarele 6, la penitenciar și înaintat de prim procuror Istrat, la cabinetul II de însrucție. La fi ordin sosit la comandament^''anunță că d. general, dr. Vecescu, inspectorul general al spital lor militare din țară, va inspecta spialul din Iași în ziua de 4 Noembrie. C Curtea de Apel secția I a pro*nunțat ori hotărîrea în procesul dintre d. Meyer Weisengrün cu d. Iunius Leca. Curtea a respins ambele apeluri și a confirmat sentința Trib. Bacău, prin care se dădea cîștig de cauză d-lui Weisengrün. O telegramă sosită aseară la Direcțiunea C. F. F. inspecțiunea Iași anunță că frînarul Dimitrie Costache, care a plecat cu trenul 723, în stația Crasna voind să lege niște vagoane, a fost strivit între vagoane. Pe drum spre Vaslui nenorocitul a sucombat. "Prefectura de județ a înaintat astăzi Ministerului de interne, tabloul de crimele și deliciile făptuite în cuprinsul orașului și județului, in răstimpul lunei Septembrie Totalul crimelor și deliciilor se urcă la cifra de 102. 1 •a 8 Noembrie va avea loc aco^dunarea generală a membrilor societăței studenților în medicină, cînd se va face darea de seamă și alegerea noului comitet. 1 1. P. Stan șef de echipă la C. F. R. s’a prins parchetului, că acum citeva săptămîni i s’au furat de acasă mai multe juvaeruri ale soției sale. Cu toate investigațiunile făcute autorii furtului n’au putut fi descoperiți Simbătă însă trecind prin Podul Iloae, de odată el întimpinat de femeea Catinca Leonte Vicol, care îi prezintă un inel și o brățară, întrebîndu-l dacă nu le cumpără, căci le poate avea pe un preț foarte eftin. Care nu i-a fost mirarea ,cind luind inelul în mînă a recunoscut inelul ce i se furase mai înainte dipreună cu alte juvaeruri. Luînd în răspăr pe numita săteancă, aceasta i-a declarat că le are de la d-na Ecaterina Kogălniceanu, soția notarului din Podul Iloae. Rabinii și serviciul militar o circulară.—Rabinii cu diplome.—Cine sunt scutiți de serviciul militar.—Pînă la 30 ani.—Măsuri riguroase.—Incorporarea rabinilor. Detalii. Ministerul instrucțiunei a făcut cunoscut autorităților în drept următoarea interesantă circulară: Unii evrei cu diploma de rabini, contractează in momentul recrutării angajamente cu diferitele comunități, cu scopul numai de a fi dispensați de serviciul militar, in calitate de preoți ai cultului Mosaic și în urmă se dedau la alte ocupațiuni părăsind localitatea, pentru care au contractat. Pentru acestea angajamentele vizate de noi, nu mai trebuesc ținute in samă.* Fiind-că, după arătările membrilor autorizați de ooi, ai cultului Mosaic, un rabin trebue să fie la minimum 50 famiilii ce sunt constituite și au negreșit sinagogă și fiindcă Comunitatea trebue să fie reprezentată de 3, 5 sau 1 membri, după marimea ei, Ministerul nu va recunoaște angajamente încheiate In afară de aceste condițiuni și va reveni asupra celor ce nu le îndeplinesc. * In ce privește timpul cît să fie angajamentul,—de vreme ce un evreu poate isprăvi studiile teologice la etatea de 20 ani, va trebui să servească Cultului pănă la etatea de 30 ani, ca să poată beneficia de art. 22 din legea de recrutare. * Angajamentele vor putea face evreii și pentru un timp mai scurt dar va trebui să le reînnoiască necontenit cu aceeași comunitate sau cu altele, astfel ca etatea de 30 ani să-i găsească un serviciul religios. Acestea vă rugăm să bine-voiți a dispune să se pună atît în vederea Comunităților cît și a rabinilor de a cărora angajament Ministerul a luat act, și care n’au ajuns încă la etatea de 30 ani. Orice reînoire de angajament o va aduce la cunoștința ministrului înstrucțiunei. Ministerul trimite o listă de rabinii aflători în județul nostru, dispunînd să se cerceteze dacă angajamentele lor sînt vizate de ministrul de instrucțiune și dacă servesc la sinagogile pentru care au fost angajați. In caz cind nu vor fi găsiți servind la sinagoge, se va raporta Ministrului instrucțiunei pentru a se încunoștiința Ministrului de războiu. Intr’un cerc de prieteni, venind vorba aseară despre dispariția și potlogăriile lui Andrei Vizanti, fost profesor universitar, s-a spus între altele, că Vizanti a scris acum cîteva luni unui amic, ca îndată ce pedeapsa se va prescrie, se va reîntoarce și el în țară. Cesare Lombroso s’a pronunțat astfel asupra pedepsei cu moartea lui Grolgosz: „Mi s’a cerut părerea asupra execuțiilor prin electricitate. Răspund îndată că, oricît ași admira acea națiune, care în multe lucruri ne poate servi de exemplu, n’o pot aproba în această pretinsă inovație, care nu are în favoarea ei decît aparențele modernității, aparținînd aplicărei acelui nou izvor de forță, electricitatea. „Dar prima condițiune a unei forme noui de executare trebuia să fie aceea de a-i provoca moartea repede, în mod sigur și vesel. Toate execuțiile prin electricitate, făcute pînă acum, au arătat că cu acest mijloc, moartea nu vine așa de repede cum s’ar putea crede. Pe cînd moartea prin arme de foc e repede și imediată, și aceea prin asfixie suprimă cunoștința în mai puțin de 4 minute și aplicarea in ochi sau prin injecțiunea subcutanee a acidului prusic, dă o moarte imediată, prin electricitate avem o moarte conștientă, în cuva prelungită, nesigură de multe ori. „Noi avem o mulțime de gazuri cari provoc'nd asfixia, o provoacă prin alucinațiuni plăcute ; avem gazuri exilatante ca, de exemplu, cloroformul și eterul, fără ca individul să observe că moare și fără să fie nevoe de nici o pregătire. Moartea se poate obține fără săscoatem pe osîndit din celula lui, și se obține de asemenea unicul element, lăudabil care este în execuia prin electricitate: suprimarea, în aparență cel puțin, a unui călău, putîndu-se să se umple din depărtare celula cu ga, in timpul nopței printr’un tub, de către o persoană care, poate, să nu știe de loc scopul, cum se face acum cu electricitatea Nu vrei să discut azi ideea mai mult barocă a vestitului profesor, în ce privește pedeapsa cu moarte prin gazuri. Vrau numai să observ că grija convinsului partizan al pedepsei cu moarte de a esclude pe călău, e un argument puternic pentru acest gen de pedeapsă Dacă e așa de mare rușinea de a efectua funcția lui Gavril Buzata, e că nu e normală aceasta funcție, e în afară de lege. De ce nu se află tot atîta greutate a se găsi magistrați ? ßelio r * a Universitate s’a început eri ‘^examenele candidaților la bursele Adamachi. Comisiunea examinatoare se compune din d-nii P. Poni, N. Climescu și dr. Gh. Bogdan. Sunt zece candidați. 1 1. I. W. Koer, care a preparatrat anul trecut carne pentru a exporta în Olanda, a sosit ori în Capitală, pentru a semna un contract cu ministerul de domenii. D-sa va exporta 350.000 kgr. carne de porc și de vacă. Aceasta va fi preparată la T.-Severin și apoi transportată cu vapoarele la serviciului nostru maritim, via Constanța-Rotterdam. D. Koer va sta 5 luni la T.-Severin. Se știe că d. I. W. Koer a avut intențiunea de a exporta carnea din județul nostru ; făcuse chiar demersuri pentru a i se da la Abator mai multe săli pentru prepararea carnei. Datorită nătîngiei d-lui C. B. Pennescu, d. W. Koer a abandonat lașul. futoritățile din Brăila cer ** *serviciului nostru de siguranța urmărirea tînărului N. Tomescu, contabil la dl. Georghiadis, mare angrosist de coloniale care a dispărut defraudind din nuca in ann . Se vorbește că din inițiativa mai multor fruntași evrei se va convoca zilele aceste o mare întrunire, în sala Circului Sidoli. In vederea apropiatului congres al comunităților, care va avea loc la Focșani, e va pertracta miine înaintea Curței de Apel secția I, procesul privitor pe antreprenorul Brand și inginerul Suțu ambii din Bacău Chestiuni Economice Ne aflăm în plină activitate a modificărei tarifei vamale. Cugetarea noastră se îndreaptă spre progresul ce ar trebui să ducă înainte poporul român, stăpîn al unui pămînt bogat și plin de bogăție. Legile noastre economice insă și direcțiunea dată activităței naționale, te mîhnește adînc, cînd vezi cum ruina și sărăcia amenință țara și nimic nu se face, nimic nu se lucrează spre ridicarea și mintuirea ei, întocmirea tarifei vamale și convențiilor comerciale din trecut, sunt dovezi de neînteresarea noastră în partea economică, ori, dovada vie a celei mai culpabile ne prevederi pentru salvgardarea viitorului economic al țărei. Și astăzi Încă, chiar sub impresia și dureroasa apasare a lipsurilor ce bintue statul și națiunea, constatăm aceiași apatie, aceiași desinteresare, aceiași culpabilă neglijență a studia bine și aprofundat nevoiele noastre și mijloacele de îndreptare. E culmea nepăsărei și a neprevederei, ca tarifele vamale și tarifele de căi ferate, să fie astfel întocmite, ca industria să nu se poată naște și prospera în țară, iar produsele noastre să fie concurate pe piețele străine de produse străine, care trec spre marea pe liniile ferate române. E lucru isbitor, ca mărfuri care trec în transit prin țara noastră să concure produsele noastre pe aceiași piață de desfacere. Cu toate acestea lucrul e adevărat: Făina ungară, care trece prin România, pentru ca de la Galați să ia drumul pe marea către Rotherdam, care să fie cauza ? Cauza e că liniile romine transportă cu mult mai eftin vagonul de făină ungară, de la Predeal la Galați ori Brăila, decit vagonul cu făină romina care ar merge de la Botoșani sau de la Iași la Galați, astfel că vagonul de făina transportat de la Pesta la Galați, poștă mai ieftin decit vagonul de făină transportat de la Iași ori Botoșani la Galați, in plus vagonul de făină romînă, e expus la o taxă de export de fum. la sută asupra valoarei, taxă care se percepe în mod scandalos, căci vama nu voește să știe de schimbările prețului făinei, ea percepe totdeauna 20 lei de vagon, adică calculat vagonul de făină cu 4000 lei, deși prețurile făinei variază coborîndu-se și la 3200 lei, cînd taxa datorită este numai de 16 lei pe vagon.—Apoi cum se poate ca statul român să transporte mai ieftin pe liniile sale ferate mărfuri străine care concurează produsele sale și să perceapă taxa de export dacă dorește ridicarea avuției publice pe cind concurența noastră, Ungaria, care a știut să se folosească de căile noastre ferate, nu numai că nu percepe taxe, dar acordă primii de export, cu tarife vamale neprotecționiste, cu tarife de căi ferate, care cresc produsele indigene, favorizând pe cele străine. Cu lipsa unei bănci industriale, care să pună la dispoziția întreprinzătorilor capitalurile trebuitoare in bune condiții. Cu o lege de încurajarea industriilor, care lovește, în loc să ajute ,adevarata industrie națională. Nu ne putem aștepta la progres, a îmbunătățirea stărei noastre economice și financiare la bogăție. Acestor greșale au urmat și vor urma lipsa turbărări financiare și apoi neevitabilul desastru economic, care va nimici și stat și națiune. D. Corban directorul școalei Technice din Iași, ne spunea la o consfătuire in chestia tarifei vamale, ca a cerut și n’a putut obținea de la stat, aprobarea și mijloacele necesare a se crea la școală, un mare depozit de lemne necesare industriilor, depozit care in tot cursul anului să pună la dispoziția micilor industriali, lemnăria uscată necesară atelierilor lor, mai cu samă, acelor elevi ai școalei, care au îmbrățișat cariera meseriei învățate in școală. In adevăr, Dl. Director are multă dreptate. In starea economică în care ne aflăm noi, popor tinăr și apucat pe calea greșită a funcționarismului, Popor in care industriile sunt abea la început, Popor al cărui comerciu s’a desvoltat numai la adăpostul și sub impulsiunea creditului acordat de străini, pentru desfacerea fabricatelor lor. Popor lipsit de cocomercia in floare și care va fi cuprins în activitatea sa, nu numai piăcăria și fabricatul străin ca ia venit pe credit, ci toate mărfurile produse ale țărei, după multiplele și va-