Evenimentul, februarie-martie 1902 (Anul 10, nr. 1-50)
1902-02-02 / nr. 1
< É Bbdacția și Administrația IAȘI STRADA LAPUȘNEANU, 44. — -**----- Apare în toate zilele de lucru la irimor vechiu SO bani. Y-Dispariția apei dubli victiQii D. Emil Costinescu a depus raportul general asupra budgetului d-lui Sturdza pe 1902-903. Concluziile raportului ne-au făcut o mare plăcere. Dacă i-au făcut aceeaș plăcere și d-lui Sturdza, cu atît mai bine. Ne face plăcere să vedem pe d. Costinescu, un mare industriaș, unul din autorii legei liberale asupra protecțiunei industriei naționale, care costă atîtea sacrificii și pe stat și pe consumatori, afirmînd că agricultura este încă pentru noi o mare bogăție și că recolta bună de anul trecut a adus echilibrarea budgetului și o recoltă bună a anului viitor va aduce un serios excedent. Plăcerea noastră e încă și mai mărită prin aceea că laraportul d-lui Costinescu, ne aduce la realitatea lucrurilor și ne scapă de 2 vedenii, cari ne-au chinuit cîtva timp, grație concepțiunilor geniale ale d-lui P. P. Carp. Imediat după facerea împrumutului de 175,000,0000 pentru plata bonurilor de tezaur și aparițiunea arbitrajului Hallier, d. Carp a conceput o formulă, cu care a trăit tot timpul cît a fost partidul conservator la putere,ba chiar și după cădere, până ce junimiștii l- au pus în campanie pentru a înlocui pe partidul conservator, pentru trebuința cărei campanii s’a inventat altă formulă: asanarea moravurilor. Această celebră formulă era următoarea : în curînd vom avea comisiunea financiară europeană, care să ne facă budgetul și să ne controleze veniturile și cheltuelile, dacă nu mi se dă mie P. P. Carp puterea. Numai eu, zicea d. Carp, care am avut de colegi pe mai toți directorii Băncilor germane, pot să găsesc un supliment de împrumut pentru a acoperi deficitul. Cînd a adus în 1 octombrie 1900, la Cameră proectul d-lui Vivescu asupra țuicei și cînd d. Cantacuzino, i-a cerut oarecare explicațiuni asupra întinderei de pămînt plantate cu pruni, asupra cantităței de țuică ce se fabrică, asupra exproprierei oamenilor de cazanile de rafinat, d. Carp scăpa de a da lămuririle la cari d-sa nici nu se gîndise, răspunzînd : lăsați nimicurile aceste , dacă nu votați legea, la April avem comisiunea financiară europeană. " Cînd la Ianuarie se discuta proectul de reformă a impozitelor, în care părțile originale erau copiate de d. Săulescu după proectele franceze, cari fusese respinse de parlament, copiate probabil tocmai din cauză că fusese respinse, cînd d. Take Ionescu cerea lămuriri asupra prevederilor produsului acestor impozite și asupra altor chestii de aplicarea lor, d. Carp răspundea iarăși, lasați discuția fleacuriilor acestora. Dacă nu votați blocul meu de imposite, așa cum , l’am propus și din care nu las să mi se scoată nici o filă, avem în primăvară comisia financiară europeană. Cînd delegații îi propuneau d-lui Carp economii, ca să poată renunța la o parte din impozitele propuse, d-sa râspundea, eu nu mă iau după prostiile lui Sturdza pentrucă nu voesc să aduc comisia financiară europeană. După căderea d-lui Carp de la putere, d-sa a venit la Iași și în sala otelului Binder a declarat că d. Sturdza va sta foarte puțin la putere și Majestatea Sa va fi nevoit să-l cheme din nou pe d-sa Carp, căci cu sistemul d-lui Sturdza, avem desigur în curînd comisiunea financiară europeană. Candidații junimiști nu s-au sfiit să spue la ureche alegătorilor, că d. Carp la iulie 1901 va veni desigur din nou la putere, că almintrelea .. comisiunea europeană. Raportul d-lui Costinescu ne dovedește că am scapat de ambele vedenii: și de Comisiunea financiară europeană și de revenirea indispensabilului P. P. Carp la putere. Cîte sbuciumări s’ar fi evitat însă, dacă la putere în locul simplistului Sturdza, ar fi ramas partidul conservator cu programul d-lui Take Ionescu: jumătate din economiile d-lui Sturdza și jumătate din impozitele d-lui Carp, program fixat în raportul oficial făcut către consiliul de miniștri la ministrul de finanțe conservator din 14 Iunie 1901. Astăzi Vineri, 1 Februarie, la ora 9 seara în localul clubului conservator (casele Neuschotz) d. 311 hai Cod reunii va vorbi despre: Aristocrația în sistemele ile guvernfimînt._______ ES&rJBBB Scuze inedite a D-lui Sturdza După cum cetitorii noștri știu deja, ori a avut loc judecarea procesului revistei „Irozii“. Procesul are oarecare însemnătate literară, dar nu despre aceasta vroim să vorbim., Domnul G. B. Penescu, care, după decizia Curței de apel, e judecătorul literar infailibil al Iașului,— deoarece în contra hotărîrei sale nu se mai poate face apel —a vorbit spre a susține incompetența Curței. Forma literară, in care s’a exprimat elegantul soltut din Iași e incomparabilă , așa d-sa a lăudat recensămintul, pe care d. censor Ibrăileanu l’a făcut despre piesă. In cursul vorbirei, d. Pennescu ne-a făcut o destăinuire senzațională. Ca să arăte necesitatea controlului asupra spectacolelor, d-sa ne-a citat cazul cu reprezentația dată de Ligă, în urma căreia d. colonel Teișanu a fost pedepsit cu închisoare militărească. Dar se vede că Ungurii nu s’au mulțumit numai cu această reparație, căci d Pennescu ne-a afirmat ori că guvernul,—adică d. Sturdza —a făcut scuze cu aceiași chestie, iată, deci, scuze inedite, ascunse în umbra notelor diplomatice și cari ne-ar fi rămas necunoscute, dacă d. Pennescu n’ar fi trebuit să... apere guvernul liberal. E bine stabilit, deci, după chiar mărturisirea unui om, care a jucat atunci un rol însemnat în afacere, d. Pennescu era atunci prefect le poliție,—că pe lângă faimoasele scuze către Banffy, rostite după un text impus de Banffy, cum ne-a afirmat d-nul Marghiloman, d-nul Sturdza a mai făcut scuze,—pentru piesa d-lui Teișanu. ---------------*0010*^------------Finar 10 bani—Seria II, Anul X, No. 1 SÎMBATA 2 FEBRUARIE 1902 Ziar conservator H ourăți și ai Ettstori Soviște nouă. Cuvintele o*glindesc în ele idei, căci cuvîntul e haina gîndirii. Poeții adeia au greutatea de a găsi cuvîntul drept, care să exprime adevărul, căci zice poetul . Iar cînd inima-ți frămîntă Doruri vii și paterni multe. Cum găsi-vei tu cuvîntul Care spune adevărul ? Noi însă muritorii, care ne avem inima liniștită știm să cîntărim puterea cuvintelor. Așa știm că în grai o diferențiare de formă aduce cu sine o diferențiare de înțeles, și de andoasele. Cine nu știe că corn la singular are la plural 3 forme cu 3 înțelesuri: corni, coarne, și cornuri ; tot așa coți, coate și cotari, tot așa bucăți și bucate, etc. Viața nouă a partidului liberal a îmbogățit r. romînă cu un nou termen, sau mai propriu vorbind a diferențiat un termen alăturînd un nou înțeles. Cine nu știe ce este un bulvard ? Practica deasă a femeilor perdute de a-și agonisi viața din primblările de pe bulevard le-au făcut să fie bulevardiste. Ii tipsia acestui cuvînt forma masculină, căci în moravurile noastre nu intrau acestea. De cînd însă pe bulevard în Capitală există un otel mare al Bulevardului, unde stau în gazdă vechile cadre liberale, aceste vechi cadre concertîndu-se între ele au început o serie de întruniri deocamdată fără rost, fară miniștri, dar de ori miniștri, natural că s’a dat porecla cu ex acestor vechi cadre de bulevard’ști. •Iată clar cuvîntul complectat în formele lui flexionare prin acțiunea virilă a vechilor cadre liberale de la bulevard. Bulevardistele, cari pot avea cel puțin o simpatie pentru tineremea generoasă, își vor găsi de acum înainte tovarăși în bulevardiștii vechilor cadre liberale. Dățile trecute partidul liberal cuprindea gruparea"Kendistă, azi avem bulevardiști , ce vom avea mine ? Diferențierile sînt semne de progres și în limbă și în politică. Ban ---------------*po>* .. Sirica în pass Constituția privilegiază pe ingineri. Pe cînd toți funcționarii statului nu pot fi aleși, inginerii și profesorii pot fi deputați, spre vilită. Excepția se înțelege de la sine. Inginerii și profesorii formează pătura cultă a unei națiuni și el natural f că *’legiuitorul să nu vroiască a lipsi corpurile deliberante de oamenii, cari se deosebesc de rest prin superioritatea culturei lor. Deci, totdeauna inginerii au făcut politică militantă, fără ca vreun guvern să aibă ceva de spus sau să caute în vreun chip să le paralizeze activitatea civică. Iașanii își amintesc despre inginerul Tzony ginerile d-lui Corjescu—care a făcut atîta vreme politică, fără ca să fie suparat de cineva. E adevărat că a fost dat în judecată pentru că a iscălit faimosul manifest al opoziției, cînd Regele veni la Iași. Dar ministru era tot Sturdza, și apoi, a fost dat judecăței ca profesor al facultaței de științi și achitat de juriul universitar. Conservatorii au fost încă mai toleranți. Concetățenii noștri știu foarte bine că d. Costea, care a făcut nu de mult proces Creditului urban, a fot unul din cei mai zeloși agenți, pe cari i-au avut colectiviștii. D-sa a mers așa departe cu patima, încît a iscălit telegrama către Majestatea Sa, în chestia Hallier, telegramă, în care guvernul conservator era acuzat de tradare a patriei. D. Buznea, fost reprezentant al Hușului în Camera conservatoare, imediat ce actualii guvernanți au venit la putere, a fost mutat la Vaslui. Cu chipul acesta, sperau domniile lor, vor zdrobi activitatea și influența meritată, pe care d. Buznea o are asupra concetățenilor săi. Dar Vasluiul e tot prea aproape de Huși. Atunci d. Buznea a fost mutat din nou, după cîteva luni și tot fără motiv, la Constanța. Nu protestăm, căci nu avem cui. Vroim numai să se știe, întru cît ne privește, luăm act de procedeu. Utarcial ----------—apoyaoooo-------------- Ultima oră DIN LOCALITATE — Ora 4 d. a.— Ji/1. Prim-procuror Istrati a trimis astâzi o adresă direcțiunilor tuturor caselor de economii din localitate, prin care cerea i se face cunoscut, ce sumă are depusă la acele case, d. Alexandru Agapi, fostul credincios camerist al defunctului I. Prea Sfint Mitropolit al Moldovei și Sucevei Pînâ în prezent s’a aflat că numitul camerist are depusăl la „Prima Casă de Economie“, suma de 5201 lei. Asupra fostului camerist se zice că planează oare-și care bănueli. Pentru a nu stingheri cercetările parchetului sintem siliți, pînâ la terminarea afacerei, a nu mai da alte amănunte asupra acestei afaceri, care după cit sintem informații e probabil să ia o întorsătură neașteptată. Cerem cetitorilor noștri încă puțină îngăduință, dă ca sigură numirea d-lui ^^D. P. Stoica, copist la secția I-a a Curței de Apel, în locul d-lui V. Stamatopol numit subsit de procuror la Botoșani. stăzi dimineață s’a oficiat ** ~al 4-lea parastas pentru odihna rămășiților pămîntești a I. Prea Sfintului Mitropolit Iosif Naniescu. ^^H^refectul de județ N. Gane, a încunoștiințat revizoratul școlar că învățătorul I. Stoica din corn Gropnița, fiind vrajmaș cu primarul din numita comună urzește tot soiul de intrigi, învrăjbind pe membrii consiliului comunal înpotriva primarului. D. Prefect a cerut revizoratului a lua măsuri pentru a potoli pe neastîmparatul învățător. More Judaico W U ▼ Tribunalul de comerț din Ilfov a decis că jurămintul More Judaico, prestat la sinagogă, fără formalitățile prescrise de anaforaua de la 1894 este un jurămînt legal și bine prestat. Epoca ne-a dat desmințire categorică in ce privește afirmarea d-lui Rosetti Bălănescu despre relațiunile d-lor Carp și Maiorescu. tră. Menținem în total declarația noasaceaste declarații d. Rosetti Bălănescu le a făcut la otel Continental în București față de mai mulți prieteni. Intrucît privește urbanitatea expresiunilor sale, aceasta e chestie de ..asanarea moravurilr.1, ATTAflăm că in urma hotărîrei ** ^Curței de Apel, prin care d. Pennescu e declarat judecător infailibil al pieselor, d-sa a fost angajat telegrafic de ziarul le Temps în ionii lui Laroumet pentru a face recensămîntul pieselor. . Felicitări lui Oncle O. B. ^fi revizoratul școlar a fost în cunoștiințat că d. St. Mironescu, învățător în corn. Mironeasa a fost pedepsit cu un aspru avertisment, pentru că a absentat nemotivat de la conferințele cercului cultural. ^In ultimul moment aflăm că d. Iulian Dimitriu, comandantul sergenților de stradă, a adresat o scrisoare d-lui C. Deleanu, victima agresiunei făptuită, cu prilejul inmormintărei S. Prea Sfintului Mitropolit. In această scrisoare d. Iulian Dimitriu regretă nenorocita împrejurare și declară pe cinstea d-sale, că n’a sngetat macar o clipă, să atace pe confratele nostru de la „Liberalul“, sau se ofenseze vr’o dată iun ziarist. Regretă cele întîmplate și roagă pe ziariști să-l creadă că întotdeauna ia stimat. Dimpreună cu confrații noștri de la „Liberalul* luăm în samă declarațiunile d-lui I. Dimitriu. Ținem însă să relevăm, că deși toate ziarele din Iași și Capitală în frunte cu „L’indépendance Roumaine“ s’au solidarizat la protestul confraților de la „Liberalul“, totuși d. M. Honig (Miereanu) corespondentul ziarului „Universul din motive foarte bănuitoare, s’a sustras de la protestu făcut de toți ziariștii, uitând cu această ocaziune că datoria de colegie mai presus de ori-ce interes personal. Astăzi la ora 4 p. m. a avut ^ loc in catedrala Sa-lei Mitropolii, oficiarea „Vicerniei“ cu o deosebită solemnitate. In timpul slujbei corul mitropoliei a intonat mai multe imnuri La această slujbă a asistat și P. 8. La Partenie, Episcopul Dunărei de jos. 1/1 procuror general P. Sadov?oveanu a luat o despozițiune prin care intrarea in palatul justiției se absolut poprită samsarilor, nu este puțin, va apărea în librării „Zadarnic“ discutata piesă a domnului A. Vojen. După cît suntem informați trimi?^Danalul de Ilfov zilele aceste va trimite tribunalului nostru o copie de pe testamentul I. Prea Sfintului Mitropolit al Moldovei. Cu această ocaziune, în fața unuia dintre executorii testamentari se vor ridica sigiliile de la palatul mitropolitan și se va procede la inventariarea lucrurilor aflate în casă. În astă seară are loc reprezentația Cantinelor școlare, reprezentație dată cu concursul elevilor liceului internat și a mai multor artiști. Se citează bucăți frumoase, care vor atrage atenția tuturor spectatorilor. In sfirșit după multe certe, partidul celor 80 de junimiști din Iași s’a hotărit să și scoată in cursul lunei Februarie mult așteptatul Monitor junimisto-liberal. In urma apelului desnădjduit al d-lor George Scorțescu, Ghiță Baltă și d l Bogdan, căpiteniile de la centru, au hotărit a subvenționa junimea ieșană cu suma de 600 lei lunar ; restul până la suma de 1400 lei, —absolut necesari pentru a face posibilă apariția ziarului, va fi acoperit de membrii clubului junimist ieșan, și din abonamentele care se vor face pe la liberalii fruntași din Iași. Pînă in prezent s’au inscris pentru a contribui la ziar d-nii : Leon Bogdan cu 100 lei lunar ; Sf. Gape cu 40 lei; D. Rosetti 50 lei ; M. B. Cantacuzino 50 lei; Dr. Gh Bogdan 50 lei ; Dimitriu 25 lei și d. avocat Irimescu 150 lunar. Ziarul va fi redactat de tot ce are partidul mai ales. Direcțiunea ziarului va fi încredințată d-lor V. Pogor, M. Cantacuzino și George A. Scorțescu. Vom reveni. Ziarul va fi tipărit la d. I. Ionescu Primul articol va fi scris de d nul Petru Carp, dar ca îndeobște nu va fi semnat. Ziarul va plăti doui reporteri. Administrator-incasator va fi de 3andru.Vom reveni Jn comuna Tomești, seara, în lipsa părinților de acasă copii la Gheorghina în virstă de doi ani, jucîndu-se pe lingă masă, lampa care se afla așezată pe ea s’a răsturnat Copilița grav rănită pe corp a fost adusă astăzi la spitalul „Caritatea“, unde după cite-va sferturi de ore a sucombat. 1 -ra C. Gheorghiu în vârstă de 17 ani domi iliată in str. Palat, a dispărut de ori dimineață de la casa părintească. Gurele rele spun multe, asupra pricinei care a hotărit pa dragulașa duduo se plece fără... a-și lasa adresa a astăzi a fost adus la parchet ^săteanul Ion Nichifor, autorul îngrozitoarei crimi din com. Poeni. După cum am anunțat la timp criminalul in urma unei certe avute du soția sa a ucis-o aplicindu-i mai multe lovituri de bardă, aruncind’o apoi intr’o fintînă părăsită. 1/in cauza serbatoarei de mine c „întâmpinarea Domnului“, „Evenimentul“ nu va apărea decit Luni la orele obicinuite. i X Abonamentul Pelvn an 21 Ici, pe 6 sjrji 12 pe 3 luni 6 lei. In străluutate pe un an3l Ipi ------**-----« NINCIURI INSERȚII ȘI.KOLTE 50 bani rtndul. Consecințe Budgetare Că suntem o țară înapoiată în ce privește cultura pămintului, că suferim de lipsa unei industrii naționale și temeinice, care să ridice efectiv și statornic avuția publică Că suferim din cauza înstrăinărei proprietăței urbane și a comercțului, mai cu samă in ramura financiară și internațională. Că ne costă prea scump, In mândria și puterea noastră națională, distugerea meseriașilor și a meseriilor, care odinioară era ocupația și forma populația de căpitenie a locuitorilor orașelor noastre. Aceste sunt lucruri cunoscute și toți și netăgăduite, până acum cel puțin, de niminea. Atit prin întruniri politice, cit și prin conferințe cu caracter privat, s’a semnalat deja aceste neajupșuri organice ale poporului romîn. Ceva mai mult, s’au produs chiar , oarecare remedii, mai pitint ori mai puțin drastice, mai mult ori mai puțin aplicabile, ori realizabile. Ținem, nu pre atît a constata odată mai mult, această Îngrijitoare stare de lucruri, precuz ținem a pune in evidență alte neajupșuri isvorîte din aceeași cauză principală: „Budgetul“ căci după părerea noastră, Budgetul a creat starea de lucruri,în care ne aflăm. Educația și instrucția, greșit dat poporului român, a făcut, ca un greșit curent de democratism și budgetarism să distrugă clasele sociale, care făceau in timpurile de mărime și de glorie ale românismului, punterea de vitalitate și de resistență a națiunei. Curentele de democratism și,indegetarism, introduse pe neașteptate și tocmai într’un moment critic, in mijlocul poporului român, au dat drept rezultat că: S’a distrus clasa aristocratică„care și la noi, ca la toate popoarele, în toate timpurile, au adus reale și însemnate servicii țarei. Fie prin sacrificiile ce făcea în momente de grea cumpănă, pentru țară și apărarea țarei, fie prin patriotismul ei, incurajind artele, comerciul, meseriile, etc. Fie chiar, prin donațiunile ce făcea un scop de binefacere in folosul suferinzilor, etc. etc. S’a distrus clasa burgheziei așa cum era ea, alcătuită din neguțitori, meseriași, zarafi, etc. etc. S’a distrus clasa arendașilor și s’a nimicit clasa micilor proprietari. Astfel că țara romîneascâ a rămas, Văduvă de aristocrație, Văduvă de comercianți, Văduvă de industriași, Văduvă de meseriași, Văduvă de arendași și lipsită de micii proprietari, purtînd pe brațe numai singurele două clase mai principale : 1). Țărănimea, vechea talpă a țarei, ajunsă sub democrație, mai sărăcită ca sub regimul trecut și Budgetarii, clasă nou născută sub vîntul cultural și democratic și care s’a urcat pe ruina comerciului, meseriilor și tuturor celorlalte clase sociale productive, cu tendința și veleitatea a se urca sus de tot, luind locul aristocrației, în contra căreia să rădică—zice-se poporul cultivat, luminat și democratisat. Cu alte cuvinte, s’a cătat distrugerea aristocraței vechi, pentru a se crea aristocrația nouă, aristocrația budgetară. In astfel de condițiuni defavorabile pentru mersul înainte al unui popor, cum se poate realiza progrese sănătoase și constante, pe cită vreme din sinul națiunei lipsesc tocmai elementele de căpitenie chemate a da naștere și desvoltara progresului. la Cine nu știe că progresele mari, toate popoarele a fost realizate prin industrie și comerciu, nu prin funcționarism și nu prin țări/chipe. Cine nu știe că la popoarele sintr’adevăr civilzate și culte, clasa, socială cea mai infimă și mai neobservată, este clasa funcționarismului. Cine nu știe, că numai aristocrația, și astăzi încă în floare, chiar in republica Francia, a încurajat artele, talentele, știința, comerciul, industria, etc. etc. Țărănimea, a făcut în trecut, face in prezent și va face în viitor, acelaș mare serviciu a fi talpa țărei, dar nu putem pretinde țărănimei să nască industria, să realizeze progresele industriei, artei și așa ,mai departe. Acesta e rolul altor clase, care, la rândul lor trebue să fie susținute de alte clase sociale în evoluția , ce fac k