Evenimentul, februarie-martie 1902 (Anul 10, nr. 1-50)

1902-02-02 / nr. 1

< É Bbdacția și Administrația IAȘI STRADA LAPUȘNEANU, 44. — -**-----­ Apare în toate zilele de lucru la irimor vechiu SO bani. Y-Dispariția apei dubli victiQii D. Emil Costinescu­ a de­pus raportul general asupra budgetului d-lui Sturdza pe 1902-903. Concluziile rapor­tului ne-au făcut o mare plă­cere. Dacă i-au făcut aceeaș plăcere și d-lui Sturdza, cu atît mai bine. Ne face plăcere să vedem pe d. Costinescu, un mare in­dustriaș, unul din autorii le­gei liberale asupra protecțiu­­nei industriei naționale, care costă atîtea sacrificii­ și pe stat și pe consumatori, afir­­­­mînd că agricultura este în­că pentru noi o mare bogă­ție și că recolta bună de a­­nul trecut a adus­ echilibra­rea budgetului și o recoltă bună a anului viitor va a­­duce un serios excedent. Plăcerea noastră e încă și mai mărită prin aceea că la­­raportul d-lui Costinescu, ne aduce la realitatea lucrurilor și ne scapă de 2 vedenii, cari ne-au chinuit cît­va timp, gra­ție concepțiunilor geniale ale d-lui P. P. Carp. Imediat după facerea îm­prumutului de 175,000,0000 pentru plata bonurilor de te­zaur și aparițiunea arbitraju­lui Hallier, d­. Carp a conce­put o formulă, cu care a trăit tot timpul cît a fost partidul conservator la putere,ba chiar și după cădere, până ce ju­nimiștii l- au­ pus în campanie pentru a înlocui pe partidul conservator, pentru trebuința cărei campanii s’a inventat altă formulă: asanarea mora­vurilor. Această celebră formulă era următoarea : în curînd vom avea comisiunea financiară europeană, care să ne facă budgetul și să ne controleze veniturile și cheltuelile, dacă nu mi se dă mie P. P. Carp puterea. Numai eu, zi­cea d. Carp, care am avut de colegi pe mai toți direc­torii Băncilor germane, pot să găsesc un supliment de împrumut pentru a aco­peri deficitul. Cînd a adus în 1 octombrie 1900, la Cameră proectul d-lui Vivescu asupra țuicei și cînd d. Cantacuzino, i-a cerut oare­care explicațiuni asupra în­­tinderei de pămînt plantate cu pruni, asupra cantităței de țuică ce se fabrică, asupra exproprierei oamenilor de ca­­zanile de rafinat, d. Carp scăpa de a da lămuririle la cari d-sa nici nu se gîndise, răs­­punzînd : lăsați nimicurile a­­ceste , dacă nu votați legea, la April avem comisiunea fi­­nanciară europeană. " Cînd la Ianuarie se discuta­­ proectul de reformă a impozi­­telor, în care părțile originale erau copiate de d. Săulescu după proectele franceze, cari fusese respinse de parlament, copiate probabil tocmai din­­ cauză că fusese respinse, cînd­­ d. Take Ionescu cerea lămu­riri asupra prevederilor pro­­­­dusului acestor impozite și a­­supra altor chestii de aplica­rea lor, d. Carp răspundea iarăși, lasați discuția fleacuri­­i­lor acestora. Dacă nu votați­­ blocul meu de imposite, așa cum , l’am propus și din care nu­­ las să mi se scoată nici o filă, avem în primăvară comisia financiară europeană. Cînd delegații îi propuneau d-lui Carp economii, ca să poată renunța la o parte din impozitele propuse, d-sa râs­pundea, eu nu mă iau după prostiile lui Sturdza pentru­­că nu voesc să aduc comisia financiară europeană. După căderea d-lui Carp de la putere, d-sa a venit la Iași și în sala otelului Bin­der a declarat că d. Sturdza va sta foarte puțin la putere și Majestatea Sa va fi nevoit să-l cheme din nou pe d-sa Carp, căci cu sistemul d-lui Sturdza, avem de­sigur în curînd comisiunea financiară europeană. Candidații junimiști nu s-au sfiit să spue la ureche alegă­torilor, că d. Carp la iulie 1901 va veni de­sigur din nou la putere, că almintrelea .. comisiunea europeană. Raportul d-lui Costinescu ne dovedește că am scapat de ambele vedenii: și de Comi­siunea financiară europeană și de revenirea indispensabi­lului P. P. Carp la putere. Cîte sbuciumări s’ar fi evi­tat însă, dacă la putere în locul simplistului Sturdza, ar fi ram­as partidul conservator cu programul d-lui Take Io­­nescu: jumătate din econo­miile d-lui Sturdza și jumă­tate din impozitele d-lui Carp, program fixat în raportul o­­ficial făcut către­ consiliul de miniștri la ministrul de fi­nanțe conservator din 14 Iu­nie 1901. Astă­zi Vineri, 1 Februarie, la or­a 9 seara în localul clubului conservator (casele Neuschotz) d. 311 hai Cod reunii va vorbi des­pre: Aristocrația în sistemele ile gu­vern­fimînt._______ ES&rJBBB Scuze inedite a D-lui Sturdza După cum cetitorii noștri știu deja, ori a avut loc judecarea pro­cesului revistei „Irozii“. Procesul are oare­care însemnătate literară, dar nu despre aceasta vroim să vorbim., Domnul G. B. Penescu, care, du­pă decizia Curței de apel, e jude­cătorul literar infailibil al Iașului,— de­oare­ce în contra hotărîrei sale nu se mai poate face apel —a vor­bit spre a susține incompetența Curței. Forma literară, in care s’a exprimat elegantul soltut din Iași e incomparabilă , așa d-sa a lăudat recensămintul, pe care d. censor I­­brăileanu l’a făcut despre piesă. In cursul vorbirei, d. Pennescu ne-a făcut o destăinuire senzațio­nală. Ca să arăte necesitatea con­trolului asupra spectacolelor, d-sa ne-a citat cazul cu reprezentația dată de Ligă, în urma căreia d. colonel Teișanu a fost pedepsit cu închisoare m­ilitărească. Dar se vede că Ungurii nu s’au mulțumit numai cu această repa­rație, căci d Pennescu ne-a afirmat ori că guvernul,—adică d. Sturdza —a făcut scuze cu aceiași chestie, iată, deci, scuze inedite, ascunse în umbra notelor diplomatice și cari ne-ar fi rămas necunoscute, dacă d. Pennescu n’ar fi trebuit să... apere guvernul liberal. E bine stabilit, deci, după chiar mărturisirea unui om, care a jucat atunci un rol însemnat în afacere,­­ d. Pennescu era atunci prefect le poliție,—că pe lângă faimoasele scuze către Banffy, rostite după un text impus de Banffy, cum ne-a afirmat d-nul Marghiloman, d-nul Sturdza a mai făcut scuze,—pentru piesa d-lui Teișanu. ---------------*0010*^­------------­Finar 10 bani—Seria II, Anul X, No. 1 SÎMBATA 2 FEBRUARIE 1902 Ziar conservator H ou­răți și ai Ettstori Sovișt­e nouă. Cuvintele o*­glindesc în ele idei, căci cuvîntul e haina gîndirii. Poeții adeia au greutatea de a găsi cuvîntul drept, care să exprime ade­vărul, căci zice poetul . Iar cînd inima-ți frămîntă Doruri vii și paterni multe. Cum găsi-vei tu cuvîntul Care spune adevărul ? Noi însă muritorii, care ne avem inima liniștită știm să cîntărim puterea cuvinte­lor. Așa știm că în grai o diferențiare de formă aduce cu sine o diferențiare de în­țeles, și de andoasele. Cine nu știe că corn la singular­­ are la plural 3 forme cu 3 înțelesuri: corni, coar­ne, și cornuri ; tot așa coți, coate și cotari­, tot așa bucăți și bucate, etc. Viața nouă a partidului liberal a îmbo­gățit r. romînă cu un nou termen, sau mai propriu vorbind a diferențiat un termen alăturînd un nou înțeles. Cine nu știe ce este un bulvard ? Prac­tica deasă a femeilor perdute de a-și ago­nisi viața din primblările de pe bulevard le-au făcut să fie bulevardiste. Ii tipsia a­­cestui cuvînt forma masculină, căci în moravurile noastre nu intrau acestea. De cînd însă pe bulevard în Capitală există un otel mare al Bulevardului, unde stau în gazdă vechile cadre liberale, aceste vechi cadre concertîndu-se între ele au­­ în­­ceput o serie de întruniri de­o­cam­dată fără rost, fară miniștri, dar de ori miniștri, natural că s’a dat porecla cu ex aces­tor vechi cadre de bulevard’ști. •Iată clar cuvîntul complectat în formele lui flexionare prin acțiunea virilă a vechilor cadre liberale de la bulevard. Bulevardiste­le, cari pot avea cel puțin o simpatie pen­tru tineremea generoasă, își vor găsi de a­­cum înainte tovarăși în bulevardiștii vechi­lor cadre liberale. Dățile trecute partidul liberal cuprindea gruparea"­Kendistă, azi avem bulevardiști , ce vom avea mine ? Diferențierile sînt sem­ne de progres și în limbă și în politică. Ban ---------------*po>*­ .. Sirica în pass Constituția privilegiază pe in­gineri. Pe cînd toți funcționarii statului nu pot fi aleși, inginerii și­­ profesorii pot fi deputați, spre vilită. Excepția se înțelege de la sine. Inginerii și profesorii for­mează pătura cultă a unei na­țiuni și e­l natural­­ f că *’legiuitorul să nu vroiască a lipsi corpurile deliberante de oamenii, cari se deo­sebesc de rest prin superioritatea culturei lor. Deci, tot­deauna inginerii au făcut politică militantă, fără ca vre­un guvern să aibă ceva de spus sau să caute în vre­un chip să le paralizeze activitatea civică. Iașanii își amintesc despre ingi­nerul Tzony ginerile d-lui Cor­­jescu—care a făcut atîta vreme politică, fără ca să fie suparat de cine­va. E adevărat că a fost dat în judecată pentru că a is­călit faimosul manifest al opozi­ției, cînd Regele veni la Iași. Dar ministru era tot Sturdza, și a­­poi, a fost dat judecăței ca pro­fesor al facultaței de științi și a­chitat de juriul universitar. Conservatorii au fost încă mai toleranți. Concetățenii noștri știu foarte bine că d. Costea, care a făcut nu de mult proces Creditu­lui urban, a fot unul din cei mai zeloși agenți, pe cari i-au a­­vut colectiviștii. D-sa a mers așa departe cu patima, încît a iscălit telegrama către Majestatea Sa, în chestia Hallier, telegramă, în care guvernul conservator era a­­cuzat de tradare a patriei. D. Buznea, fost reprezentant al Hușului în Camera conserva­toare, imediat ce actualii guver­nanți au venit la putere, a fost mutat la Vaslui. Cu chipul aces­ta, sperau domniile lor, vor zdro­bi activitatea și influența meri­tată, pe care d. Buznea o are a­­supra concetățenilor săi. Dar Vas­luiul e tot prea aproape de Huși. Atunci d. Buznea a fost mutat din nou, după cîte­va luni și tot fără motiv, la Constanța. Nu protestăm, căci nu avem cui. Vroim numai să se știe, în­tru cît ne privește, luăm act de procedeu. Utarcial ----------—­­apoyaoooo--------------­ Ul­tima oră DIN LOCALITATE — Ora 4 d. a.— Ji/1. Prim-procuror Istrati a trimis astâ­zi o adresă di­recțiunilor tuturor caselor de eco­nomii din localitate, prin care cere­a i se face cunoscut, ce sumă are depusă la acele case, d. Alexan­dru Agapi, fostul credincios came­rist al defunctului I. Prea Sfint Mitropolit al Moldovei și Sucevei Pînâ în prezent s’a aflat că nu­mitul camerist are depusăl la „Pri­ma Casă de Economie“, suma de 5201 lei. Asupra fostului camerist se zice că planează oare-și care bănueli. Pentru a nu stingheri cercetări­le parchetului sintem­ siliți, pînâ la terminarea afacerei, a nu mai da alte amănunte asupra acestei afa­ceri, care după cit sintem­ infor­mați­i e probabil să ia o întorsătu­ră neașteptată. Cerem cetitorilor noștri încă puțină îngăduință, dă ca sigură numirea d-lui ^^D. P. Stoica, copist la secția I-a a Curței de Apel, în locul d-lui V. Stamatopol numit subsit de procuror la Botoșani. stă­zi dimineață s’a oficiat ** ~al 4-lea parastas pentru o­­dihna rămășiților pămîntești a I. Prea­ Sfintului Mitropolit Iosif Na­­niescu. ^^H^refectul de județ N. Gane, a încunoștiințat revizoratul șco­lar că învățătorul I. Stoica din corn Gropnița, fiind vrajmaș cu primarul din numita comună urzește tot so­iul de intrigi, învrăjbind pe mem­brii consiliului comunal în­potriva primarului. D. Prefect a cerut revizoratului a lua măsuri pentru a potoli pe neas­­tîmparatul învățător. M­­ore Judaico W U ▼ Tribunalul de comerț din Ilfov a decis că jurămintul More Ju­daico, prestat la sinagogă, fără for­malitățile prescrise de anaforaua de la 1894 este un jurămînt legal și bine prestat. E­poca ne-a dat desmințire ca­tegorică in ce privește afir­marea d-lui Rosetti Bălănescu despre relațiunile d-lor Carp și Maiorescu. tră. Menținem în total declarația noas­aceaste declarații d. Rosetti Bălănescu le a făcut la otel Conti­nental în București față de mai mulți prieteni. Intru­cît privește urbanitatea ex­­presiunilor sale, aceasta e chestie de ..asanarea moravuril­r.1, AT­­TA­flăm că in urma hotărîrei ** ^Curței de Apel, prin care d. Pennescu e declarat judecător infai­libil al pieselor, d-sa a fost angajat telegrafic de ziarul le Temps în io­nii lui Laroumet pentru a face re­­censămîntul pieselor. . Felicitări lui Oncle O. B. ^f­i­ revizoratul școlar a fost în­­­ cunoștiințat că d. St. Miro­­nescu, învățător în corn. Mironeasa a fost pedepsit cu un aspru avertis­ment, pentru că a absentat nemoti­vat de la conferințele cercului cul­­tural. ^In ultimul moment aflăm că d. Iulian Dimitriu, comandantul sergenților de stradă, a adresat o scrisoare d-lui C. Deleanu, victima agresiunei făptuită, cu prilejul inmor­­mintărei S. Prea Sfintului Mitropolit. In această scrisoare d. Iulian Di­­mitriu regretă nenorocita împrejura­re și declară pe cinstea d-sale, că n’a sngetat macar o clipă, să atace pe confratele nostru de la „Liberalul“, sau se ofenseze vr’o dată iun ziarist. Regretă cele întîmplate și roagă pe ziariști să-l creadă că în­tot­deauna i­a stimat. Dimpreună cu confrații noștri de la „Liberalul* luăm în samă declarațiunile d-lui I. Dimitriu. Ținem însă să relevăm, că de­și toate ziarele din Iași și Capitală în frunte cu „L’indépendance Roumaine“ s’au solidarizat la protestul confrați­lor de la „Liberalul“, totuși d. M. Ho­nig (Miereanu) corespondentul zia­rului „Universul din motive foarte bănuitoare, s’a sustras de la protestu făcut de toți ziariștii, uitând cu acea­stă ocaziune că datoria de coleg­ie mai presus de ori-ce interes personal. A­stă­zi la ora 4 p. m. a avut­­­­ ^ loc in catedrala Sa-lei Mi­tropolii, oficiarea „Vicerniei“ cu o deosebită solemnitate. In timpul slujbei corul mitropoliei a intonat mai multe imnuri La această slujbă a asistat și P. 8. La Partenie, Episcopul Dunărei de jos. 1/1 procuror general P. Sado­­v­?oveanu a luat o despozițiune prin care intrarea in palatul justiției se absolut poprită samsarilor, nu este puțin, va apărea în li­­­­brării „Zadarnic“ discutata piesă a domnului A. Vojen. D­upă cît suntem­ informați tri­­mi?^Danalul de Ilfov zilele aceste va trimite tribunalului nostru o co­pie de pe testamentul I. Prea Sfin­tului Mitropolit al Moldovei. Cu această ocaziune, în fața unuia dintre executorii testamentari se vor ridica sigiliile de la palatul mitropo­litan și se va procede la inventaria­­rea lucrurilor aflate în casă. În astă seară are loc reprezen­­­tația Cantinelor școlare, repre­zentație dată cu concursul elevilor liceului internat și a mai multor ar­tiști. Se citează bucăți frumoase, care vor atrage atenția tuturor spectato­rilor. In sfirșit după multe certe, par­­­tidul celor 80 de junimiști din Iași s’a hotărit să și scoată in cursul lunei Februarie mult așteptatul Mo­nitor junimisto-liberal. In urma apelului desnăd­­jduit al d-lor George Scorțescu, Ghiță Baltă și d l Bogdan, căpiteniile de la centru, au hotărit a subvenționa junimea ie­­șană cu suma de 600 lei lunar ; res­tul până la suma de 1400 lei, —abso­lut necesari pentru a face posibilă apariția ziarului, va fi acoperit de membrii clubului junimist ieșan, și din abonamentele care se vor face pe la liberalii fruntași din Iași. Pînă in prezent s’au inscris pen­tru a contribui la ziar d-nii : Leon Bogdan cu 100 lei lunar ; Sf. Gape cu 40 lei; D. Rosetti 50 lei ; M. B. Cantacuzino 50 lei; Dr. Gh Bogdan 50 lei ; Dimitriu 25 lei și d. avo­cat Irimescu 1­50 lunar. Ziarul va fi redactat de tot ce are partidul mai ales. Direcțiunea ziarului va fi încredin­țată d-lor V. Pogor, M. Cantacuzino și George A. Scorțescu. Vom reveni. Ziarul va fi tipărit la d. I­­. Io­nescu Primul articol va fi scris de d nul Petru Carp, dar ca îndeobște nu va fi semnat. Ziarul va plăti doui reporteri. Administrator-incasator va fi de 3and­ru.Vom reveni Jn comuna Tomești, seara, în­­ lipsa părinților de acasă copi­­i la Gheorghina în virstă de doi ani, jucîndu-se pe lingă masă, lampa care se afla așezată pe ea s’a răsturnat Copilița grav rănită pe corp a fost adusă astă­zi la spitalul „Caritatea“, unde după cite-va sferturi de ore a sucombat. 1­­ -ra C. Gheorghiu în vârstă de 17 ani domi iliată in str. Palat, a dispărut de ori dimineață de la casa părintească. Gurele rele spun multe, asupra pri­­cinei care a hotărit pa dragulașa du­­duo se plece fără... a-și lasa adresa a astă­zi a fost adus la parchet ^săteanul Ion Nichifor, autorul îngrozitoarei crimi din com. Poeni. După cum am anunțat la timp cri­minalul in urma unei certe avute du soția sa a ucis-o aplicindu-i mai multe lovituri de bardă, aruncind’o apoi intr’o fintînă părăsită. 1/in cauza serbatoarei de mine c „întâmpinarea Domnului“, „E­­venimentul“ nu va apărea de­cit Luni la orele obicinuite. i­ X Abonamentul Pe­lvn an 21 Ici, pe 6 sjrji 12 pe 3 luni 6 lei. In străluutate pe un an3l Ipi ------**-----­« NIN­CIURI INSERȚII ȘI.KOLTE 50 bani rtndul. Consecințe Budgetare Că suntem o țară înapoiată în ce privește cultura pămintului, că sufe­rim de lipsa unei industrii naționale și temeinice, care să ridice efectiv și statornic avuția publică Că suferim din­ cauza înstrăinărei proprietăței urbane și a com­ercțului, mai cu samă in ramura financiară și internațională. Că ne costă prea scump, In mân­­dria și puterea noastră națională, dis­­tugerea meseriașilor și a meseriilor, care odinioară era ocupația și forma populația de căpitenie a locuitorilor orașelor noastre. Aceste sunt lucruri cunoscute și toți și ne­tăgăduite, până acum cel puțin, de niminea. Atit prin întruniri politice, c­it și prin conferințe cu caracter privat, s’a semnalat deja aceste ne­ajupșuri organice ale poporului rom­în. Ceva mai mult, s’au produs chiar , oare­care remedii, mai pitint ori mai puțin dras­tice, mai mult ori mai puțin aplica­bile, ori realizabile. Ținem, nu pre atît a constata o­­dată mai mult, această Îngrijitoare stare de lucruri, pre­cuz ținem a pune in evidență alte neajupșuri isvorîte din aceeași cauză principală: „Bud­getul“ căci după părerea noastră, Bud­getul a creat starea de lucruri,în care ne aflăm. Educația și instrucția, greșit dat poporului român, a făcut, ca un gre­șit curent de democratism și budge­­tarism să distrugă clasele sociale, care făceau in timpurile de mărim­e și de glorie a­le românismului, pun­­terea de vitalitate și de resistență a națiunei. Curentele de democratism și,i­nde­getarism, introduse pe neașteptate și tocmai într’un moment critic, in mijlocul poporului român, au dat drept rezultat că: S’a distrus clasa aristocratică„c­are și la noi, ca la toate popoarele, în toate timpurile, au adus reale și în­semnate servicii țarei. Fie prin sa­crificiile ce făcea în momente de grea cumpănă, pentru țară și apărarea ța­rei, fie prin patriotismul ei, incura­­jind artele, comerciul, meseriile, etc. Fie chiar, prin donațiunile ce făcea un scop de bine­facere in folosul su­ferinzilor, etc. etc. S’a distrus clasa burgheziei așa cum era ea, alcătuită din neguțitori, meseriași, zarafi, etc. etc. S’a distrus clasa arendașilor și s’a nimicit clasa micilor proprietari. Ast­fel că țara romîneascâ a rămas, Văduvă de aristocrație, Văduvă de comercianți, Văduvă de industriași, Văduvă de meseriași, Văduvă de arendași și lipsită de micii proprietari, purtînd pe brațe numai singurele două clase mai prin­cipale : 1). Țărănimea, vechea talpă a ța­rei, ajunsă sub democrație, mai să­răcită ca sub regimul trecut și Budgetarii, clasă nou născută sub vîntul cultural și democratic și care s’a urcat pe ruina comerciului, me­seriilor și tuturor celor­lalte clase so­ciale productive, cu tendința și ve­leitatea a se urca sus de tot, luind locul aristocrației, în contra căreia să rădică—zice-se poporul cultivat, luminat și democratisat. Cu alte cuvinte, s’a cătat distruge­rea aristocraț­ei vechi, pentru a se crea aristocrația nouă, aristocrația budgetară. In ast­fel de condițiuni defavora­bile pentru mersul înainte al unui popor, cum se poate realiza progre­se sănătoase și constante, pe cită vreme din sinul națiunei lipsesc toc­mai elementele de căpitenie chemate a da naștere și desvoltara progre­sului. la Cine nu știe că progresele mari, toate popoarele a fost realizate prin industrie și comerciu, nu prin funcționarism și nu prin țări/chipe. Cine nu știe că la popoarele sintr’­­adevăr civilzate și culte, clasa, socială cea mai infimă și mai ne­observată, este clasa funcționarismului. Cine nu știe, că num­ai aristocra­ția, și astă­zi încă în floare, chiar in republica Francia, a încurajat artele, talentele, știința, comerciul, indus­tria, etc. etc. Țărănimea, a făcut în trecut, face in prezent și va face în viitor, ace­­laș mare serviciu a fi talpa țărei, dar nu putem pretinde țărănimei să nască industria, să realizeze progre­sele industriei, artei și așa ,mai de­parte. Acesta e rolul altor clase, care, la rândul lor trebue să fie­ susținute de alte clase sociale în evoluția , ce fac k

Next