Evenimentul, octombrie-decembrie 1902 - ianuarie 1903 (Anul 10, nr. 198-289)
1903-01-24 / nr. 286
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI STRADA LAPUȘNEANU 44 — — Apare în toate zilele de lucru Un număr reciclu 30 bani ABONAMENTUL Pe un an 24 lei, pe Glani 12 M pe 3 luni 6 lei. In străinătate pe un an 30 lei —***;— Anunciuri, inserții și reclame 50 bani vîndut Paiaria(ia ron)îQ?a&că Afacerea neregulilor de la ministerul de finanțe la proporții din ce în ce mai mari. Prin gestul desperat al lui Măcărescu se amestecă și sînge în această muștueală, în care numai banii rău cîștigați erau în joc până acum. De-acum, această tâlhărie clasică devine o dramă, care i-a proporții din toate punctele de vedere. Dacă sufletele sentimentale sînt mișcate de acest act desperat al nenorocitului, care și-a pus capăt vieței pentru a păstra familiei o pensie,—o bucată de pîne—și care și-a expiat cu prisosință astfel păcătul, oamenii cu mintea rece se află tot atît de emoționați. Chiar ziarele partidului liberal nu-și ascund îngrijorarea. Iată, spre pildă, ce spunea Indépendance Roumaine „Ce să spunem de tirania biurourilor, căreia nici un ministru, oricît de veghetor sau de activ să fie, nu poate să se sustragă ? S’a format la ministerul de finanțe un fel de camaraderie, care, din nenorocire, după cum s’a dovedit, merge cîteodată până la complicitate. Ministrul, căruia nu i se poate cere să fie în curent cu toate amănunțimile departamentului său, de a cunoaște valoarea și meritele tuturor funcționarilor săi, e nevoit să întrebe de părerea șefilor săi de serviciu fiind vorba de o numire sau de avansare. Dar acest șef de serviciu e supus spiritului de castă și supune pe ministrul său, care nu-și dă sama de ce face.... Se poate presupune, la toată urma, un ministru de interne, care să poată rezista solicitațiilor politicianilor, dar nu-și poate închipui cineva un ministru de finanțe, care să se poată sustrage presiunei biurourilor.“ Ziarul colectivist cearcă să degajeze responsabilitatea miniștrilor, subt care s’a petrecut această panama. Chiar grija oficiosului ne arată în destul starea sufletească, în care se află lumea liberală De altă parte, cetitorii noștri se vor fi convins, de asemenea, din cetirea celor publicate pe pagina a doua a ziarului nostru, că afacerea de la ministerul de finanțe se complică. Nu presupuneri sau deduceri ne arată aceasta, ci fapte. Ne aflăm dar în ajunul isbucnirei unui imens scandal financiar, din care ziarul colectivist caută să scape răspunderea ministerială. Nu e vorba, ci. Sturdza cearcă să cocoloșească lucrurile. Comunicatul din Voința, reprodus eri de noi, e o dovadă. Numai, ceilalți miniștri, în mîna cărora se află direct conducerea justiției, nu sunt de această părere. Iată de ce, odată cu apariția în Voința a comunicatului, prin care se veșted că nu se va mai face nici o arestare, — foarte curios comunicat, care scontează viitoarele descoperiri ale justiției,—se aresta și Bally, procuristul casei Criso vel Ioni. Așadar, sîntem în plină plăcere Panama. După cum în Franța miniștrii Rouvier, Floquet etc. au cercat să acopere scandalul, tot așa și în România ministerul d-lui Sturdza. Dar teamă ni e că, și aici ca și acolo, stabilirea răspunderilor să nu ia cu vinovații cei mici,—sacrificați deja de d. Sturdza—și pe cei mari. Peste puțin se va vedea mai lămurit aceasta. D. A. T. Xenopol va ținea conferința anunțată la clubul conservator, despre homini ,și Unguri. Vineri 31 Ianuarie, mine fiind sărbătoare națională. Legea d-lui Costinescu Legea d-lui Costinescu, ce părea că era așteptată cu un adevărat entusiasm, acum e privită mai mult decât rece, de către majoritate. Baza legei, taxa pe circulație, a fost retrasă, astfel că legea d-lui Costinescu perde orice caracter de originalitate, nutrind in tagma legilor pentru confecționare cărora nu e necesară decit o colecție de legi franceze și belgiane, un dicționar Dante și un colt de hirtie Tot meritul d-lui Costinescu începe să dispară, căci nu rămîne decît faptul că a știut de existența unei legi similare aiurea și că a pus să o traducă. Dar acest proect a fost primit cu aplauze îndelungate de majoritatea Camerei, cînd a fost depus. Nu se poate spune, cum s’a aparat un deputat ieșan, că s’a aplaudat ceva ce nu se cunoștea, deoarece legea era cunoscută cu mult mai înainte de depunerea ei, fiind publicată prin ziare. Atunci aplauzele majorităței, pentru cari aplauze d. Costinescu s’a simțit nevoit să mulțumească Camerei, ce rost aveau, dacă majoritatea aceasta era in contra singurei părți originale a proectului! Ce se aplauda? Traducerea? Omni? Aceste aplauze au fost încă unul din multele semne, pe care se dă Camera actuală despre absoluta sa inconștiență. -------------- -*consi8S-*~ Prior. 10 bani Seria II Anul X No. 386 VINERI 34 IANUARIE 1003 ZiLecx conservator lepta la așa ceva. Dar așteptam să vedem atitudinea reprezentanților noștri în chestia suprimării gimnaziului din Iași. Ne așteptam să-i vedem protestînd, căci pană și locuitorii Alexandriei au ținut întruniri de protestare, deoarece li s'a luat și lor o școală secundară. Eram cu atît mai în drept a ne aștepta la aceasta, cu cît deputații noștri pretindeau că amendamentul d-lui V. G. Morțun îi surprinsese , fusese pus la vot fără ca ei să fi prins de veste. Pe de altă parte, d. P. Poni făcuse declarații categorice și foarte războinice; credeam că aerul marțial, care-l prindea așa de minunat la Iași,nu-l va incomoda la București. Din contra. Ne așteptam chiar să-l vedem aducînd aminte d-lui Sturdza că a luat angajamente în numele lui, că nici una din instituțiile noastre culturale nu va fi desființată. Cînd colo, tăcere pe toată linia. Ce zic alegătorii ? Nu cred că tragerea pe sfoară e prea grosolană ? 3îlarcial: -----------«pociioape«-------------- Umbre și măști S’a stîns . . . (Sonet) S'a stîns cintecul falnicului Ghiță Nu-l auzi chitind, nu l vezi cu șaluri Pe scări cleioase, prin vechi portaluri, Ci stă ’n colț și într’una sughiță. Crîșmarii în van pun oricari metaluri. Nici vinul el nu vrea să-l mai inghită, Ci stă furios lîng' un picior de viță, Cu mari capace de calde cașcavaluri, Ca’n țintirim tăcere e'n cetate. Preot rămas din a vechimei zile Sfînt-Spiridon miezul nopței ne bate. Iar Ghiță, cu graiul adinc de Sibile, Rostește lin Ia clipe cadențate : „Nu merge la Vaslui,—e’n zadar, copile“. —MOOOOCOOP? Sfieliu. Gimnaziul sacrificat Camerile sînt deschise de cîteva zile. S'a discutat de toate, ba cite odată a fost așa de puțin de lucru, încît s'a făcut numai un simulacru de ședință publică, în care s'a votat cite vce indigenate, iar restul timpului legislatorii noștri și l'au petrecut prin secții. Mărturisim că am urmărit cu mare atenție desbaterile parlamentului, nu doar că am fi așteptat cine știe ce desbateri interesante. Cunosc înd oamenii, ce compun parlamenti, nu te puteai aș alttima SI M DIN LOCALITATE Ora 4 p. m. coasele, secundare de fete și băeți din Iași vor sărbători în comun ziua de 24 Ianuarie in chipul următor . In dimineața zilei, la ora 9 jumătate, se vor aduna cu toatele in Piața Unirea de unde vor pleca la biserica Talpalari, — biserica liceului național, cea mai veche școală din localitate, unde se va servi un Te-deum, după care dl. profesor Grigore C. Buțureanu va vorbi despre „Chestia Unirei“. După aceasta toate școalele vor pleca in ordine până la statuia lui Ștefan Vodă, unde doi elevi din cursul superior vor rosti cite o mică cuvintare, se vor cînta cite-va coruri, după care în ordine se vor întoarce in Piața Unirea unde se vor cinta . Imnul regal apoi hora Unirei, care se va juca de către școlari in urma se va Împrăștia fiecare școală pe la locul său. Astăzi s’a judecat înaintea Curței de Apel, secția 1, procesul primăriei comunei Iași cu societatea Steaua. ime se va oficia în catedrala Sfintei Mitropolii un Te-deum. Serviciul divin va fi oficiat de P. S. S. Arhiereul Ghenadie Georgescu. „friguri de autor a cuprins pe actualul ministru al Instrucțiunei. Ia darul de a înzestra toate școalele cu manuale didactice, potrivit programelor, s’au trimes circulari tuturor direcțiunilor școlilor secundare pentru ca în unire cu corpul profesorilor să proceadă la revizuirea textelor didactice să înainteze ministerului observările necesare, care se vor lua in samă la facerea manualelor didactice. Ținta unei asemene circulări o credem nu bine venită, mai ales acum cînd tot dl. Haret a numit o drone de comisiuni pentru cercetarea manualelor didactice, și cînd s’au presentat asemenea manuscripte pentru aprobare. Dar dl. Haret silindu-se a îmbrățișa prea multe, nu va isprăvi nimic de samă. Inspectorul școlar al învățămîntului primar a plecat la Botoșani, în vederea unei anchete. Se telefonează din Tomești că printre sătenii acestei comune domnește o vie agitație, determinată de ilegalitățile făptuite de candidații, care au reușit la alegerile comunale, ce au avut loc Duminica trecută. Ei cer casarea imediată a alegerei și numirea unei comisiuni interimare Pentru balul de la 29 Ianuar al „Reuniunei Femeilor Române“ suntem rugați să anunțăm că invitații personale nu se vor face. Cu acest prilej îndemnăm pe cetitorii noștri să ia parte, știut fiind scopul pentru care se dă și chipul admirabil cum se petrece la balul acestei societăți. Tăspuns d-lui Gh. Gh. Miruzescu, că dacă d-sa se credea destoinic a critica scrierile Rimei, nu avea decit sa arăte argumentele estetice și literare ce putea aduce inpotriva lor. La o astfel de critică se putea răspunde și închega o polemică folositoare gustului public. Dar articolele d-sale din ,Liberalul“, publicate până in ultimele zile, pline de necuviioți și de ofense la adresa marei poete, dovedesc alt soiu de înverșunare, decit revolta simțului estetic. Așteptăm și noi răspunsul d-lui Gatovschi pentru a cunoaște adevăratul motiv al acestei Înverșunări contra unui talent, pe care-l declar euși să mă erte, d. Gh. Mirzescu, dacă cred că am mai multă competință de cit d-sa, în chestiuni literare,— unul din cele mai de samă ce a apărut vre odată în cîmpul literaturei române, talent de altfel recunoscut de toată lumea, afară de d. Gh. Gh. Mirzescu. Cit despre amintirea prieteniei, ce a existat intre mine și defunctul său părinte, despre care amintire vorbește in articolul de eri, d. Gh. Gh. Mirescu se vede că a imitat modul cum mă tratează în articolele d-sale de': ramolit, smintit, pe duca și demn de „Greva porcilor“, gentileți la care n’am crezut de cuviință a răspunde, căci condeiul meu se refuză a atinge aseminea tărîmuri, dar pentru care ii mulțumesc acuma în numele prieteniei ce m’a legat de neuitatul său părinte. Cu despre urările de Crăciun publicate în „Liberalul“ din 25 Decembrie, „ca să mi dea D-zeu mai multă minte“, cred că pot să i-le întorc, care ca mult mai tînăr decît mine, poate avea nevoe de un aseminea dar. Eu mi-am servit țara și mi-o servesc cum înțeleg. Deci-zeu ca și d. Gh. Gh. Mirzescu să o servească cel puțin ca mine, daca nu mai mult, A. D. Xenopol vLentru Miriam din Magdalt, pentaiogia d-lui Frasin, decorurile vor fi noi sau reînoite, toate costumele de asemeni. Acele ale d-șoarei Bîrsescu au fost comandate la o mare casă de confecțiuni de asemenea natură din Berlin. Ministrul instrucțiunei publi*** * 'r ce hotărind a introduce și la noi așa zisele Colonii de vacanță, a trimis o circulară pe la toate direcțiunile școalelor secundare, prin care pune in vedere corpului didactic de a organiza cu elevii escursiuni de vacanță în grupe de cite 30 elevi, indicînd din timp direcțiunea escursiunei, durata ei, scopul în care se face, subt ce privigheri, ce puncte are a străbate pentru a se aviza la mijloacele de ușurare în transport, în găzduire, etc. Ministerul va acorda o reducere de 50 la sută pe căile ferate, cum și va înlesni găzduirea pe la mănăstiri, internate, cazărmi etc. 30: dențmnea și comitetul Ligei îi vor eși întru intimpinare, coate serviciile la primărie vor fi suspendate pe ziua de mîine, în vederea serbărei Unirei Principatelor, constatindu-se grave neregularități în sarcina unui agent fiscal din plasa Bahlui-Cirligătura, d. prefect N. Gane a rînduit o anchetă, micul nostru d. Nestor Cincu, ^ 'primarul orașului Tecuci, de azi dimineață se află în localitate. C Camera de comerț din localit•"'tate a înaintat Ministerului de domenii, un tablou de toate moșiile din cuprinsul circumscripției Iași, s ’a publicat examenul de înaintare pe loc al învățătorilor. S’au numit și eomisiunile, așa pentru Iași sunt numiți d-nii: C. Meisner, P. Fintunariu și M. Tomida. O observare avem de făcut. Ia momentul cînd s’a conceput ideia înaintării pe loc lofurile erau 90 lei învățătorii și 225 institutorii. Azi lucrurile s’au schimbat, apropierea de salarii intre cele 2 categorii de membrii ai corpului didactic primar ein dauna institutorilor. Cu 125 lei la oraș duce mai greu un institutor, fără casă, lemne și servitor, de cit cu 75 la țară un învățător, care are multe înlesniri practice. Față dar cu asemenea schimbări se va pune problema cum se va recruta corpul de institutori avînd o situație materială inferioară învățătorilor? Dar deocamdată examenul se va ținea și in Iași și in București Candidați sunt mulți, deși locuri după lege vor fi intre 10—20 pe an. ^Nâtenii din Belcești în număru de douăzeci și patru a intervenit pe lîngă d. prefect de județ pentru a casa decizia consiliului comunei respective, prin care se oprea pe comerciantul Ilio Aron de a se stabili in numita comună. 3)Gatovschi, plecînd dimineața din oraș nu a putut reapuc de cererea făcute de d. Mitzescu prin ziarul,,Liberalul îl asigură însă,"ă-l satisface pe deplin imediat ce se reîntoarce, publicând cele deja cunoscute de d-sa, precum și scrisorile iscălite „unul de la Liberalul“ cu data poștei anterioară, articolelor necuviincioase din „Liberalul“ la adresa Rirei, prin care scrisoare i se pune oarecare condiții, a căror neindeplinire explică aparițiunea acele articole. Se va vedea atunci cine fac șantaj. Cit despre telegrama sătenilor di Pocreaca ea poartă numărul 85 din ianuarie st. n. și invităm pe Gh. Mitzescu si se informeze în localitate, învățătorii din comuna Rediul a mitropoliei au cerut revizoratului să dispue suspendarea cursurilor școalelor din acea comună pentru ziua de aai bisericei. Ianuarie, fiind hraf |*Vevizorul școlar al județului nostru a plecat în inspectarea plășei Braniștea. 3) dr. Roșcuieț aseară s’a re•intors din inspecțiune.1jfembrii „ Asociațiunei gene " ''rale a artiștilor din localitate sínt convocați pentru Luni seara. J »a 7 Februarie fiind ziua I. P. S. Mitropolitului Partenie, va avea loc la catedrala Sf-tei Mitropolii o pompoasă solemnitate. La această solemnitate vor asista delegați de la toate M-rile din localitate. emine sara la Teatrul Națio** » ^ mai se va da Peneș Curcanul, cu prețuri reduse pentru a sărbători data de 24 Ianuarie Mihail Tomida, directorul Liceului Național a fost rinduit de ministerul de instrucție să complecteze laboriile de fizică conform programelor onomatolitice, deoarece multe din liceele din Moldova, nu au materialul cerut de noul program. Credem că este de prisos această cheltuială, căci d. Tomida a plătit cu 25 lei, diurnă, deoarece ministerul nu avea decît să ceară la direcțiunea fiecărei școli inventarul pe starea fiecărui cabinet, pentru a ști cum să alcătuiască listele tip de instrumente, conform cu programul. Iupă statistica intocmită, reesă in cursul lunei expirate s’au făptuit in cuprinsul orașului și județului nostru 92 de crime și delicte. P. Grădișteanu, președintele comitetului central al Legei culturale, a telegrafiat că Sosește în localitate mîine Vineri, cu acceleratul de 8.45 dimineața. Stud iile trăite de N. Gane Cărțile bune din sfera literară se cunosc de pe acele că le citești cu plăcere, că nu te plictisesc și cartea d-lui Gane face parte din ele. Axa cetit’o cu mare interes de la început până la sfirșit, aproape fără a o lăsa din mină și cind am ajuns la sfirșit imi părea rău că se isprăvise. losisșirele ei sunt acele cunoscute ale eminentului nuvelist : farmecul și firescul povestirei in o limbă neaoși și frumoasă romînească. Către aceasta însă se adaogă o notă mai adincă adusă prin vrîstă, acea a unei dulci melancolii, a zării umbrite care se așterne pe lucrurile văzute in depărtarea tinereței și a părerilor de rău ce se anină in cale pe răsfiratele amintiri-Autorul vrea să dea in aceste scrieri un fel de autobiografie care bine înțeles că trebuind să atingă împrejurările prin care viața lui s’a desfășurat, trebue uneori să se abată și către faptele mai mari în care și el a jucat un rol. Dacă ar fi vorba de clișeu, de sisteme, s’ar putea critica povestirea d-lui Gane, care nu e nici cu iobiografie nici memoria. Cea dintălu im,țind că nu urmărește desvoltarea personalităței sale. Așa bunăoară sare de la vârsta de 5 ani la acela de 20, fără nici o continuitate. Nu ne spune mai ales un lucru foarte însemnat în desvoltarea unei minți și mai ales a unei minți de scriitor, izvoarele din care s’a adapat De asemenea în toată scrierea nu se pomenește nimic despre îndeletnicirile sale literare, despre scînteia care a aprins in el facla poeziei. Nimic asupra bătăilor inimei sale și un om care nu a simțit nu poate descrie așa de frumos valurile simțirei. Autobiografie deci nu e, dar nici memorii nu sunt căci, atunci ce ar căuta descrierea scenelor petrecute in copilărie și mai ales neîncetatele excursiuni în domeniul vânatului? Dar noi nu cerem ca scristorul ai alcătuiască in cutare sau cutare mod scrisoarea lui, ci numai atît dacă ceia ce el scrie este bun sau nu. Și atît numai se poate cere de la un scriitor. Ceia ce vrea să ne dee o absolut in stăpînirea lui. Modul cum o face e supus criticei. Acest mod insă, in scrierea pe canalisămie nu se poate mai plăcut,mai atrăgător, mai desăvirșit, materiile prin care autorul ne poartă, din cele mai variate, cind șăgalnice și hazlii ca intimplări de vinătoare , cînd dulci și mișcătoare în cugetările asupra lumei, cînd amare și usturătare în descrierea soartei literaților la noi in țară , cînd puternice și înălțătoare ca amintirile din trecut. Cu prilejul acestora mi’a părut rău cînd d. Gane desaprobînd înălțarea unei statui lui A. Lahovary, iși arată părerile de rău că nu s’a ridicat nici una oamenilor, ce a făcut unirea, lui Cogălniceanu, Alexandri, Brăteanu (acestuia din urmă știm că i s’a ridicat una la București nu de mult); dar lucru curios : nu pomenește numele acelui mai mare din toți, care au înfăptuit Unirea, a domnitorului Alexandru Cuza. Apoi lauda poate cam exagerată a lui Brâteanu, ne pare pană la un punct a lăsa să se întrevadă în povești tendința de a face o profesie de credință. De altfel exustă observația lui că bărbații de stat supt acei ce fac lucruri, și nu acei ce vorbesc frumos. Ne pare rău de a intîlni această ușoară abatere către politică în scrierea d-lui Gane, în care am fi dorit să regăsim numai pe fermecătorul povestitor, ce nu este făcut, cum spune însuși, pentru viața de hartag a politicei și pentru acea liniștită a visătorului ce stă sau în casă la gura sobei cu Milord la picioare și cu motanul in brațe, sau apucă prin dumbravă după pene și după păr, dar se întoarce acasă adeseori cu geanta deșartă, dar cu inima plină. Totuși scrierea d-lui Gane trebue să fie cetită de om și bine care se ocupă cu literatura. D-sa a scris mult și întotdeauna a fost gustat cu bună-voință și plăcere de public. Repet încă odată : ceia ce vrea să ne dem e absolut in stăpînirea lui. Modul cum o face e supus criticei. Acest mod insă, in scrierea ce o analizăme nu se poate mai plăcut, mai atrăgător, mai desăvirșit. „Zile trăite“ ale d-lui Gane vor trăi și credem că ne va fi dat a mai ceti și alte opere viitoare ale d-sale A. D. Xenopol.