Evenimentul, februarie-martie 1903 (Anul 11, nr. 5-45)
1903-02-11 / nr. 5
RKDAOȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI STRADA LAPUȘNEANlî I I — --- Apare in toate zilele de lucru Un număr reciclu 30 bani EVEN hbkm W smsm am Us« iimCX lyL ^ 10 bani—Serk II Anul XI No. 5 MARTIE 1 FEBRUARIE 1003 MANTIÎÎ M&ILiJ % Jl U JLb Zi&.uc c onaeiysttor t -/■ I 7 /& 7 / 7/v. ^««4 A ABONAMENTUL Pe un an 24 lei: pe Cloni 12 lei pe 3 luni 6 lei. In străinătate pe un an 30 lei --------------Anincinii, inserții și reclame 50 bani rîndul Plecara D. Eugen Stătescu, ministrul justiției, pleacă în străinătate pentru trei luni, abandonîndu-și postul în toiul instrucției fraudelor de la finanțe, adică, acum cînd ministrul justiției, în calitate de șef al parchetului, are datoria de a veghea la bunul mers al instrucției. Această grăbită și nemotivată absentare a d-lui Stătescu, care pleacă în primăvară, după ce a stat toată iarna în țară, a fost mult comentată. Ziarele bucureștene califică foarte aspru această dezerțiune de la postul său. Ministrul de justiție pleacă în toiul panamalei de la finanțe, tocmai în momentul cînd instrucția trebuia să urmărească firele, cari o puteau duce la descoperirea autorilor morali ai scandalului. Interimatul domnului Dim. Sturdza, fostul și viitorul director al creditului funciar rural, este caracteristic pentru mușamalizarea afacerei. D. Dim. Sturdza, în calitate de ministru de justiție, va fi șeful parchetului și de la dînsul va porni direcția, ce se va da acțiunei penale în chestiunea fraudelor de la finanțe. D. Stătescu vrea să-și păstreze aureola unui ministru de justiție neprihănit și lasă șefului său misiunea de a întinde mușamaua guvermentală asupra scandaloasei afaceri. Această manoperă este însă prea străvezie pentru a înșela opinia publică. Țara întreagă va vedea în absența ministrului de justiție de la postul său în împrejurările actuale, un act de dezorțiune și o sfidare a simțimîntului public. Se poate ca aceste comentarii să fie nedrepte, cum desigur vor afirma ziarele colectiviste. Un fapt, însă, rămine cert. d. Stătescu pleacă în toiul instrucției acestei afaceri celebre. D. Stătescu are specialitatea afacerilor celebre. Se știe că tot d-sa, fiind ministru de justiție, a început afacerea mitropolitului Ghenadie, care s-a sfîrșit prin complecta înfrîngere a guvernului, din care făcea parte și d-sa, deoarece d. Sturdza a fost nevoi să demisioneze, iar acuzarea în contra mitropolitului a fost abandonată; mai mult, ziarele care îndrăzniseră să o formuleze au fost nevoite să facă retracție publică. Mitropolitul scos din scaun a fost reinstalat și apoi a demisionat. Amintim aceste date pentru a arăta că d. Stătescu e recidivist în afaceri de acest soi. Și atunci, ca și acum, d. Srătescu, cînd a văzut că ilie se încurcă, ițele unei afaceri pusă la cale tot de dînșiî, a luat toiagul pribegiei și a plecat spre țări străine !». Stătescu pleacă din nou dar aceasta faptele se schimbă: ministrul de justiție pleacă pentru a nu asista la desfășurarea afacerei.Intr’adevar, Fusa se află în trista situație sau de a urmări pe prietinii de atîtaa dar de vreme și pentru cari au fost atîtea stăruinți, sau de-a reveni la vremile de tristă memorie ale lui Ioan Brătianu, cînd se întindea mușamaua cea mai groasă peste toate murdăriile, peste toate năsbîtiile și afacerile colectiviste. In orice caz, plecarea d-lui Stătescu e foarte caracteristică. D-sa, care a putut rezista la troenile și frigul ernei, pleacă acum cînd primăvara începe la noi, cînd țara noastră devine un adevărat rai, unde plămînii cei mai osteniți pot să respire la larg. Așadar, nu nevoia fizică, nu boala d-lui Stătescu îl duce către alte țărmuri, ci numai și numai nevoia de a lăsa altora sarcina să întindă binevenita mușama națională. Tot așa de interesant e să vedem cine-i va lua interimatul, adică, cine va fi însărcinat cu trista meserie de a cocoloși afacerea, de a face ceea ce d. Stătescu, omul lipsit de scrupule, nu a îndrăznit să facă. -------—*0000000»—•--------- d-ICn StătiScCI -&HCOaOBSM*Cerem răspuns D. Constantin Bacalbașa, intr’un articol semnat din Patriotul, relevează următoarele : „Noi am întrebat pe cei din fruntea afacerilor, ca să ne comunice : 1) La ce dată anume Epitropia Nifon a cerut Băncei din Odesa ca să’i elibereze titlurile de rentă lăsate de răposatul Mitropolit. 2) La ce data anume guvernul român a intervenit pe cale diplomatică pentru acelaș scop. 3) La ce dată anume au eșit la sorți titlurile de rentă ale Eiptropiei pentru suma de 500.000 lei. Aceste întrebări aveau un scop. Dacă se adeverește că Epitropia a făcut cererea, de care vorbim, dacă se adeverește că și guvernul român a făcut o cerere identică și dacă se constată că, nu tîrziu după aceste două interveniri, rămase fără de rezultat, au eșit la sorți și la o singură tragere, valori in sumă de 500.000 lei, oriin cazul acesta este de discutat. Dacă așa s’a petrecut fapta, cei cari erau la Ministerul de finanțe pe vremea acea vor avea ca să răspundă fiind-că, pe aceeași cale a coincidențelor, pe care a procedat guvernul, vom apropia datele, vom cântări împrejurările și vom striga că oamenii orînduiți ca să supedice imoralitatea, au incurajat’o și au propagat’o“. Guvernul ar avea tot interesul să dea in vileag datele cerute de confratele nostru Patriotul, dacă nu ar avea nimic de temut. Aceste lămuriri sînt absolut trebuitoare, deoarece „insinuările“ unu ziar circulă prin toate straturile sociale cu mai mută consistență decit au fost date in presă. In joc, însă, că miniștrii noștri să se grăbească a lămuri acestei acuzări, ei au căutat să umble cu diplomație țesută cu fir roș, spunind că vor răspunde, dacă un deputat va aduce chestia in Cameră. Adică, de ce in Cameră da, și in Monitor nu ?! Prior. Proectul d-lui Statescu Se cunoaște legea d-lui Statescu, cu privire la situația au localilor. Acest proect lovește, in primul lună, în d. Ferekyde, pr rezidentul Camerei de deputați,, iata cum apreciază Observatorub ziarul vechilor cadre, această lovitură dată d-lui Ferekyde. Ar fi bine ca presidenții corpurilor legiuitoare să nu’și alterneze ocupațiile prezidînd acum desbaterile parlamentare și pledînd apoi înaintea tribunalelor — deși ocupațiunea de avocat, și de avocat demn și respectat e una din cele mai nobile. * Dar atunci trebue să fim în stare să punem la adăpost pe președinții Camerilor de nevoile vieții, cari nu pot fi satisfăcute decît numai prin muncă sau prin averi acumulate. In cazul acesta, trebue ca președinții celor două Camere să fie dotați prin budget cu diurne speciale adecuate unor asemenea înalte situațiuni, pe cari vrem— spre întărirea parlamentarismului — să le facem incompatibile cu exercitarea unei profesii libere. Altmintrelea, am trebui să eșim din tradițiile democratice ale parlamentarismului nostru și să excludem de la președinția corpurilor legiuitoare pe oamenii de merit, de talent și de capacitate, cari trăesc din zilnica exercitare a profesiunii, pe care o onorează, și să încredințăm această înaltă demnitate numai Nababilor. Cu această complectare, care stă în natura lucrurilor și in esența regimului nostru democratic, dispozițiunea din proectul de lege al d-lui ministru de justiție e perfect aplicabilă. Va fi binevenită și nu va avea cum să creeze conflictele, ce le visează confrații noștri conservatori(!!) Oare toate aceste considerente nu le-a cunoscut d. Stătescu, cînd a întocmit legea? Oare nu știa ministrul de justiție situația d-lui Ferekyde ? Aceste principii de democrație nu le cunoștea fostul tovarăș de cabină al democraților frați Bratianu? Dacă d. Stătescu știa toate aceste, de ce a pregătit și a depus faimosul raport, de nu ca sălovească în d. Ferekyde ? D. Stăncescu, care a fost poreclit odată de verde, din cauza abundenței de fiere de care se bucură, e crezut foarte capabil de a face asemenea „lovituri. “ Vom vedea, ce se va ivi. JItarcial. --------------seCCGCCCQ^ —--------— cere că la cea mai mică deteriorare să se facă un raport amănunțit Primăriei, pentru facerea imediată a reparațiunelor necesare. 50*at fiind numărul mare de candidați la examenul de înaintare pe loc a învățătorilor din circumscripția Iași, acest examen care are loc în orașul nostru, nu se va termina decît la sfirșitul lunei Martie. Ultima oră 6: 6. Vi din localitate Ora 4 p. m. vedem a ști că în curînd va avea loc logodiaa unei cunoimute d-re, aflătoare actualmente la <.o moșie din județul Suceava, cu unul dintre cei mai cunoscuți propietari din Moldova. Această logodnă va produce o vie senzație în lumea mare din întreaga Moldovă, datorind peripețiile, care au precedat aceasta schimbare de verigi. Se telefonează din com Tăutești că o bandă de hoți a pradat pe săteanul Gh. Pavelescu ruindu-i o insamnată sumă de bani ercuri seara va avea loc la d. Leon Ghica o serată literară, la care vor participa mai multe persoane din înalta societate iemană. onsisterul Sitei Mitropolii fost convocat pentru zilele certe pentru judecarea mai multor procese. Ministerul instrucțiune, prinsă w *tr’c> circulară atrage atențiunea direcțiunilor școalelor primare din Iași, în privința conservărei localurilor, prin care se pune în retrageri pentru ultima oară atenția d lui Dim. Bottez asupra prețurilor exorbitante, cu care se vinde pînea și carne. Dacă d-sa, după atîtea repetate memento, nu va lua măsuri de îndreptare, vom fi nevoiți să ne reluăm campania. £e Temps, in numărul sosit ori in localitate, conține une Lettre de Roumanie, adresată probabil din oficina ministerului de externe. Interesant e pasajul, in care guvernul colectivist caută să-și facă reclamă din faptul că opoziția conservatoare nu s’a opus la votarea conversiunei. și are loc, in sala pașilor ** ' perduți a Universităței, alegerea noului comitet național studențesc. Votarea a început la oarele 9 a. m. Ea ține pănă la 6 p. m. iară la 8 se va cunoaște rezultatul definitiv. Sunt 16 candidați pentru 11 locuri. j Direcțiunea școalei „Hristache Zănescu“ ne roagă a arăta că fetița dispărută Elena Stoica nu făcea parte din elevele școalei, ci era dată de parchet familiei Gribincea, s’o crească și s’o învețe gospodăria, un elev israelit, de la școala comercială din facilitate, a cerut direcțiunei sf-tei Mitropolii să-i permită a îmbrățișa religiunea creștină. £ La 25 Februarie va avea loc la Teatrul Național balul „Grucei Roșie". nstrucția in privința poliței iscălite de d-na Zoe Sturdza în ordinul d-lui Rosmarin, se va redeschide. U -nii Membri ai baroului sunt invitați cu insistență a se intruni Duminică 16 Februarie la orele 2 p. m. în Camera avocaților de Palat spre a se discuta proiectul d-lui Ministru de justiție cu privire la organizarea corpului avocaților. Decan C, c!Pr .d P. Zamfirescu telegramă sosită în ultimul moment anunță că între găile Bacău și Fîntînele, așeară la cele 6.45, trenul care venea din Bacău a tăiat pe un soldat, retezîndu-i ambele picioare de la genunchi în jos Soldatul e din regmentul 27 infanterie Bacău. S’a constatat că el înainte de a fi prins de tren, își scosese cișmele, care s-au găsit intacte la dinstanță de 50 metri de calea ferată. Se crede că la mijloc o încercare de a deveni infirm și a scapa cu chipul acesta de armată. Dintre studenții universitari domnește o mare ferbere in urma vestei asupra proectatei deșănțări a Universităței din Iași. Zilele acesta vor avea loc consfătuiri asupra acestor chestiuni la sediul societăților „Solidaritatea* și Zorile“. j Atragem atenția cetitorilor a ** *"supra foiletonului din pagina a treia a numărului de față datorit penei ilustrului nostru istorician A. D .Xenopol. & ni a avut loc la Roman cu nunta d lui Gh. A Scorțescu fost deputat, cu d-ra Lucie Stroescu. Consiliul de raziiu al Corpului IV de armată, va fi convocat pentru zilele de 16, 17 și 18, pentru judecarea procesului privit pe d. locotenent T. din Lespezis.Ofițerul din chestiune ,e acuzat pentru neglijență în scripte. ^^•goala militară, în care,se află un nepot al defunctului Ianov, a asistat la ridicarea corpului defunctului. A făcut frumoasă impresie înșirarea elevilor cu capul descoperit.* Corpul advocaților, cari a fost convocat de către decanul P Zamfirescu, se va ocupa la această întrunire de proiectul d-lui Stătescu Curentul ostil e unanim.. Dupătoate probabilitățile se va redacta un memoriu—protest, ce se va adresa corpurilor legiuitoare. Iniitor militar eu lui Ioan Iallow — Dare de samă complectă — Inmormîntarea rămășițelor pămintești ale aceluia care a fost Ioan Ianov s’a făcut astăzi cu un ceremonial deosebit. Toate păturile societăței ieșane au ținut să exprime prinosul lor de durere pentru dispariția omului, care a încarnat spiritul larg, bunătatea deosebită și humorul cel mai fin. De c!nd s’a știut că moartea l’a rîpit era un adevărat pelerinagiu la casa I din strada Ianov. Tot ce are lașul mai distins ca situație politică și literară, profesori, magistrați, avocați etc. s’au dus să vadă pentru ultima oară pe acel, pe care țărîna rece il va acoperi pentru totdeauna in momentul cînd vor apărea rindurile de față. Iar acei care n’au putut să vie au ținut să-și manifeste regretul in telegrame, care au atins un număr extraordinar. Se observă telegramele trimise de M. S. Regele și Regina, in care, in termeni foarte mișcători exprimă regretul pentru moartea lui Ioan Ianov. Coroanele sunt în număr de vre-o douăzeci, din care observa d-nei Ianov, a fiicelor decedatului, a clubului junimist, a creditului Urban și altele din partea prietinilor personali, liceului din Pomirla, a Jockey-Clubului etc. Inmormîntarea trebuia să aibă loc la ora 2 d. a., dar a întîrziat puțin din cauză că I. P. S. Sa Mitropolitul, care a oficiat prohodul, a sosit abia a 2.20 m. In ogradă, pe balcon, în salon, foarte multă lume președinții curței de apel, membrii curților și tribunalelor, autoritățile superioare civile și militare, magistrați, profesori, doctori, militari etc. Două companii ale regimentului XIII Ștefan cel Mare au dat onorarie cuvenite în momentul scoaterei corpului decedatului, defunctul fiind corat cu mai multe ordine. La locuința defunctului au vorbit: d. Bogrea, un fost elev al liceului din Pomirla și d. Grumăzescu, actualul director al liceului în chestiune. Cortegiul Impunător pornește apoi de la locuința defunctului și parcurge stradele Ianov, Romina, 40 de Sfinți, Carol, Lăpușneanu, Golia și de aci spre cimitir. La mormînt vorbesc d-nii Dimitrescu, actual elev al școalei din Pomirla, Al. Valeriu, profesor la acelaș liceu și d. M. Cantacuzino, din partea clubului junimii. Astfel au fost conduse la ultimul locaș rămășițele părintești ale lui Ioan Ianov și ambii îndurerați se reîntorc fiecare cu ochii înroșiți de pruns. Fie-i țărina ușoară ! 3>omnul Em. Haer a cerut consiliului sanitar al județului a’i permite strămutarea unei mori din comuna Țuțora in com. Rosia. Mlercuri se judecă la secția II *’procesul intentat de casa școalelor epitropiei institutului Bașota pentru detașarea administrației, proces la care au intervenit și moștenitorii. Statul va fi reprezentat prin d. Mișu Antonescu, din București, epitropia prin d-nii P. Missir și M. Cantacuzino, iar moștenitorii prin d. N. Nanu. Prin moartea lui Ianov, se stinge executorul testamentar și ultimul epitrop numit prin testamentul lui Bașotă. Utilii pentru reducerea Școlilor secundare Domnul Ministru al Instrucțiunei mai învoacă și un alt motiv pentru a susținea reducerea budgetului școalelor secundare : „Statul cheltuește prea mult pentru invățămîntul secundar în comparație cu sacrificiile ce le face pentru invățămîntul primar,—mai ales pentru cel rural“. Și pentru ca să convingă mai bine arlamentul, Domnul Ministru, continuă: „Ca să vă faceți o idea, am să vă dau o singură cifră : în Francia, Belgia, Germania și Austria, patru țări din cele mai culte, învățămintul primar costă de 6 ori mai mult decit cel secundar. La noi nu costă nici de trei ori mai mult. Prin urmare, Invățămîntul nostru secundar costă mai bine decit de două ori mai mult decît in cele patru țări citate, în comparație cu invățămîntul primar. „Cheltuim 9 milioane și un sfert pentru invățămîntul primar, pe cînd cheltuim trei milioane și jumătate pentru invățămîntul secundar.“ Și, ceva mai departe, încheie: „ Aceste considerații m-au făcut încă de la 1897, cînd pentru pici oară am venit la minister, să am raiul de a da alarma și a spune ață și fără înconjur, că aci este bu și trebue adus leacul.“ Acest motiv mi se pare mult ruternic ca cel Intuit, cum că șeele secundare ar forma oameni riculoși statului. Insă, deși mai terzie, am mai multă inlesnire s 1 combate, deoarece argumen contrare se găsesc de-a gata in Iai discursul d-lui Ministru. Să ne folosim de aceste argume. Cind d Haret vorbește de invi mintul rural de la noi, intre aii spune: „In anul 1886, pe cind er Sturdza ministru al instrucții publice, s’a făcut o statistică fe minuțioasă, după care s’a calc pe urmă, sat cu sat, cui invățî ar trebui pentru ca învățătul rural să fi complectat, și s’a g că are trebui să avem 10,500 ticători, ca să fie atîți cîți treb Astăzi sunt numai 4,500, deci avea un joi de 6,000 învățători. Statul nu are mijloace ca să ridice budgetul învățămmntului cu 6000 învățători. Atunci, d. H arată cum a alergat la alte mijh pentru a înlătura această dificul. După povețele d-lor Maisner și Hal a făcut trei divizii in fiecare șc ruială in loc de 5 clase. In dr f sunt elevii începători da clasa divizia a II-a cuprinde elevii dar ” Și III a; în fine divizia 111-a prinde elevii claselor IV și V-a. acest mijloc munca învățătorilor micșurată și ei pot primi la înv tură mai mulți elevi. Să noteze bine cetitorul, că a mijloc apărâtor nu l-am împrum de la nici o țară străină, ci nu noi se aplică. Un alt mijloc și mai ingenios, acel propus de învățătorul din ași, Dorin, și pus în aplicare dinul acesta. Divizia II și III fregizează școlile numai diminețele, vizia I-a numai după amiezile. Prin urmare aceeași sală de poate încăpea un număr îndoit școlari și munca învățătorului, i mai redusă. Acest mijloc tot al nostru, al cei noastre este: Nu l-am împrutat de la alte țări. Acuma să raționăm. Dacă Franța, Belgia, Germani Austria, ar adopta sistemul no de învățământ rural, desigur i mai avea nevoe de acel număr învățători de până astăzi, ei l-a; duce pană la mai puțin de jumă. Atunci, și budgetele învățămint rural din aceste țări s’ar reduce mai puțin de jumătate. Reducînd budgetele învățămintului lor nu nu ar mai exista proporția citati d. Haret. In acele țări n’ar mai e invățămîntul primar de 6 ori mult ca cel secundar. Să mai raționăm și altfel.«Dacă la noi nu s’ar fi adoptat două mijloace citate mai sus, a mai trebui 6000 învățători. Pesu»,«nînd că statul nostru ar dispune de mijloace financiare, ar întocmi școlile rurale, care ne lipsesc și deci ar cheltui 6,500,000 lei mai mult cu Învățământul primar, de cît cheltuim în prezent. Apoi, și în cazul acesta, proporția citată de d. Haret, că noi cheltuim cu invățămîntul primar abia de trei ori mai mult decît cu