Evenimentul, aprilie-iunie 1903 (Anul 11, nr. 46-116)

1903-04-01 / nr. 46

r REDACȚIA Șl administrația 1 A ȘI 0 STRADA LAPUȘNEANU 44 Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani 10 bani­­ Scria II Anul XI No. 40 MARTI 1 APRILIE 1903 Zisix col­.sax­ vatos ABONAMENTUL Pe un an 24 lei. pe 6 Inni 12 lei pe 3 Iuni 6 lei. in străinătate pe un an 30 lei -----54 -----­Aninciuri, inserții și reclame 50 bani findni­c­i-Z. J­l X­c Z* 0 victori* COi)S$rbatoar* Cetitorii noștri cunosc deja rezultatul alegerei de la Ro­man. Stîlpul colectivist A. Morțun a fost bătut rușinos de către prietinul nostru d. C. Cantacuzino-Pașcanu ; în­­tradevăr, pe cind cel d’întăiu nu a întrunit decît 32, d-nul Pașcanu a avut 65 voturi, de două ori cît adversarul său Această victorie, această strălucită victorie conserva­toare cîștigă cu atît mai mare importanță, cu cît atît guver­nul cît și junimiștii au făcut tot posibilul pentru ca în­frângerea candidatului con­servator să fie asigurată. D. Vasile Lascar, care vrea să facă din administrație o a doua magistratură, nu s-a sfiit să trimeată la Roman pe secretarul său general, d-nul Nicolaescu, care să cerce o apropiere între forțele libe­rale și să convingă pe d-nul Morțun, ce se descurajeasă, să continue lupta, căci victoria va fi a sa. Mai mult, d. Ni­colaescu a fost însoțit de că­tre d. dr. Manolescu, direc­torul general al serviciului sanitar, pe care reformatorul ministru de la interne nu s’a sfiit să-l transforme în agen electoral. .t Amîndoi au sosit la Ro­man, s’au pus în contact cu căpeteniile colectiviste, cari se certaseră, au convocat pe fruntașii orașului la o cons­­fătuire, au participat la o tîr­âială electorală cu d. P. P­arp și numai după ce au făcut tot ce au putut spre a asigura succesul d-lui Al Morțun, au plecat. Pe de altă parte, administrația libe­rală a făcut tot posibilul și imposibilul, pentru ca d-nu Morțun să reușească. Rolul junimiștilor a fos și mai curios. D. Carp a în­trat in tratative cu șefii li­berali, cărora le-a spus, apro­ximativ, că nu pot conta pe succes dacă nu au sprijinu elementului junimist, mult puțin, cît se află la Roman că ei nu au nevoe de spriji­nul oficial, de­oare­ce nu se hotărî­seră a lua parte la lupta electorală, dar că guvernanții nu au nici candidat, nici vo­turi. Deci, d. Carp a propus candidatura d-lui Maiorescu — ceea ce a fost respins important e, că deși descope­ririle de la finanțe au fos confirmate de toată lumea, totuși d. Carp nu s’a îndoi să le acopere prin solida­rizare. Dacă nu am avut o candidatură Maiorescu, ceastă se datorește numai li­­­­beralilor, cari nu au voit să convie. Dar în afară de aceste e­lemente, alegerea în sine pre­zintă destule caractere dem seninătate. D. C. Cantacuzino- Pașcanu e o personalitate in lumea conservatoare, aceasta e indiscutabil. Totuși, d-sa nu a ocupat până acum în stat una din acele situațiuni, cari explică afluența de vo­turi, numai prin faptul ivirei candidaturei. Dacă învingerea a fost așa de desăvîrșitâ, a­ceasta se datorește numai dezgustului, pe care actualu­l guvern îl inspiră țârei în­tregi. Intr’adevăr, rar s’a vă­zut un mai concret exemplu de oameni huliți de un po­p­­or, pe care l’a obijduit în t­oate chipurile și apoi l’a și f­­acut solidar la o escroche­­­rie din cele mai ordinare. Ceea ce e indiscutabil e căi victoria conservatoare e în­­tr’adevăr caracteristică. In momentele, în care se judecă marele proces d­ intre țară și miniștri, cari au cercat să o f­acă partașă la o escrocherie, asemenea rezultat însamnă că țara se scutură de ori­ce solidarizare cu domnii din puntea guvernului. Rezultatul alegerei de la roman e un avertisment f foarte de înțeles pentru toată um­ea :­­ trebue să priceapă ori că nu se poate face paz­­aș un neam întreg’ la abe­rația unor oameni. Aceste frsuri „patriotice“ sînt fal­suri pur și simplu, falsuri ca acele sâvîrșite de Parizianu și Dimitrescu. Faptul că făp­tașii lor nu au tras nici un beneficiu personal e o cir­cumstanță atenuantă,—atîta tot. Iată toată filozofia, tot în­­­vățămîntul, ce reesă din ale­gerea de Duminică. Țara nu vrea să se solidarizeze cu­ faptele inventate și săvîrșite de d-nii Pallade și Sturdza— și se adună din ce în ce mai numeroasă, mai compactă, u­­nanimă și încrezătoare în puterea de cinste a partidu­lui conservator, a cărui fla­mură albă a fost dusă la vic­torie în orașul lui Roman- Vodă. Modă. S. Prasin.­­MOOOOOOOX-- ----------­ vom iarăși la acest chasse-eroise, la această batae de joc a d-lui Sien- Idrea de către preștini, fără ca d-sa Să dea semne că e conștient de a­­­ceastă batjocorire ? Vom vedea. —-------ysoooooaofc---------------­ Piiar. Cinizmul lor Nu am fost adversari înmănușațil cu d. Gh. Șiendrea, demisionarull prefect de poliție. Trebue să măr­­­turisim că ironia noastră nu mai prea cruțat. Dar d-sa trebuea să se aștepte d­­e la noi la o atitudine dușmănoa­s­că, francamente ostilă. D-sa nu a avut de ce să fie surprins de a­­ceasta și nici nu a fost. Credem, insă, că dureros a trebuit să-l a­­fecteze atitudinea cinică a „prieti­nilor săi“. Pentru a treia oară in doi ani de zile d. Siendrea e tratat cu un sans-gène complect. Nici macar nu-și dau osteneală să-și mascheze păre­rea dezastroasă, pe care o au­de capacitatea d-sale. Mai mult: nu i se arată nici macar deferența o­­bișnuită, pentru un om în virita sa. Cu­ timp se poate spune că tro­nează la prefectura de poliție, pe cind subalternii îi expediază afa­cerile, d. Si Andrea e „lăsat în si­necura din strada Goliei“. D-sa­t decorativ, primește cu majestatel rapoartele, răspunde chipeș la sa­l­­uturile sergenților, iată colportu­­­rile „prietinilor“. Imediat, însă, ce să ivește o alegere sau altă ocazie, in care șeful poliției iașane trebue să se manifesteze, d-sa e „măturat“ de la prefectură pentru a face loc „destoinicului“ d. Săndulescu, cel cu succesul de la Vaslui. E a treia oară, cînd acest loc se­ repetă. A treia oară orașul nostru vede cu stupefacție pe d. Șiendrea pus la o parte, pentru că e judecat incapabil de către „amicii săi“, iar locul său ocupat de vornicul elec­tor Săndulescu, chir ca, după ce a trecut pericolul, d. Siendrea să fie readus la prefectura de poliție, spre a „iscăli hîrtiile pregătite“, iar d.r Săndulescu e trecut la­ Epitropie, unde să hălăduească asemenea lui Ulise între nimfele lui Circe, aceea care transforma pe oameni in tot felul de patrupede. Acum aflăm­ din nou că d. Șien­drea a demisionat și că d. Săndu­lescu a plecat la București, spre a-și lua postul în primire. Asista­­ tUitanțul S'a închis sesiunea parlamen­­tă după nu știm cîte prelungiri, după votarea în pripă și pe gîndire a nu știm cîtor legi, mite să ușureze turmei liberale ,iul in opoziție, care pentru ea ie la ușă. Nime azi nu și mai face iluzii; rma liberală, călăuzită de in­­litezimalul seu păstor, venită la una statului calare pe econo­­­î, pe asanare de moravuri și ai ales pe „honeste vivere“, a i­ țârei cu vîrf și 'ndesat tot i se putea da pe cîte și trele a­­ste căi. Economii! Nu se poate tăgă­­li, s'au făcut berechet. S'a iu­st un norod întreg pe drumuri, au desorganizat servicii pînă a im­clita viața publicului, sa com­­­ omis apararea națională, s'a d­at în mod ne­omenos banul îduvei și al orfanului, s’au si­t oameni istoviți de munca lor­­ serviciul statului, a servi mai sparte cu toată neputința lor, au insultat în mod mișelesc imens, cari o viață 'ntreagă a rofit'a țărei lor, tratîndu'î dt managiî, ear sub cuvint dt ■onomii și ear economii, s’au istrîns până la mizerie mijloa­ce de existență zilnică a funcți­­narilor mărunți, pentru a îm­biba toți pîrlijii, toate lichele s­electivității și toți epurii de ma­mite hotare, cu cari să-și asigu­r dăinuirea la putere. Pe calea „asănărei de moza­­uru­l fina d-lui Stătescu nu s'a isat mai jos. Omul de origine larvinistă care conduce colectivi­ttea, a făcut cu smintitul de la Jibănești un cartel imund, pen­rr a distruge partidul conser­ator, a împedeca vi­tuajul con­tituțional funcționarea elementu ii de control și a mobila repre­stația națională cu cîte­va bi­rouri de bîlciu, opozanți de con­tabandă, anume miluiți pentr a susținea și tămîea toți panglica ii sturdziști. Dar acolo unde întreaga tu*­nă in cap cu baciul iei s'a în­­recat, a fost in aplicarea prin­­ipiului: „Honeste vivere 11. Ci­s­­ea intregei colectivități și na o osebire a protipendadei sh­­:rátát, in toat'a iei splendoare­a Pariziana de la Ministeru de nnanțe. Unul din corifeii tnpe : făcut beia, rădicînd capăcu­le pe borcanul cu mirodenii. In această păcătoasă și nu r­­ară escrocherie, foști, actuali ș­iitori miniștri liberali sunt pp­­romiși serios, iar toți bogătași atempestivi ai cohortei sturazis­ 5 sunt bagațî in noroi pane * gtt-In zadar toate încercările, ii au toate svîrcolirile ; poate gu omul să împiedece justiția di i'și face datoria', o vor terfeli­n loc de a se spala pe iei; voa s presa cu zgardă, se dea co­municate, sa-și apere patronii ci unia pe spânzurați, să insult chiar partidul conservator ; sun m­ulte can nu te pot atingi or­it de jos ai fi, vină ele ori de­ci le sus ar veni. Azi opinia publică este pe de­pin edificată și convinsă", "„ho­ț este vivere, înseamnă pentru ca activiști se fii un hoț și un escro le cea mai murdară specie. Deci la finele lunii Martie ani, la grație 1903, după 25 de ani de domnie a colectivităței, iată­­ bilanțul. Economii: sărăcirea, jăfuirea, insultarea funcționarilor și pen­sionarilor statului ; desorganiza­­rea serviciilor și a armatei țârei. Asanarea de moravuri, carte­luri rușinoase, corumperea depri­marea și terorizarea alegătorilor. „Honește vivere^. Jar, hoții și escrocherii murdare! Se vă ție de bine și mai pof­im și altă dată. ■ Iscaooooom 4 Minima oră DIN LOCALITATE Ora 4 p. m. Lupta electorală ce se va da la Dorohoiu, pentru colegiul al II-­ea devenit vacant prin moartea­ui Hulban și la care candidează din partea guvernului d. general Pillat, ia­r în condițiunile cele mai straș­nici. Amicii noștrii din Dorohoi sunt deciși la o campanie acerbă pentru a demasca pe candidatul Brăteniști­­lor și a fraților Pillat, candidat în­­bătrînit în atîtea pacate. Elementul țărănesc din Dorohoiu va fi acela, care să-i spuie d-lui Sturdza că rostu­l în țara romîneas­­că este sfîrșit. 1a a stă­zi la ora 2 jum. a avut ^­n loc înmormîntarea la cimi­tirul catolic a fostului bandagist Wil­helm Hennig, înmormîntarea s’a făcut cu o deo­sebită solemnitate. P­oliția din Huși a cerut auto­­­­rităților noastre urmărirea lui Gh. Rusu, desertor din compania pompierilor comunali din Huși. 1­­inisterul de interne a făcut ^ * "'cunoscut telegrafic astă­zi d-lui prefect N. Gane, că s’a primit demisiunea d-lui Iorgu Ștendre din postul de prefect al poliției orașului nostru. telegramă sosită din Capitală anunță că astă­zi dimineață a încetat din viață părintele d-lui avocat Neculaide. Transmitem îndureratei familii, ex­­presiunea sincerilor noastre condo­leanțe. D­upa cum am anunțat din timp, d. C. Leonescu a fost numit procuror general al furței noastre de apel. Noul procuror general a depus astă­zi legiuitul jurămînt. Principesa Luisa CAP. VII. Pierdută Clipe de fericire. — Taina desco­perită. XXII. — „Și ce face el acuma ?“ adausa Giron, îndesîndu-și pălăria pe ceafă. — „Las’ acuma, să nu vorbim de acestea“. — „Nu, aș vrea numai să-ți spun, să nu le dai crezare, cînd s’or în­cerca să mă înjosească înaintea ta. După ce te-ai dus și am­ ramas nu­mai cu dinșii...“ — „Las’ acuma, îl întrerupse ea din nou. Ei n’are să-mi vorbească de tine-nici nu l’am mai văzut. S’a dus în odaia lui, ce face, nu știu, nici nu vreau să știu. Nu mi pasă de nimic—țin sa te revăd numai pe tine.“ Ei se luară în brațe, se sărutară și părea că nu se mai pot despărți. — „Fii liniștită“ zise el, „peste puțin ne revedem. Cei doi popi vor fi plecat acuma, drumul mi-e deschis și trebue să mă grăbesc. Trăsura vei găsi-o pregătită la gară“. — „Mai sărută mă odată!“ Se despărțiră. Ea răni­se pe urma lui și de­ci arunca el cîte­ o căuta spre dinsa, îi răspundea chip de sărutare. Ședința a fost zgomotoasă din cauza unor indivizi, care au găsit și aci ocaziunea să pescuiască un apă tulbure. Majoritatea, însă, a ținut să impue tăcere gălăgioșilor și a ales ca delegați pe d-ni d rn Ph. Margu­­lies și L. Ghelerther după ce a ales un comitet provizor. C­onsiliul de higienă al județu­lui a fost convocat pentru mine la orele 2 p. m. O descoperire sensatională O baie romană.— Descoperirea de la baia d-lui Calognomu.—Amănunte.— Inscripțiile.—„ Calcaneus fecit". O baie__romană Pe strada Apeduc in apropiere de sievardul loan Brăteanu se află cu­noscuta baie, care astă­zi e proprie­tatea d-lui Eustrat Calognomu. In ultimul timp d-sa făcînd repa­rații a făcut săpături intr’o odaie, care era condamnată, și spre marea uimire a lucrătorilor s’a dat de ur­mele unei adevărate băi romane. Se știe că această bae e cea mai ve­che din Iași, ceea ce explică poate aflarea urmelor băei romane. încă o notă curioasă e că pe un frontispiciu s’a găsit săpat pe jumă­tate șters „Calcaneus fecit“. Aceasta ar fi poate etimologia cuvîntului Cal­­cania, care popular a fost apoi strop­șit în modul știut de toți, după o lege etimologică bine cunoscută. Amănunte Curățind terenul s’a dat peste o zidire bine conservată, din care sunt conservați foarte bine încă, trei pe­reți. Zidirea poartă urme incontesta­bile a unei vechi băi romane, zidite în stil clasic. Pe peretele din stînga se cunoaște întrarea principală, o ușă mare și două coloane de marmură. De­asupra între cele două coloane, se afla o inscripție, care se poate încă citi Apodycterium. Pe peretele din dreapta se văc urmele unei alte uși, de-asupra că­reia se descifrează inscripția : Frigi­­darium, iar la păretele din fund, < ușă inscripția : Tepidarium. Inscripțiile Sculpturiii Pe interiorul pereților se cunosc încă urme de sculpturi și pictur grotești, baso­reliefuri, care repre­zintă nimicirea titanilor, lângă una din perete o bancă romană, iar în unele părți au început să apară ur­me de mozaic alb. Alte amănunți imediat după aflarea acestor urme de Eustrat Calognomu, proprietara acestei băi, a telegrafiat M. S. Re­gelui, Ministrului de instrucție­­ d-lui Tocilescu. D. Tocilescu fiind plecat în Ralis n’a putut răspunde, iar autorității competente au dat ordin să încetez ori­ce săpături, de­oare­ce un dele­gat al ministerului va sosi zilele a­ceste pentru a lua direcțiunea sápi­r­turilor și la nevoie a reconstituiri băei romane. Pe o bucată de piatră s’a găsit parte de cuvint. Calid- Nu se ști dacă acesta e un cuvint întreg și a­nume de om. Piatra a fost luată l i­­ d. Calognomu acasă. * 1 Printre lucrători se svonise că s’ a descoperit și o comoară. Din nefericit pentru d. Calognomu, știrea s’a i devenit numai pe jumătate de oai ce nu s’a descoperit de cit numai comoară arheologică. Vom ținea pe cetitorii noștri î curent, cu tot ce se va mai face î această privință. 3 ani Al. A. Bădărau se reîn­­­toarce în Iași cu accelerați­­ de mîine dimineață. CAP. VIII. Pares nobil­ ­ Fuga.~ Fratele și sore iei — Un neam urgisit. Mirea de ziuă și văii încă de ceață. Un trei, ir ruina îi vestește apropierea de V tărgușor Löbschütz, de departe de stația castele­i­­ 1 Singură numai prim hib v­dită se sui din stația aceia, jr ■ loc într’un vagon de c *u» i Gif- Trenul se porni puf­o ■< Idin nou peste văi și d­le se strecurau pe rîm llungi răstimpuri. Prin Isă nu mai vie cineva I dar de aceasta purta I­torul. Astfel de nimeni ti­emuită intr’un colț al llăsă princesa dusă d­e lisvoran fără sfârșit U •* I Toate și le ’nșiră lămurit Itire, începind din sare stase pentru întăia da llung de zile și d © c­asu pr: ■ r­­­I in care i-a fost dat s ívn yis. . . . , Itată cupa famrmecelor In urma ei o viață de i­s . u­r plină—și in fața ei ? — O, ea mai spera st­h v Vi­­ ... Bun rămas zic *•>•.? 'uU «vr. radio, castel tăcut, și V , t Ipocnițe luminoase, ui c) "u; * Izut cu ochii visul vie ; n V. pip. t A Idio, țară, in care am nâUroit v >­vreme, in care eram ilțeleasă și urită. Scap:-mă Ue, U, L du-mă în țara fericir .­i­u. l­i,­­L gostei. Și trenul sforăia i 1 Soarele, i se ridicase sus și alungase cot,la A, Li prin văi. Pe dinainte lui orse isvîrteau cîmpiîle cu h 'ile și cu sa­u­ ltele,—păraele cu ma­re odată princesa­­ li se părea că vede c f .. de s-­ l adunau copiii să înv țo a ? ■ t... ijsuflete plăpînde cu ijlacrimi, și un tată, (■».>"• . lULor.t au să-i liniștească cu v­orbe o ü [găietoare: „Nu mai tare să vie iarăși...“ înfiorată ea se ghi­d­a din colțul vagonului și se învăli cu U mantaua de drum. Trenul fugea mereu, peste mar­­­­gini de prăpăstii, peste costișe, prin­­ tuneluri și păduri de brad, până ce-ș­i ajunse țelul. In vreme ce-și urma princesa dru­­­­mul cătră Dunkelbrun, se nimerise t­ tocmai că și fratele ei, fostul archi­­’J duce Wenzel, pune la cale cele di­­­ I pe urmă pregătiri de drum. Heinz Stark-așa se numea eld* 41 euma—avea o înfățișare împunăt^!.­­Cu ochi vioi, în care licărea un ’sfiot de Mephisto, cu fruntea l­. ‘1181- tltă și înțeleaptă, cu pieptul Ji liu* Imos boltit părea un om în­­ tare sa i­­i înfrunte ori­ ce greutate.I/a urma­­t Lucrătorul Gh. Georgescu din eÂ"ri str. Anastasie Panu No. 6. s’a plîns parchetului că macedonea­nul Marcu Micu Ionescu, calfă la plăcintăria d-lui Pavel Cristea, l’i amenințat, din răzbunare, că-i va înjunghia, în una din zilele Paștelui E­levii clasei a Vl-a Seminarului Veniamin Costache, au fost pedepsiți a rămînea o parte din va­­canție în școală. A­ecțiunea Externatului a decis ca pănă ziua de 10 Mai toate elevele școalei să-și aibă isprăvite fustele și cămeșile naționale a uni­formei, ce li s’a impus pentru a­cest an. ’a autorizat a deschide crîș­­me în județul nostru urmă­torilor d-ni : Th. Alexandrescu în cătuna Cu­cuteni; Ilie Mateescu în cătunul Stor­­nești corn. Sinești, V. Cioran în că­tunul Osoi corn. Tomești, P. a Ra­doaei comuna Luțcani, com. Cucuteni și d-lor Gh. V. Ciociu, C. S. Bu­gariu și I. Cercel în com­. Ciurea. & m­ la ora 3 d. a. a avut loc o întrunire a rezerviștilor evrei din Iași pentru a reînființa ve­chea societate „Zorile” și a alege doi delegați la congresul ce se va ținea la Aprilie la Brăila, s 3 __­­ m Iași Reporter. C­opiii Costache Serghie și I­lena Gh. a Gafiței din c­ - tuna Chișcăreni com. Șipotele, ji­cîndu-să în groapa unei lutării di­n preajma satului, nu mal prăbuși­­­­du-se, i-a îngropat de vii, pe amb­i copilași. Sărind în graba mai mulți săten­i și rîdicînd cu hîrlețele pămîntul,­­ găsit pe ambii copilași îmbrățișați. Nevinovatele victime vor fi inmo­mîntate alăturea, așa cum au fot găsite, e —­r fi Tirendașul moșiei Dumești e aJ ^cerut învoirea pentru a a­duce din Bucovina 70 de muncito agricoli. a-a­­i|---------------hooooooo.......................

Next