Evenimentul, aprilie-iunie 1903 (Anul 11, nr. 46-116)
1903-04-01 / nr. 46
r REDACȚIA Șl administrația 1 A ȘI 0 STRADA LAPUȘNEANU 44 Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani 10 bani Scria II Anul XI No. 40 MARTI 1 APRILIE 1903 Zisix col.sax vatos ABONAMENTUL Pe un an 24 lei. pe 6 Inni 12 lei pe 3 Iuni 6 lei. in străinătate pe un an 30 lei -----54 -----Aninciuri, inserții și reclame 50 bani findnici-Z. Jl Xc Z* 0 victori* COi)S$rbatoar* Cetitorii noștri cunosc deja rezultatul alegerei de la Roman. Stîlpul colectivist A. Morțun a fost bătut rușinos de către prietinul nostru d. C. Cantacuzino-Pașcanu ; întradevăr, pe cind cel d’întăiu nu a întrunit decît 32, d-nul Pașcanu a avut 65 voturi, de două ori cît adversarul său Această victorie, această strălucită victorie conservatoare cîștigă cu atît mai mare importanță, cu cît atît guvernul cît și junimiștii au făcut tot posibilul pentru ca înfrângerea candidatului conservator să fie asigurată. D. Vasile Lascar, care vrea să facă din administrație o a doua magistratură, nu s-a sfiit să trimeată la Roman pe secretarul său general, d-nul Nicolaescu, care să cerce o apropiere între forțele liberale și să convingă pe d-nul Morțun, ce se descurajeasă, să continue lupta, căci victoria va fi a sa. Mai mult, d. Nicolaescu a fost însoțit de către d. dr. Manolescu, directorul general al serviciului sanitar, pe care reformatorul ministru de la interne nu s’a sfiit să-l transforme în agen electoral. .t Amîndoi au sosit la Roman, s’au pus în contact cu căpeteniile colectiviste, cari se certaseră, au convocat pe fruntașii orașului la o consfătuire, au participat la o tîrâială electorală cu d. P. Parp și numai după ce au făcut tot ce au putut spre a asigura succesul d-lui Al Morțun, au plecat. Pe de altă parte, administrația liberală a făcut tot posibilul și imposibilul, pentru ca d-nu Morțun să reușească. Rolul junimiștilor a fos și mai curios. D. Carp a întrat in tratative cu șefii liberali, cărora le-a spus, aproximativ, că nu pot conta pe succes dacă nu au sprijinu elementului junimist, mult puțin, cît se află la Roman că ei nu au nevoe de sprijinul oficial, deoarece nu se hotărîseră a lua parte la lupta electorală, dar că guvernanții nu au nici candidat, nici voturi. Deci, d. Carp a propus candidatura d-lui Maiorescu — ceea ce a fost respins important e, că deși descoperirile de la finanțe au fos confirmate de toată lumea, totuși d. Carp nu s’a îndoi să le acopere prin solidarizare. Dacă nu am avut o candidatură Maiorescu, ceastă se datorește numai liberalilor, cari nu au voit să convie. Dar în afară de aceste elemente, alegerea în sine prezintă destule caractere dem seninătate. D. C. Cantacuzino- Pașcanu e o personalitate in lumea conservatoare, aceasta e indiscutabil. Totuși, d-sa nu a ocupat până acum în stat una din acele situațiuni, cari explică afluența de voturi, numai prin faptul ivirei candidaturei. Dacă învingerea a fost așa de desăvîrșitâ, aceasta se datorește numai dezgustului, pe care actualul guvern îl inspiră țârei întregi. Intr’adevăr, rar s’a văzut un mai concret exemplu de oameni huliți de un popor, pe care l’a obijduit în toate chipurile și apoi l’a și facut solidar la o escrocherie din cele mai ordinare. Ceea ce e indiscutabil e căi victoria conservatoare e într’adevăr caracteristică. In momentele, în care se judecă marele proces d intre țară și miniștri, cari au cercat să o facă partașă la o escrocherie, asemenea rezultat însamnă că țara se scutură de orice solidarizare cu domnii din puntea guvernului. Rezultatul alegerei de la roman e un avertisment f foarte de înțeles pentru toată umea : trebue să priceapă ori că nu se poate face pazaș un neam întreg’ la aberația unor oameni. Aceste frsuri „patriotice“ sînt falsuri pur și simplu, falsuri ca acele sâvîrșite de Parizianu și Dimitrescu. Faptul că făptașii lor nu au tras nici un beneficiu personal e o circumstanță atenuantă,—atîta tot. Iată toată filozofia, tot învățămîntul, ce reesă din alegerea de Duminică. Țara nu vrea să se solidarizeze cu faptele inventate și săvîrșite de d-nii Pallade și Sturdza— și se adună din ce în ce mai numeroasă, mai compactă, unanimă și încrezătoare în puterea de cinste a partidului conservator, a cărui flamură albă a fost dusă la victorie în orașul lui Roman- Vodă. Modă. S. Prasin.MOOOOOOOX-- ---------- vom iarăși la acest chasse-eroise, la această batae de joc a d-lui Sien- Idrea de către preștini, fără ca d-sa Să dea semne că e conștient de această batjocorire ? Vom vedea. —-------ysoooooaofc--------------- Piiar. Cinizmul lor Nu am fost adversari înmănușațil cu d. Gh. Șiendrea, demisionarull prefect de poliție. Trebue să mărturisim că ironia noastră nu mai prea cruțat. Dar d-sa trebuea să se aștepte de la noi la o atitudine dușmănoască, francamente ostilă. D-sa nu a avut de ce să fie surprins de aceasta și nici nu a fost. Credem, insă, că dureros a trebuit să-l afecteze atitudinea cinică a „prietinilor săi“. Pentru a treia oară in doi ani de zile d. Siendrea e tratat cu un sans-gène complect. Nici macar nu-și dau osteneală să-și mascheze părerea dezastroasă, pe care o aude capacitatea d-sale. Mai mult: nu i se arată nici macar deferența obișnuită, pentru un om în virita sa. Cu timp se poate spune că tronează la prefectura de poliție, pe cind subalternii îi expediază afacerile, d. Si Andrea e „lăsat în sinecura din strada Goliei“. D-sat decorativ, primește cu majestatel rapoartele, răspunde chipeș la saluturile sergenților, iată colporturile „prietinilor“. Imediat, însă, ce să ivește o alegere sau altă ocazie, in care șeful poliției iașane trebue să se manifesteze, d-sa e „măturat“ de la prefectură pentru a face loc „destoinicului“ d. Săndulescu, cel cu succesul de la Vaslui. E a treia oară, cînd acest loc se repetă. A treia oară orașul nostru vede cu stupefacție pe d. Șiendrea pus la o parte, pentru că e judecat incapabil de către „amicii săi“, iar locul său ocupat de vornicul elector Săndulescu, chir ca, după ce a trecut pericolul, d. Siendrea să fie readus la prefectura de poliție, spre a „iscăli hîrtiile pregătite“, iar d.r Săndulescu e trecut la Epitropie, unde să hălăduească asemenea lui Ulise între nimfele lui Circe, aceea care transforma pe oameni in tot felul de patrupede. Acum aflăm din nou că d. Șiendrea a demisionat și că d. Săndulescu a plecat la București, spre a-și lua postul în primire. Asista tUitanțul S'a închis sesiunea parlamentă după nu știm cîte prelungiri, după votarea în pripă și pe gîndire a nu știm cîtor legi, mite să ușureze turmei liberale ,iul in opoziție, care pentru ea ie la ușă. Nime azi nu și mai face iluzii; rma liberală, călăuzită de inlitezimalul seu păstor, venită la una statului calare pe econoî, pe asanare de moravuri și ai ales pe „honeste vivere“, a i țârei cu vîrf și 'ndesat tot i se putea da pe cîte și trele aste căi. Economii! Nu se poate tăgăli, s'au făcut berechet. S'a iust un norod întreg pe drumuri, au desorganizat servicii pînă a imclita viața publicului, sa com omis apararea națională, s'a dat în mod neomenos banul îduvei și al orfanului, s’au sit oameni istoviți de munca lor serviciul statului, a servi mai sparte cu toată neputința lor, au insultat în mod mișelesc imens, cari o viață 'ntreagă a rofit'a țărei lor, tratîndu'î dt managiî, ear sub cuvint dt ■onomii și ear economii, s’au istrîns până la mizerie mijloace de existență zilnică a funcținarilor mărunți, pentru a îmbiba toți pîrlijii, toate lichele selectivității și toți epurii de mamite hotare, cu cari să-și asigur dăinuirea la putere. Pe calea „asănărei de mozaurul fina d-lui Stătescu nu s'a isat mai jos. Omul de origine larvinistă care conduce colectivittea, a făcut cu smintitul de la Jibănești un cartel imund, penrr a distruge partidul conserator, a împedeca vituajul contituțional funcționarea elementu ii de control și a mobila represtația națională cu cîteva birouri de bîlciu, opozanți de contabandă, anume miluiți pentr a susținea și tămîea toți panglica ii sturdziști. Dar acolo unde întreaga tu*nă in cap cu baciul iei s'a înrecat, a fost in aplicarea prinipiului: „Honeste vivere 11. Cisea intregei colectivități și na o osebire a protipendadei sh:rátát, in toat'a iei splendoarea Pariziana de la Ministeru de nnanțe. Unul din corifeii tnpe : făcut beia, rădicînd capăcule pe borcanul cu mirodenii. In această păcătoasă și nu rară escrocherie, foști, actuali șiitori miniștri liberali sunt ppromiși serios, iar toți bogătași atempestivi ai cohortei sturazis 5 sunt bagațî in noroi pane * gtt-In zadar toate încercările, ii au toate svîrcolirile ; poate gu omul să împiedece justiția di i'și face datoria', o vor terfelin loc de a se spala pe iei; voa s presa cu zgardă, se dea comunicate, sa-și apere patronii ci unia pe spânzurați, să insult chiar partidul conservator ; sun multe can nu te pot atingi orit de jos ai fi, vină ele ori deci le sus ar veni. Azi opinia publică este pe depin edificată și convinsă", "„hoț este vivere, înseamnă pentru ca activiști se fii un hoț și un escro le cea mai murdară specie. Deci la finele lunii Martie ani, la grație 1903, după 25 de ani de domnie a colectivităței, iată bilanțul. Economii: sărăcirea, jăfuirea, insultarea funcționarilor și pensionarilor statului ; desorganizarea serviciilor și a armatei țârei. Asanarea de moravuri, carteluri rușinoase, corumperea deprimarea și terorizarea alegătorilor. „Honește vivere^. Jar, hoții și escrocherii murdare! Se vă ție de bine și mai pofim și altă dată. ■ Iscaooooom 4 Minima oră DIN LOCALITATE Ora 4 p. m. Lupta electorală ce se va da la Dorohoiu, pentru colegiul al II-ea devenit vacant prin moarteaui Hulban și la care candidează din partea guvernului d. general Pillat, iar în condițiunile cele mai strașnici. Amicii noștrii din Dorohoi sunt deciși la o campanie acerbă pentru a demasca pe candidatul Brăteniștilor și a fraților Pillat, candidat înbătrînit în atîtea pacate. Elementul țărănesc din Dorohoiu va fi acela, care să-i spuie d-lui Sturdza că rostul în țara romînească este sfîrșit. 1a a stăzi la ora 2 jum. a avut ^n loc înmormîntarea la cimitirul catolic a fostului bandagist Wilhelm Hennig, înmormîntarea s’a făcut cu o deosebită solemnitate. Poliția din Huși a cerut autorităților noastre urmărirea lui Gh. Rusu, desertor din compania pompierilor comunali din Huși. 1inisterul de interne a făcut ^ * "'cunoscut telegrafic astăzi d-lui prefect N. Gane, că s’a primit demisiunea d-lui Iorgu Ștendre din postul de prefect al poliției orașului nostru. telegramă sosită din Capitală anunță că astăzi dimineață a încetat din viață părintele d-lui avocat Neculaide. Transmitem îndureratei familii, expresiunea sincerilor noastre condoleanțe. Dupa cum am anunțat din timp, d. C. Leonescu a fost numit procuror general al furței noastre de apel. Noul procuror general a depus astăzi legiuitul jurămînt. Principesa Luisa CAP. VII. Pierdută Clipe de fericire. — Taina descoperită. XXII. — „Și ce face el acuma ?“ adausa Giron, îndesîndu-și pălăria pe ceafă. — „Las’ acuma, să nu vorbim de acestea“. — „Nu, aș vrea numai să-ți spun, să nu le dai crezare, cînd s’or încerca să mă înjosească înaintea ta. După ce te-ai dus și am ramas numai cu dinșii...“ — „Las’ acuma, îl întrerupse ea din nou. Ei n’are să-mi vorbească de tine-nici nu l’am mai văzut. S’a dus în odaia lui, ce face, nu știu, nici nu vreau să știu. Nu mi pasă de nimic—țin sa te revăd numai pe tine.“ Ei se luară în brațe, se sărutară și părea că nu se mai pot despărți. — „Fii liniștită“ zise el, „peste puțin ne revedem. Cei doi popi vor fi plecat acuma, drumul mi-e deschis și trebue să mă grăbesc. Trăsura vei găsi-o pregătită la gară“. — „Mai sărută mă odată!“ Se despărțiră. Ea rănise pe urma lui și deci arunca el cîte o căuta spre dinsa, îi răspundea chip de sărutare. Ședința a fost zgomotoasă din cauza unor indivizi, care au găsit și aci ocaziunea să pescuiască un apă tulbure. Majoritatea, însă, a ținut să impue tăcere gălăgioșilor și a ales ca delegați pe d-ni d rn Ph. Margulies și L. Ghelerther după ce a ales un comitet provizor. Consiliul de higienă al județului a fost convocat pentru mine la orele 2 p. m. O descoperire sensatională O baie romană.— Descoperirea de la baia d-lui Calognomu.—Amănunte.— Inscripțiile.—„ Calcaneus fecit". O baie__romană Pe strada Apeduc in apropiere de sievardul loan Brăteanu se află cunoscuta baie, care astăzi e proprietatea d-lui Eustrat Calognomu. In ultimul timp d-sa făcînd reparații a făcut săpături intr’o odaie, care era condamnată, și spre marea uimire a lucrătorilor s’a dat de urmele unei adevărate băi romane. Se știe că această bae e cea mai veche din Iași, ceea ce explică poate aflarea urmelor băei romane. încă o notă curioasă e că pe un frontispiciu s’a găsit săpat pe jumătate șters „Calcaneus fecit“. Aceasta ar fi poate etimologia cuvîntului Calcania, care popular a fost apoi stropșit în modul știut de toți, după o lege etimologică bine cunoscută. Amănunte Curățind terenul s’a dat peste o zidire bine conservată, din care sunt conservați foarte bine încă, trei pereți. Zidirea poartă urme incontestabile a unei vechi băi romane, zidite în stil clasic. Pe peretele din stînga se cunoaște întrarea principală, o ușă mare și două coloane de marmură. Deasupra între cele două coloane, se afla o inscripție, care se poate încă citi Apodycterium. Pe peretele din dreapta se văc urmele unei alte uși, de-asupra căreia se descifrează inscripția : Frigidarium, iar la păretele din fund, < ușă inscripția : Tepidarium. Inscripțiile Sculpturiii Pe interiorul pereților se cunosc încă urme de sculpturi și pictur grotești, basoreliefuri, care reprezintă nimicirea titanilor, lângă una din perete o bancă romană, iar în unele părți au început să apară urme de mozaic alb. Alte amănunți imediat după aflarea acestor urme de Eustrat Calognomu, proprietara acestei băi, a telegrafiat M. S. Regelui, Ministrului de instrucție d-lui Tocilescu. D. Tocilescu fiind plecat în Ralis n’a putut răspunde, iar autorității competente au dat ordin să încetez orice săpături, deoarece un delegat al ministerului va sosi zilele aceste pentru a lua direcțiunea sápirturilor și la nevoie a reconstituiri băei romane. Pe o bucată de piatră s’a găsit parte de cuvint. Calid- Nu se ști dacă acesta e un cuvint întreg și anume de om. Piatra a fost luată l i d. Calognomu acasă. * 1 Printre lucrători se svonise că s’ a descoperit și o comoară. Din nefericit pentru d. Calognomu, știrea s’a i devenit numai pe jumătate de oai ce nu s’a descoperit de cit numai comoară arheologică. Vom ținea pe cetitorii noștri î curent, cu tot ce se va mai face î această privință. 3 ani Al. A. Bădărau se reîntoarce în Iași cu accelerați de mîine dimineață. CAP. VIII. Pares nobil Fuga.~ Fratele și sore iei — Un neam urgisit. Mirea de ziuă și văii încă de ceață. Un trei, ir ruina îi vestește apropierea de V tărgușor Löbschütz, de departe de stația castelei 1 Singură numai prim hib vdită se sui din stația aceia, jr ■ loc într’un vagon de c *u» i Gif- Trenul se porni pufo ■< Idin nou peste văi și dle se strecurau pe rîm llungi răstimpuri. Prin Isă nu mai vie cineva I dar de aceasta purta Itorul. Astfel de nimeni tiemuită intr’un colț al llăsă princesa dusă de lisvoran fără sfârșit U •* I Toate și le ’nșiră lămurit Itire, începind din sare stase pentru întăia da llung de zile și d © casu pr: ■ rI in care i-a fost dat s ívn yis. . . . , Itată cupa famrmecelor In urma ei o viață de is . ur plină—și in fața ei ? — O, ea mai spera sth v Vi ... Bun rămas zic *•>•.? 'uU «vr. radio, castel tăcut, și V , t Ipocnițe luminoase, ui c) "u; * Izut cu ochii visul vie ; n V. pip. t A Idio, țară, in care am nâUroit v >vreme, in care eram ilțeleasă și urită. Scap:-mă Ue, U, L du-mă în țara fericir .iu. li,L gostei. Și trenul sforăia i 1 Soarele, i se ridicase sus și alungase cot,la A, Li prin văi. Pe dinainte lui orse isvîrteau cîmpiîle cu h 'ile și cu sau ltele,—păraele cu mare odată princesa li se părea că vede c f .. de s- l adunau copiii să înv țo a ? ■ t... ijsuflete plăpînde cu ijlacrimi, și un tată, (■».>"• . lULor.t au să-i liniștească cu vorbe o ü [găietoare: „Nu mai tare să vie iarăși...“ înfiorată ea se ghida din colțul vagonului și se învăli cu U mantaua de drum. Trenul fugea mereu, peste margini de prăpăstii, peste costișe, prin tuneluri și păduri de brad, până ce-și ajunse țelul. In vreme ce-și urma princesa drumul cătră Dunkelbrun, se nimerise t tocmai că și fratele ei, fostul archi’J duce Wenzel, pune la cale cele di I pe urmă pregătiri de drum. Heinz Stark-așa se numea eld* 41 euma—avea o înfățișare împunăt^!.Cu ochi vioi, în care licărea un ’sfiot de Mephisto, cu fruntea l. ‘1181- tltă și înțeleaptă, cu pieptul Ji liu* Imos boltit părea un om în tare sa ii înfrunte ori ce greutate.I/a urmat Lucrătorul Gh. Georgescu din eÂ"ri str. Anastasie Panu No. 6. s’a plîns parchetului că macedoneanul Marcu Micu Ionescu, calfă la plăcintăria d-lui Pavel Cristea, l’i amenințat, din răzbunare, că-i va înjunghia, în una din zilele Paștelui Elevii clasei a Vl-a Seminarului Veniamin Costache, au fost pedepsiți a rămînea o parte din vacanție în școală. Aecțiunea Externatului a decis ca pănă ziua de 10 Mai toate elevele școalei să-și aibă isprăvite fustele și cămeșile naționale a uniformei, ce li s’a impus pentru acest an. ’a autorizat a deschide crîșme în județul nostru următorilor d-ni : Th. Alexandrescu în cătuna Cucuteni; Ilie Mateescu în cătunul Stornești corn. Sinești, V. Cioran în cătunul Osoi corn. Tomești, P. a Radoaei comuna Luțcani, com. Cucuteni și d-lor Gh. V. Ciociu, C. S. Bugariu și I. Cercel în com. Ciurea. & m la ora 3 d. a. a avut loc o întrunire a rezerviștilor evrei din Iași pentru a reînființa vechea societate „Zorile” și a alege doi delegați la congresul ce se va ținea la Aprilie la Brăila, s 3 __ m Iași Reporter. Copiii Costache Serghie și Ilena Gh. a Gafiței din c - tuna Chișcăreni com. Șipotele, jicîndu-să în groapa unei lutării din preajma satului, nu mal prăbușidu-se, i-a îngropat de vii, pe ambi copilași. Sărind în graba mai mulți săteni și rîdicînd cu hîrlețele pămîntul, găsit pe ambii copilași îmbrățișați. Nevinovatele victime vor fi inmomîntate alăturea, așa cum au fot găsite, e —r fi Tirendașul moșiei Dumești e aJ ^cerut învoirea pentru a aduce din Bucovina 70 de muncito agricoli. a-ai|---------------hooooooo.......................