Evenimentul, aprilie-iunie 1903 (Anul 11, nr. 46-116)
1903-06-10 / nr. 100
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI STRADA LAP1Ș.YEANU 44 Apare în toate zilele de lucra Un număr vechi, 30 bani ABONAMENTUL Pe un an 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei. In străinătate pe un an 30 lei -----**----Anuneluri, inserții și reclame 50 bani findul Afydio aSticisn liberal azi a „Voinței“,—de-o insolență cinică revoltătoare, la adresa Sttajestăței Sale Regelui. Intre altele, articolul spune că Regele s’ar prea putea să rămîe cu reglementul de ceremonie al Curței,dar fără tron. Cu alte cuvinte, directorul Voinței amenința pur și simplu, cu detronarea pe Majestatea Sa. Dacă d. Ianovici dorește, voi reproduce articolul, după acel ziar liberal. Dar credem că directorii Voinței are memorie bună Deci, nu-l va fi uitat. Fără altă dovadă, suntem, deci, indreptățiți să-l somăm ca, ia 18 de oare, să dezavueze prin coloanele Voinței pe „mizerabilul” care a scris articolul S. Prasin. --------------------KOOOGOOOK-------------- D. Delavrancea ne-a porit penultimei opoziții liberestit o scenă caracteristică rare, am găsit un articol isdespre dinasticismul liberal, | călit Ianovici,—directorul de Avînd sa citească un discurs în contra M. Sale Regelui la clubul liberal, dupe și înainte de această cetire a fost preumblat, de către d. Sturdza pe d’inaintea Palatului regal,într’un coloquiu animat. Aceasta nu a împedecat pe d. Sturdza să introducă la curtea noastră obiceiul bizantin de a săruta mîna Suveranului. Dar aceste lucruri sînt vechi, îmi veți obiecta cu dreptate. Sau prescris. D. Sturdza a făcut atîtea metanii de atunci! Atîta s’a pocăit, încît merită să... nu mai pomenim pentru azi nici de baronul de Hahn, nici de complotul de la Iași. Cine vede că pentru a fi bine privit in partidul colectivist, trebue numai decît să sameni șefului.—Așa, ni se spune că deoarece Alexandru cel mare avea un mic defect de conformație, cefăcea să fie capul înclinat pe un umăr, toți curtenii nu umblau decît cu capul într’o parte.—Spre pildă, nu mai departe decît la 8 August 1901, Secolul a publicat o serie de articole asupra atitudinei partidelor față de Coroană. Spicuim. . .S'ar ajunge foarte departe, zice Secolul, dacă s'ar califica de antidinasticism, sau conspirație... un sfat sincer, exprimat chiar cu vioiciune, de la un factor la celălalt. Prin faptul că Suveranul, care este un factor politic activ și istoricește responsabil, tine să i se respecte în totul prerogativele până în cele mai subtile ale lor nuanțe, cu aceasta nu conspiră întru nimic impotrivă Suveranităței naționale“. E desimț de frumos, nu e așa? Cochet ca un stilet italian și cu două tăiușuri. Aceasta nu împedecă, azi, pe Secolul să încalece calul de batic și să pue pe d. Păun să se ia la luptă cu ziarele conservatoare pe tema dinasticismului. Dar Secolul e un ziar lăturalnic. Ziarul oficial al partidului liberal e Voința, condus de o personalitate foarte marcantă în partidul liberal, d. Ianovici. D-sa are aerul că dă directiva ; d-sa tratează în numele partidului său în toate ocaziunile, așa că nu știi cine e reprezentantul atitrat al colectivitătei, d. Sturdza sau d. T . • Ianovici. • Și d. Ianovici e de un dinasticism intransigent. Nu sînt decît cîteva zile, de cînd d-sa neplăcîndu-i spiritul unor articole apărute în Conservatorul, le-a socotit ca nefiind în destul de respectuoase față de Majestatea Sa Regele și, apărător convins al dinastiei, a somat pe oficiosul nostru să dezavueze în 24 de oare pe „mizerabilul“, care a scris acele articole. Ți-e mai mare dragul, de așa cavaleresc apărător al Coroanei ! Dar, nu știu cum, numele d-lui Ianovici nu-mi evoca de fel figura unui cavaler, cuirasat de otel și care bate drumurile mari spre a se lupta „pour le Roy”. Și am scormonit colecțiile ziarelor — sunt lucruri interesante în ele, — și o, minune! Intr’un ziar iașan, din tim Paltoane și pantalon (Continuare) Ne-am oprit ori la d. Tache Protopopescu cu enumerarea chiaburilor cari, desculți într'o vreme, au făcut averi fabuloase din politică—cari, cum a zis neuitatul Alexandru Lahovari au eșit bogați din țară săracă. Să continuăm, căci seria e nesfîrșită. Brătienii, aveau o sfoară de moșie așa de mică încît dacă îți lua vîntul pălăria la un hotar, ți-o arunca pînă la hotarul cel-l’alt. Această firescă urma să fie împărțită între o spusă de copii. Astâzi, de cînd cu silnica recompensă națională și cu privilegiile, pe cari li le-a dat politica. Brătienii sunt bogați putrezi, fără să fi jucat loterie și fără să fi făcut vre-un negoț bănos. D. P. S. Aurelian, a venit aci fără tîrsuri la bocanci, a trăit cu o familie numeroasă, o viață întreagă cu 20-30 de galbeni pe lună, și de obic face politică, a ajuns, vorba Voinței Naționale de mai anțârți, să agonisească milioane din leișoara de dăscăliciu. D. Cociaș, pănă mai anii trecuți își risipea puterile explorînd, pe te mirice, vadurile vechi din Brăila. Acum de cînd face politică liberală, a intrat în proprietățile Academiei și, pentru cîteva mii de lei plătibile în rate, ține in arendă domenii cu recoltă bogată și cu edecuri a căror valoare întrece de cîteva ori prețul arendei pe mai mulți ani. Mai trebue? Vom mai da în numărul viitor, căci sunt pe la Credite oameni cari, ca să mascheze absența ghetelor, purtau galeșii pănă după Paști—și astăzi au pus stăpînire pe mai toată proprietatea funciară din regat. Fiindcă pomelnicul amenință să se facă prea lung, ne oprim astăzi aci, și întrebăm pe redactorii Voinței Naționale: cînd crema partidului este eșită din noroiul acesta imund, nu e stîngaciu lucru ca organul celor instăriți cu japca să vorbească de paltoane și mai ales să rîdă de cei cărora le-ar lipsi acest efect de îmbrăcăminte, dar nu le lipsește, ca liberalilor, cinstea și respectul publicului ? E mai bine să n’ai palton decît să ai unul de furat e adevăr elementar, dar pe care gazeta celor înjoliți apucate n’are să’l priceapă niciodata. De aceea „Conservatorul“ Va urma ----------------MOOOOOOOK------------ Ultima oră — Ora 4 p. m. — PETRU I Delegația la Rege Geneva, 9 Iunie.— Cei 28 de piloți și senatori, delegați de marea Sknpcină, au sosit aci. Domnul Nenadonitch secretarul lui Petre I, a itrodus delegația la rege. Alocuțiunea a ținut’o d. Pera Velimirovic, fost președinte de consiliu in ultimul cabinet radical. Comunicînd regelui votul Skupcniei, el l’a asigurat, in termini parte entuziaști, de devotamentul ;ărei, guvernului și a armatei. I-a remis apoi o scrisoare sem io hani—Seria II Anii XI No. 100 MARTI 10 IUNIE 1003 c oniservatos nată de guvernul provizor și prin care acesta îi prezintă pe toți membrii delegației. Regele a răspuns că este fericit de a cunoaște pe fruntașii politicei sârbe și că va face totul pentru prosperarea țărei. Regele nu mai esă în stradă, decît întovărășit de casa sa militară Impresiunea Regelui Geneva, 9 Iunie.— „ Journal de Geneve“ publică textul unei conversațiuni ce a avut-o cu Petre I, imediat după ce acesta primise delegația. — Bucuria mea, cînd am revâzut pe compatrioții mei, n-o puteți pricepe dv., care trăiți într-o țară liberă, de unde nu puteți fi expulzați. In anul anul 1858, venisem aci ca Principe Acum voi părăsi Geneva — ca Rege ! Un sfat de urmat Geneva, 9 Iunie.—Regele a declarat aceluiaș ziarist că lasă la Geneva și mulți prieteni și amintiri plăcute. Zilele trecute el primise, de la o femee spirituală, o scrisoare în care aceasta i spunea : „Să domnești! Fă din sîrbi un popor republican. Invață-i să domnească și pe urmă intoarce-te aci.“ Arsene Karagheorghevici Geneva 7 Iunie.—Arsene, fratele lui Petru I, a sosit astăzi aci, el va întovărăși pe fratele său la Belgrad Domnul Nenadovitch, secretarul Regelui, va pleca la Petersburg pentru a duce la Belgrad pe copii regelui Elena, Georges și Alexandru. Unicul copil al lui Arsene Karagheorghevici, stabilit in împrejurimile Genevei, va fi adus și el in Belgrad Plecarea din Geneva Geneva, 9 Iunie.—Regele principele Arsene, deputațiunea și casa militară, vor pleca de aci, prin Insbruck, astăzi. Luni la 5 ore. La Vlena, regele va pune uniforma de general La gara de Vest, va fi așteptat de o nouă deputațiune de 40 membri, delegații orașului Belgrad. Un fals Viena 9 Iunie. Produce mare sensațiune faptul că textul telegramei, pe care împăratul Austriei a trimis’o noului rege a fost falsificat. Intr’adevăr gazeta oficială Sîrbească a omis de a pune in textul reprodus și pasajul privitor la regretul împăratului pentru sîngeroasele evenimente Svonul sinistru Geneva 9 Iunie.—Svonul despre asasinarea noului rege a circulat astăzi și aici. S’a comunicat regelui despre svonurile ce circulă și el a raspuns că farsele acestea sunt de prost gust. Programa oficială Belgrad 9 Iunie. iată textul programei oficiale pentru recesiunea în Belgrad a noului rege. Ziua I (Mercuri) Regele va sosi la orele 12 din zi. Plecarea de la gară la Mitropolie, unde va avea loc Te deumul, de aci la Palat. Seara retragerea cu torțe și recepția unei deputațiuni a notabilităților din Belgrad. Ziua a doua (Joi) dimineața depunerea jurămîntului pe Constituție. Această solemnitate va avea loc la orele 9 dimineață în marea skupcină. Regele va trece apoi în revistă armata, iar după amează va primi mai multe deputațiuni: seara reprezentație de gală la teatru. Ziua a treia recepția funcționarior superiori și a corporațiunilor la 11 ore dimineața. Comandantul pieței Belgrad 9 Iunie. Cu o dovadă că pretențiunile puterilor străine, pentru pedepsirea vinovaților nu vor fi satisfăcute este faptul că locotenentul colonel Misie, autorul principal al asasinatelor a fost numit comandantul pieței orașului Belgrad. Pedepsirea vinovaților Belgrad, 9 Iunie. — Toate ziarele de aci spun că o pedepsire a autorilor omului e imposibilă și anume ". I, fiindcă situația i-a silit să facă ceea ce au făcut al doilea, fiindcă ei au fost grațiați în mod absolut atît de popor, cit și de reprezentanța națională; al treilea, fiind-că regele Petru nu are să se ocupe de lucruri făptuite în absența sa; al patrulea, fiind că puterile care cer un asemenea sacrificiu din partea unui popor mic, n’ar putea dovedi că ele au făcut-o la rîndul lor. Așa spre pildă, împăratul rus Pavel a fost și el ucis de ofițerii săi; tronul a fost moștenit de fiul său, dar istoria nu ne spune că fiul a răzbunat omorîrea tatălui său. Devastarea de la Kișinau Berlin, 9 iunie. — Vossische Zeitung primește amănunte importante asupra felului cum se face instrucția celor petrecute în Kișinau. Afacerea este dată pe mîna mai multor judecători de instrucție, in sensul că unii se ocupă de omorurile făptuite, alții de persoanele rănite și altul de furturile, ce au fost comise cu acea ocazie. In acest timp s’au lansat noi mandate de depunere, așa că numărul arestaților se urcă actualmente la o mie. Judecătorii, însă, își dau toate silințele ca să facă lucrurile mușama. Poliția face tot posibilul de-a ascunde ori ce urmă vreilor li s’a de crimă. E ordonat a-și repara casele devastate și de-a face ca orice urmă de sînge să dispară. Văduva unui omorît, anume Katzkelevici, care s-a opus la aceasta, a fost condamnată la o lună închisoare. Parchetul a refuzat să ordone autopsia cadavrelor, de aceea este de prevăzut că autorii principali vor fi și ei achitați. O sinucidere Berlin 9 Iunie.— Se telegrafiază din Potsdam că judecătorul tribunalului de acolo, anume Nikse, s'a sinucis într-un acces de nebunie. Se va face autopsia cadavrului, pentru a se constata dacă sinucisul fusese de mai mult timp bolnav și in cazul acesta se vor anula toate deciziile date de dînsul. Călătoria noului Rege Viena, 9 Iunie.—Regele Petru, după ultimele știri sosite aci, va părăsi Geneva, azi, Luni, la carele 8 sara, cu un tren special regal. Trenul cuprinde locuri pentru 50 de persoane și se compune din două vagoane cu paturi, un vagon-salon, un vagon-restaurant, un vagon de clasa întăi și două vagoane cu bagaje. Distanța Geneva-Belgrad e de 1300 kilometri. Trenul va sosi in Viena la 9 oare și 55 minute sara. Se va opri în Viena timp de 25 minute și regele va fi salutat aci de colonia și studenținea serba. La oarele 10 și 20 minute trenul va trece de la gara de Vest la gara Statului. El va sosi la Buda Pesta, fără a se opri, la orele 3 dimineață, iar la orele zece va fi la Belgrad, împrumutul rus Berlin, 9 iunie. Se telegrafiază din Bruxelles că un consorțiu franco-belgian a preluat marele împrumut rus și că prima subscriere de 50 milioane va fi deschisă curînd , Paris, Bruxelles, Amsterdam și Geneva. Zvonuri neconfirmate Berlin 9 Iunie.—Se telegrafiază din Colonia, că Gazeta Coloniei publică o corespondență din Constantinopol, în care se povestesc fapte, ce s’ar fi petrecut în interiorul palatului. Patruzeci de răniți s'ar fi scos de acolo. Gazeta nu poate da nici o deslușire asupra cauzelor, atît știe numai că numărul agenților secreți a fost considerat sporit și că bulgarii stabiliți în capitală sunt de aproape supraveghiați. Un act solemn Geneva, 9 iunie.Delegația, care a sosit aici, a adus noua constituție și a prezentat-o Majestaiei Sale Regelui, care a iscălit-o Regele va jura pe dînsa înaintea adunărei naționale. Ultimul Obrenovici Viena 9 Iunie.—Se comunică din Constantinopole ziarelor de aci, că adevăratul nume al fiului d-nei Cristic nu este Milan, ci George. d-na Cristici se numește astăzi Artemisa Iohanides și nu numai că nu’i dă fiului său o educație princiară, dar face tot chipul ca fiul ei să nu afle acum că este roada romanului ei cu fostul rege al Serbiei. D-na Iohanides posedă 150 de scrisori, toate fotografiate, din care reesă că Milan se interesa foarte mult de sănătatea micului George. Cînd și în ce fel va face uz de aceste scrisori, nu se știe. Redivul Egiptului Viena 9 Iunie. Redivul Egiptului, Abbas Hilmi Pașa, a plecat de aci la Paris. Familia Lumovița Viena 9 Iunie.—Surorile foastei regine Draga n’au primit astăzi de cit pe directoara unui institut francez, institut în care domnișoarele Lungevița și au făcut educația. ^„Ju io nina Rădășeni a avut loc astăzi un început de revoltă, care putea să fabă urmări foarte grave. Intrarea merelor din Rădășeni, apreciate pentru bunul lor gust, au fost supuse, la intrarea lor in comunele învecinate, la o taxă maximală de 10 lei pe an. Această taxă ilegală a revoltat pe merari și de aci a născut începutul de revoltă, care a necesitat intervenirea jandarmilor. Iezi se judecă înaintea Curței ** *de Apel secția II procesul intentat de Moise S. Șraier contra Soc. Tramvaiului electric pentru daune suferite în August 1901, prin calcarea și uciderea unui copil. IjAsupra procesului Covp- U ^ Liebling, implicați în fraudele de la finanțe, primiri din Berlin, de la corespondentul nostru obișnuit de acolo, o amănunțită dare de samă. Interesantul manuscript sosiniu-ne cu ultimul curier, suntem nevoiți a-i amina publicarea pentru mîne, comitetul societăței de gimnastică și muzică, roagă pe d-nii membri aderenți, a veni mîine. Marți, seara la oarele 8 și juni. la marea întrunire ce se va ținea în localul societăței str Școala de Arte. D-l | președinte Paul Bujor va ținea o conferință, iar confrații de la „Liberalul“, au obosit cu mult înainte de teme ii predarea interesantelor lor acțiuni. In numărul de Duminică, după ce, u un adevărat potop de spirit, imndara ziarul lor, cu taverne cușer, iu băiașii de la Sarata, cu alte asemenea delicioase enumerări, se roagă de noi „ca să-i lăsăm.“ Asta înseamnă că cursurile școalei l6 adulți de la „Liberalul“, s’au inchis. , Curtea de Apel va fi compusă astfel pe timpul vacanției: De a 1—5 Iulie d nii: Burada, Sinescu și Suciu; de la 6—12 d-nii: Sofian, Sinescu și Suciu; de la 13 25 d-nii: Sinescu, Cernătescu și Sofian; de la 26 Iulie 6 August d-nii Vrăneanu, Volenti și Sinescu; de la 7— 8 d-nii: Hiia Crivăț și Sinescu,9—31 d-nii Donici, Porfiriu și Silescu fr J *a 24 Iunie, cu prilejul hraco mului sfintului Ion de la Suceava, corul mitropolitan ieșan va acompania serviciul divin. 1 A ivdenda portăreilor pe anul acesta este de 1.200 lei, ce-a revenit fiecărui portărel. — £ M , r _Iată cum s’a compus tribunalul c ^de vacanță: de la 1 -11 iulie la președinte A. Gane, 12—25 G. c CIO O A ________I 171 T Regimentul Cuza-Vodă Nici că putea să fie idee mai ferită decît aceea de a se ridica valul stăreț deasupra numelui Mareluomn^ Roman Alexandru Ioan Cuza“, pentru a se face un monumment, care să perpetueze memoria altuia care a făcut fapte de o măștie și de o însemnătate incalculailă, împroprietărind pe țaranul asupru, luînd averilor monăstirești in mîinile streinilor neamului nosu, precum și o mulțime de alte spte tot atît de mari, care ne au reașteptat și reînalțat orgoliul națioal în fața streinilor, și care ca culme,—Mîndrul Domnitor prin independența caracterului său și prin srăzneala sa bine calculată a putut iie să cadă acel vechi obicei unitar ce-l aveau foștii Domni ai Țări de a Ingenunchia și săruta pulana hainei Sultanului. Nu mai puțin adevărat este, — că cest scump nume respectat de oricare adevărat Roman ar fi bine să fie și mai răspîndit prin semenii comemorații in mai multe ărți ale țării, pe care Ei, Vodă Cuza, trezit-o ca dintr’un somn letargic pe care a făcut’o să prospereze i toate direcțiile. Pentru acest scop mi-a venit și fie de a face o modestă dar justă [e opunere, bazîndu-mă pe un fapt ideplinit cu alți domni ai țărei. Căci se știe că înainte de Unire, Iașul Focanii avea la jumătatea sa linie de demarcațiune între Munini și Moldoveni, dar că,—aceasta dispărut pentru vecie cu ocazia U rei Principatelor sub alegerea unui celuiaș Domn în persoana lui Alexandru loan I Cuza. De aci rezultă întrebarea : oare Falcul și Mare Domnitor n’are și el *ept la recunoștința Patriei ca cel ațin regimentul din localitate ce iartă numirea de Putna No. 10 s’ 3 botezat cu acel de „Cuza Vodă” ib a căruia Domnie s’a realizat an vis secular al Romînilor, de a uni sub un acelaș Sceptru amile țări surori. N’are și el tot atâta drept ca și lilalți Domni ai țărei, măreți prin tălepciunea sau vitejia lor, cărora s’a împrospătat memoria din d Rementelor de Infanterie din țară nnirile numelui lor de—Mircea No. 1, Ștefan cel Mare No. 13 Mihai teazu No. 6,—*Radu Negru No. 28, Dragoș Vodă No. 20. Eu cred că da , și nu mă îndoc cituși de puțin că fiecare Rom căruia nu-i lipsește nobleță filetului, va aproba propunerea .— Ci cu această numire, va face să răie neperitoare și dulce în amintirea nerațiilor viitoare perpetuarea fiului acelui Domnitor, care prin brețile sale fapte a făcut mult bine omului Romînesc și sub a cărui sepuit de Domnie s’a făcut Unirea filor Surori. Nu cred să fie cine-va care să ată tăgădui marele sale acte nanale.—Și dacă acestea îi sunt cuscute ! Pentru ce i se înconjoară vălul uităm numele Domnitorului ,t de scump întregei suflări adevăr românești ? Ar fi cea mai mare gratitudine să piară numele Cerățului Patriot și Domnitorului suim prin mirele sale fapte. Propunerea nu costă bani,—de orisacrificiu pentru „Cuza-Vodă“ ar puțin în raport cu faptele sale,— pană mai competentă, ea ne avînd castă pretențe,—ar putea atinge mai ne coardele sentimentale ale acela în drept de a o putea face, ca opunerea să fie nu numai realizată dar mai mult chiar să facă a impusă ca Regimentul Putna No. să se boteze cu numirea de „Cu- Vodă No. 10 ca—veșnică anine a unirei Principatelor sub acelaș imn Roman și încă acea frumoasămintire, că în Orașul Focșani, Oștni—ambele țări surori, au jucat ura Unirei, Hora lui Cuza. Armata trebue să aibă recunoștințntemeietorului ei,—eu ca vechi litar îmi fac o datorie. Căpitan A. Mihaleescu . Asupra acestei propuneri, Adevăr a publicat următoarele aprecieri: Se știe că un comitet de cetățeni, luat inițiativa ridicărei unui moment fostului domnitor Alexand loan I. Cuza, pentru a perpetua smoria aceluia, care în scurta lui munie a săvîrșit o mulțime de faptari și frumoase ca : împroprieirea țăranului, luarea din mîinile ăinilor a averilor mînăstirești și a contribuit in mod puternic la irea operă a unirei principatelor.