Evenimentul, aprilie-iunie 1903 (Anul 11, nr. 46-116)
1903-06-11 / nr. 101
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI ** STRADA LAPUȘNEANIJ 44 — — 10 bani—Seria II Anul XI No. 101 MERCURI 11 IUNIE 1903 Apare în toate zilele de lucru Un număr rechin 30 bani EVENIMENTUL / /<r< Zinx csussxvatos ABONAMENTUL Pe un an 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei. In străinătate pe un an 30 lei -------------. Anuneluri, inserții și reclame 50 bani rîndul Solidaritatea regilor Regele Petru I va întră în aclamațiile mulțimei în Capitala sa, recunoscut de către Austria și Rusia, principalele monarhii interesate în peninsula balcanică și tot odată ultimele State, în care principiul monarhic joacă un mare rol. Un confrate a observat cu dreptate că nu sa pomenit o alianță politică mai degradatoare cu acordul austro-rus, întemeeat pe interesele cele mai meschine. Confratele nostru are perfectă dreptate și cu ocazia omorului nemai pomenit de la Belgrad s'a dovedit această lipsă de orice preocupare înălțătoare. Singurele state, cari au știut să aibă o atitudine demnă, au fost Anglia și Olanda, cari au rupt orice legături cu asasinii galonați ai neferitului Rege Alexandru. Trebue să spunem, spre mîndria noastră, că Regele Carol a fos foarte demn, respingînd cu indignare comanda regimentului, care a însîngerat Konakul. Rămîne că și guvernul său să-i complecteze opera, rechemînd de la Belgrad pe reprezentantul romín Partea curioasă a lucrului e că amîndouă aceste state Anglia și Olanda, deși monarhii în formă, sînt în fonc mai mult republici. Incît în fierarea serbilo regicizi vine tocmai de la indiferenții, de nu adversarii, principiului monarhic, pe cînd Austria și Rusia, cele mai monarhice state moderne, s’au grăbit cele d’întăi să recunoască pe non Rege, făcînd oarecari restricții aproape fără a insista asupra lor. Totuși, cea mai elementară aprofundare a chestiei ar fi trebuit să arete acestor doi autocrați că Lor li se cuvinea a fi cei mai intransigenți răzbunători ai asasinaților Suverani șerbi. Poate să fi avut pacate, acești nenorociți păcate mari, poate să nu fi fost pe placul protocolului vienez și rusesc ; totuși, ei erau Suverani, purtau titulatura : „Rege prin grația divină și voința populară“ Toți regii aveau o tainică legătură cu acest Rege oropsit. Toți trebuiau să-l răzbune de nu au știut să-l apere. Azi a dispărut misteriosu sprijin, pe care dinastiile o trăgeau din dreptul divin. Analiza modernă a dezbrăcat pe Suverani de acea mistică aureolă dumnezeeacă, care făcea d’intr’un Rege un supra-om In formula pomenită mai sus, prin grația divină a rămas numai ca o amintire a ceea ce a fost altă dată. Singurul sprijin al tronurilor, ce se clatină, e numai respectul pentru înaltul magistrat modern, pe care conștiința unei discipline superioare cearcă să-l învălue într’o atmosferă de superioritate, în credința unor drepturi consacrate Acesta fiind ultimul sprijin moral al tronului, Țarul și Imparatul Rege,—ce și-a păstrat încă ceva urme din autocratica sa putere de altă dată,—ar fi trebuit să ceară a se pedepsi cu cea din urmă asprime regicizii. Ne aducem aminte de sălbatica goană în contra anarhiștilor, cari au omorît mult mai omenește pe Carnot, Umberto și împărăteasa Elisabeta. Aceeași intransigentă atitudine ar fi trebuit s-o aibă, acești ultimi reprezentanți ai Monarhiei, și față de asasinii de la Belgrad. Toate aceste considerente morale au dispărut înaintea tendințelor utilitariste. Orice lucire de ideal a apus in fața necesităților politicei pozitiviste. Și iată de ce confratele nostru a avut dreptate, spunînd că nu a exista în istorie un pact mai imoral ca acordul austro-rus Dar se pare că sunt legi inexorabile. Instituțiile, cari și-au perdut rostul social, se degradează, își perd orice conștiință morală. Și pare că monarhiei, așa cum o reprezintă Țarul și bătrînul Impărat-Rege, îi va suna în curînd ceasul. S. Prasin. ~*OOOOOQOK----------- Statua lui Cuza Confratele nostru La Roumanie are un prim articol cu acest titlu, care începe astfel: Onoare Regelui Carol I , după inima Românilor. Și nici n’aveam îndoială despre dinsul. Cind am aflat că numele Său va figura în fruntea listei de subscriere pentru ridicarea unui monument lui Cuza-Vodă, noi nu am avut nici o surprindere; dar bucuria ne-a fost mare. Prințul Independenței din d dreptate Prințului Unirei, primul Rege al Românilor salutînd pe uitimu Voevod indigen. Mesia politic chemat de dorințele părinților noștri onorind memoria Precursorului, aceasta e foarte nobil și foarte mișcător. Să spunem sus și tare, Cuza a făcut cu bună știință posibilă venirea unui prinț străin ; el curăți terenul inaintea lui“. Și apoi, confratele bucureștean salută statuea lui Cuza . ..Și ziua înaugurărei acestei statui va fi o adevarată serbare națională, de la care nici un Român nu va fi exclus, de la care nici un Roman nu va voi să se excludă. Topuzul princiar să ia loc in Arca alianței noastre lingă coroana de oțel. Vechiul testament și cel Nou să fie obiectul aceluiași cult, deoarece sunt cele două cărți ale credinței noastre naționale“. Suntem fericiți că ideea propovăduită și de noi a găsit ecou așa de frumos, pretutindeni. Aceasta ne da speranțe pentru viitor. Din parte-ne salutăm cu mîndrie probabila curîndă Înălțare a statuei ultimului Vodă, pentru că astfel vom avea, ca Iașani și conservatori, mîndria de a fi adus piatra noastră la viitorul monument. -------------x oaoaoooei------------Priar O stupiditate Ziarul Voința Națională a descoperit un lucru cu adevărat extraordinar: „d. Take Ionescu s’a făcut vinovat de un fapt penal“ fraudele de penal, pe cari i le denunțase un oarecare deputat și e „supus la pedepsele aplicabile acestor delicte“. Mărturisiți că dacă nu ați ceti aceste cuvinte negru pe alb, ați crede că e vorba de o farsă de prost gust. Auziți, oameni buni! D. Sturdza, d. Haret și d. Pictorian,—trei crai de la răsărit,— comit fraudele și mărturisesc aceasta ; totuși, presa liberală nu găsește decît cuvinte de laudă la adresa lor. D-lui Take Ionescu un deputat, foarte intransigent, îi denunță că colectiviștii,—ministerul finanțelor era compus din oamenii d-lui Take Protopopescu, fură și trag, cum denunțase și răposatul G. Dem. Teodorescu, falsele trageri de la Creditul rural—și vinovați nu sunt d-nii Sturdza, Haret și Pictorian, ci d. Take Ionescu, care nu s’a încrezut in acea vagă denunțare și nu a arestat imediat pe d Take Protopopescu !!! Dar dacă d. Take Ionescu trebuia numai decit să aresteze pe d. Take Protopopescu, atunci ce rost mai are demonstrația colectiviștilor in timpul procesului Prasin-Protopopescu ? Spune-i stupiditate— și gata St>. -------------aocococo»*----------- Mitima — Ora 4 p.m. — ^.Sublicăm între telegramele noastre de astăzi, textul unei scrisori, pe care principele Jaime de Bourbon, fiul pretendentului la tronul Spaniei, o adresează lui „limes” și în care protestează în contra asasinatelor din Belgrad. Principele Bourbon și-a făcut stagiul militar în Kișinău, și a fost în Iași în anul 1897, cu ocazia prezenței noi a M. S. Piegelui, pentru inaugurarea Universității. Un mic incident, faptul că principele nu se anunțase mai întâi la comenduire, și eșise în oraș în uniforma rusească, îl făcuse să petreacă vre-o jumătate oră la comenduirea pieței A doua oară principele a luat loc în loja regală alături de M. S. Regele. PETRE I Plecarea Ambasadorilor Semita, 10 Iunie.—Astftzi luni, cu trenul de 11 ore dimineața, reprezentanții Angliei și Țărilor de Jos au părăsit Belgradul, în urma convingerei că ofițerii vinovat nu vor fi pedepsiți. Consulii ziselor țări au rămas la posturile lor. Regele spre Belgrad Geneva, 10 Iunie.— O mulțime enormă staționa ori sara în fața gazdei noului rege, rue Belot 5. Trăsura reprezentantului Rusiei așteaptă la ușa de intrare. In urma ei, ca pildă contrast, se află trăsurica cu care fostul „ Monsieur Karagheorghevici",obicinuia să-și facă obicinuitele curse in oraș. La ceasurile 7 jumătate apare Regele. Mulțimea îl aclamă. Petre purta haine civile. Lîngă el, in trăsură, ia loc Pera Velorovic, iar vis a vis, generalul Popovic, șeful casei militare. Gara de Geneva era pavoazată Mulțimea aclamă și aci pe noul rege. Trenul regal a plecat de aci la 8 ore. George Simic Belgrad, 10 Iunie. —G. Simic, care a jucat un rol preponderent în complotul sîrb, va fi numit ministru plenipotențiar la Viena în locul d-lui Cristic. Domnul Simic a mai ocupat acest post. O audiență Geneva, 10 Iunie, - înainte de a pleca de aci regele a primit în audiență pe domnul Th. Zu Gessen, vice-consul al Rusiei în Lausiana Doctorul Nenadowitch Geneva, 10 iunie.Actualul secretar al regelui, doctorul Nenadowitch, va fi numit ministru al externelor. O repudiere senzațională Geneva, a6 iunie. Journal de Geneve, unul din cele mai bine informate ziare în chestia evenimentelor sîrbești, spune că ofițerii garnizoanei din Belgrad s’au întrunit a doua zi după comiterea asasinatelor și s’au declarat nesolidari cu faptele colegilor lor. Un apărător al lui Alexandru Viena, 10 Iulie Jaime de Bourbon, fiul lui don Carlos, publică o scrisoare în „Times“ în care ea apărarea ucisului Rege. El spune că e crud și trist că nu se găsește in presa continentală un singur cuvînt de simpatie pentru suveranii asasinați. Principele de Bourbon a cunoscut personal pe defunctul Rege și de aceea aduce omagii bunei sale inimi și entuziasmului ce avea pentru Serbia. Studenții sîrbi Viena 10 Iunie.Se telegrafiază din Geneva că înainte de a pleca de acolo regele Petru a primit o deputațiune, compusă din 7 studenți sîrbi, care-și fac studiile acolo. Alocuțiunea a fost ținută de studentul in drept Rancovic, care a zis in substanță . Tineritul universitar sîrb din Geneva, este fericit de a putea să vă feliciteze la începutul erei, in care intră acum patria atît de crud încercată. Rugăm pe D-zeu ca să vă sprijineasca in opera cea mare, pe care o veți întreprinde. Reședința regelui Geneva 10 Iunie.—Regele Petru I va locui in noul palat. El ar avea de gînd să facă să se distrugă conacul, unde au avut loc sîngeroasele evenimente. Trenul regei Viena 10 Iunie.— Trenul regal, care sosește aci mîna dimineață, este condus de Vikovici, inspector al căilor ferate sîrbești. Un incident Geneva 10 Iunie.— Jurnalul Der Tag, ce apare aci, a expus într'o librărie niște gravure reprezentînd pe regele Alexandru și pe regina Draga, cu mențiunea, victimele căsăpiilor din Belgrad. Studenții sîrbi intervenind, poliția a ordonat librarului să scoată din vitrină acele gravuri. Ziarele din Geneva protestează contra acestui atentat la libertatea presei. Călătoria regelui Geneva 10 Iunie.—la afară de persoanele despre care am spus că au luat loc în trenul regal, mai trebuiesc menționați d-nii: Barlowitz, cel mai mare negustor din Belgrad, care a sosit aci înaintea casei militare și cîțiva prietini intimi ai noului rege. Toți servitorii, pe care regele îi avea aci, au plecat la Belgrad. Alegerile din Germania Berlin 10 iunie.— In amănuntele ce se văd asupra succesului, ce a fost repurtat de socialiști în alegeri, ziarul „Vorwaertz“ spune că pănă și funcționarii palatului și înalta aristocrație au dat voturile candidaților socialiști. In arondismentul Sans-Souci, unde nu votează decît funcționarii palatului, socialiștii au avut 5 voturi, iar în arondismentul Bellevue, unde locuesc marii aristocrați, a avut 100 de voturi. Casa militară Geneva 10 iunie. Căpitanul Rostiei, care face parte din casa militară a regelui era șeful gardei pedestre regelui Alexandru, iar locotenentul de cavalerie Gruici făcea parte din garda călăreață. Presa engleză Viena, 10 Iunie Se telegrafiază din Londra, că în urma plecărei ministrului plenipotențiar englez din Belgrad, presa engleză are o atitudine și mai ostilă față de Serbia. Un Te-deum Viena, 10 Iunie Se telegrafiază din Constantinopol că in capela bisericei ambasadei rusești din Budjucere, a avut loc un Te-deum pentru Regele Alexandru și Regina Draga. O manifestație Viena 10 Iunie.Se telegrafiază din Roma că ofițerii italieni, care posedă decorațiuni sîrbești au pus aceste decorațiuni la dispoziția ministrului de rasboiu ca o protestare in contra asasinatelor din Belgrad. Franța și Serbia Paris, 10 iunie.—Guvernul francez publică un comunicat, prin care spune că n’a respuns până ’n ziua de astăzi la notificarea ce i s’aăcut de către guvernul provizor sîrb. Deces Paris 10 Iunie.—D-rul Gerard Marchant, cunoscutul chirurg a încetat din viață. Comitetul diriguitor al „Ligei culturale“ se va intruni zilele aceste pentru a stabili programa festivalului național organizat pentru ziua de 22 Iunie. La acest festival va participa și d. Petre Grădișteanu, președintele Ligei culturale. D-sa va rosti o disertație cu subiect național. C astăzi au început la școala ** * Gh. Adamachi examenul elevilor pregătiți în particular. Comisiunea e presidată de d. Dafinescu. In procesul de daune intentate de M. Șraier în contra direcțiunei tramvaiului electric, despre care am vorbit eri, Curtea de apel secția Il-a a condamnat pe numita direcțiune la 3000 lei daune și 300 lei cheltueli de judecată cătră reclamant. zi s’a reînceput, înaintea tri** * bunalului secția Il-a, procesul dintre principele Dim. Sturdza și d-nii M. Fischer și B.luster pentru daune rezultate din rezisiarea unui contract de arendă. G . desmirtție Liberalul de Marți 10 iunie 1903, sub titlul „Campania infamă” răspunde „Acțiunei* pe care o socoate antidinastică și spune că d. Victor Ionescu, fratele fruntașului nostru d. Take Ionescu, amenință Dinastia. Valorosul nostru confrate din Capitală a declarat și dovedit în nenumărate rînduri că antidinasticismul aparține numai partidului liberal și nici decum partidului conservator. Printre altele citează și niște versuri de ocazie sub cuvînt că ele aparțin unui conservator, care „alimentează din cînd în cînd coloanele „Evenimentului. Dăm „Liberalului“ cea mai formală desmințire și declarăm că numitele versuri, nu se datoresc nici unui colaborator al ziarului nostru și că pseudonimul—Ludor - aparține unui poet bine cunoscut din Capitală, care colaborează numai la ziarul „Acțiunea c. u începere de la 18 Iunie (Iulie st. n) se va pune in circulație trenul express ce va pleca din Ieși la orele 1 și 15 minute d. a. și care va avea legătură imediată, la Pașcani, cu expresul Berlin. In aceeași zi expresul ce pleacă din București la orele 8 35 dimineață, va înceta să aibă legătură in Pașcani și va sosi in Iași la orele 6.15 seara atoritățile din Lemberg au ** * cerut poliției noastre urmărirea bogătașului comerciant Bossa Saxer, bănuit că ar fi otrăvit pe soțul d nei Ana Mihailovici, pentru că aceasta rămînind in urmă văduvă să o poată lua în căsătorie. Soldații regimentului 13 Ștefan cel Mare, vor executa in astă-noapte mai multe exerciții de lupte. Joi va avea loc inspecția d-lui general Beller, cunoscutul ziarist Nicolai Seliakoff, redactor la marea revistă ilustrată „Kraj“ din Petersburg, a trecut ori în Rusia prin punctul Ungheni, venind din Belgrad. Soldații schimbași din Reg. 7 cavalerie vor fi desconcentrați pe ziua de 13 Iunie. Învățătorul Pantilimonescu din com. Tomești a obținut un concediu de 12 zile. „toți revizorii școlari din țară vor fi convocați zilele acesteia Capitală. *! — 1 . N. Arbore institutor la sc. 0 Trei-Erarhi, a obținut un concediu de 10 zile. D-sa va fi suplinit de d. Apostol. Tribunalul secția la preschim•^dat amenda de 3000 lei, la care fusese condamnat Moise Bereu Ringhelescu pentru contrabandă de tutun, in 6 luni închisoare, deoarece Ringhelescu n’a avut cu ce plăti amenda. Ofițeri și soldați De citeva zile, Belgradul e „ocupat“ de mai bine de una sută de corespondenți speciali, care au venit pentru a povesti în toate limbile un colos de fapte diverse. Dar nu s-a semnalat nici un membru al Academiei de Științe morale și politice secția (istorică) a unui profesor din Expord sau College de France, de la Universitatea din Berlin sau de la Sorbona. Nici un istoric n’a luat Orientul Expreso. Acești domni nu se deranjează din cabinetele sau bibliotecele lor. Și apoi vor avea pretenția să povestească comploturile din Bizanțin sau din Roma imperială; vor publica (după „nota“) o ediție a dramelor istorice ale lui Shakespeare, unde se văd atîtea principii ciocnindu-se, vor arunca o noua lumină asupra mortei lui Iroarie al IV-lea sau lui Petru cel mare, fără a uita cîteva anecdote din timpul Renașterei în Italia. Se pot culege aici observațiuni de o sinceritate aproape absolută. Evenimentele s’au îndeplinit în mijlocul indiferenței generale. Nici o eroare pentru ucigaș. Nici un entuziasm pentru noua dinastie. Toată lumea a găsit foarte simplu mijlocul întrebuințat pentru a rezolvi o problemă politică cu adevărat dificilă. Nici o prefăcătorie. Nimeni nu simte nevoia nici de a se desvinovăți nici de a exagera partea, pe care a avut-o în această afacere. Nu suntem în prezenta unor conspiratori de teatru. Nu există cobotinajul. Totul ienatural. Un frumos subiect de tragedie a la Corneille, se găsește in conflictul de datorii, care a izbucnit în conștiința căpitanului de geniu Miljkovitschi ofițer de ordonanță a Regelui Alexandru. Acest ofițer fusese pus în curent cu aceea ce se prepara. Ce un caracter franc, Miljkovitski împărtăși părerea camarazilor săi asupra influenței nefaste a reginei Draga în ce privește viitorul Serbiei. El nu și-a ascuns gîndirea. Din acel moment complotiștii contau pe dinsul. Dar Mierovitsch refuză să dea ajutor camarazilor săi: „Mi-ați încredințat secretul vostru și nu vă voi trada, spunea el, cu atît mai mult cu cit sunt de aceeași părere ca și voi. Dar dacă remin un fidel camarad al vostru, nu voi îndeplini împotriva datoriei mele cătră rege. Dacă veți ataca conacul când voi fi de serviciu, voi încerca să mă opun planurilor voastre“. Ce putea clar face Milikovitsch ? Să-și dea demisia ? Ar fi trebuit să se explice asupra acestei eschivări și lucrul nu era tocmai ușor pentru Miljkovitsch, ginerele generalului Zinzar Markovitsch, președinte de consiliu. Prin acest demers ar fi riscat să trezească oarecare bănueli și chiar dacă nu s-ar fi bănuit nimicaci tot nu salva pe regele său. Partea eroică era incontestabil de a rămânea la postul său. Și el a rămas. Miljkovitsch a fost de serviciu în noaptea complotului. S’a povestit epizodul. Cind s’a aruncat cu dinamită în cea dintâi ușă, Miljkovitsch a alergat. El strigă: „Retrageți-vă“, încarcă revolverul, răni pe unul din ofițerii conspiratori și a fost ucis. In acelaș timp, socrul său, generalul Zinzar Markovitsch primea vizita cltorva ofițeri urmați de soldați, care veneau sa se asigure de persoana lui. Și cum a rezistat, el a fost ucis. Dar tragedia nu-i încă sfirșită. In aceiași noapte, femeea lui Miljkovitsch, care a perdut un tată și un soț a născut un copil. Am vorbit de ofițeri. Dar soldații ? !.Trupele au ascultat de șefii lor fără cea mai mică ezitare. La palat garda a rezistat, destul de slab de altfel, in ori-ce caz soldații s’au mulțumit repede cu rolul de complici pasivi, dacă se poate spune astfel. Cînd la miezul nopței, Locot-Colonelul Mitisch s’a dus la regimentul 6 de infanterie, soldații au ascultat cu o liniște docilă discursul care li s’a ținut. El explică manevra comandată zicînd că regele și regina nu mai sunt de acord și că era vorba de a elibera pe rege. Soldații regimentului al 6-lea țineau mult la șeful lor: înainte de a avea de comandant pe Mitisch, regimentul al 6 lea fusese comandat de colonelul Ilisch, disgrațiat odinioară pentru că a refuzat—fără ordin înscris—de a ordona regimentului să tragă asupra unor manifestanți radicali.