Evenimentul, aprilie-iunie 1903 (Anul 11, nr. 46-116)

1903-06-11 / nr. 101

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI ** STRADA LAPUȘNEANIJ 44 — — 10 bani—Seria II Anul XI No. 101 MERC­URI 11 IUNIE 1903 Apare în toate zilele de lucru Un număr rechin 30 bani EVENIMENTUL / /<r< Zinx csussxvatos ABONAMENTUL Pe un an 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei. In străinătate pe un an 30 lei -------------. Anuneluri, inserții și reclame 50 bani rîndul Solidaritatea regilor Regele Petru I va întră în a­­­clamațiile mulțimei în Capi­tala sa, recunoscut de către­ Austria și Rusia, principalele monarhii interesate în penin­sula balcanică și tot odată ultimele State, în care princi­piul monarhic joacă un mare rol. Un confrate a observat cu dreptate că nu sa pomenit o alianță politică mai degra­datoare cu acordul austro-rus, întemeeat pe interesele cele mai meschine. Confratele no­stru are perfectă dreptate și cu ocazia omorului nemai po­menit de la Belgrad s'a do­vedit această lipsă de ori­ce preocupare înălțătoare. Singurele state, cari au știut să aibă o atitudine demnă, au fost Anglia și Olanda, cari au rupt ori­ce legături cu a­­sasinii galonați ai neferitului Rege Alexandru. Trebue să spunem, spre mîndria noas­tră, că Regele Carol a fos foarte demn, respingînd cu indignare comanda regimen­tului, care a însîngerat Ko­nakul. Rămîne că și guver­nul său să-i complecteze o­pera, rechemînd de la Bel­grad pe reprezentantul romín Partea curioasă a lucrului e că amîndouă aceste state Anglia și Olanda, deși mo­narhii în formă, sînt în fonc mai mult republici. Incît în fierarea serbilo regicizi vine tocmai de la­­ indiferenții, de nu adversarii, principiului monarhic, pe cînd­ Austria și Rusia, cele mai monarhice state moderne, s’au grăbit cele d’întăi să recunoască pe non Rege, făcînd oare­cari res­tricții aproape fără a insista asupra lor. Totuși, cea mai elementară­­ aprofundare a chestiei ar fi trebuit să arete acestor doi autocrați că Lor li se cuvi­­nea a fi cei mai intransigenți răzbunători ai asasinaților Suverani șerbi. Poate să fi avut pacate, acești nenorociți păcate mari, poate să nu fi fost pe placul protocolului vienez și rusesc ; totuși, ei erau Suverani, purtau titu­latura : „Rege prin grația di­vină și voința populară“ Toți regii aveau o tainică le­gătură cu acest Rege orop­sit. Toți trebuiau să-l răzbune de nu au știut să-l apere. Azi a dispărut misteriosu sprijin, pe care dinastiile o trăgeau din dreptul divin. A­naliza modernă a dezbrăcat pe Suverani de acea mistică au­reolă dumnezeeacă, care făcea d’intr’un Rege un supra-om In formula pomenită mai sus, prin grația divină a rămas numai ca o amintire a ceea ce a fost altă­ dată. Singurul sprijin al tronurilor, ce se cla­tină, e numai respectul pen­tru înaltul magistrat modern, pe care conștiința unei dis­cipline superioare cearcă să-l învălue într’o atmosferă de superioritate, în credința u­­nor drepturi consacrate Acesta fiind ultimul sprijin moral al tronului, Țarul și Imparatul­ Rege,—ce și-a păs­trat încă ceva urme din au­tocratica sa putere de altă dată,—ar fi trebuit să ceară a se pedepsi cu cea din urmă­­ asprime regicizii. Ne adu­cem aminte de sălbatica goa­nă în contra anarhiștilor, cari au omorît mult mai omenește pe Carnot, Umberto și împă­răteasa Elisabeta. Aceeași in­transigentă atitudine ar fi tre­buit s-o aibă, acești ultimi reprezentanți ai Monarhiei, și față de asasinii de la Belgrad. Toate aceste considerente morale au dispărut înaintea tendințelor utilitariste. Ori­ce lucire de ideal a apus in fața necesităților politicei po­zitiviste. Și iată de ce con­fratele nostru a avut drep­tate, spunînd că nu a exista în istorie un pact mai imo­ral ca acordul austro-rus Dar se pare că sunt legi inexorabile. Instituțiile, cari și-au perdut rostul social, se degradează, își perd ori­ce conștiință morală. Și pare că monarhiei, așa cum o repre­zintă Țarul și bătrînul Impă­­rat-Rege, îi va suna în cu­­rînd ceasul. S. Prasin. ~*OOOOOQOK-----------­ Statua lui Cuza Confratele nostru La Roumanie are un prim articol cu acest titlu, care începe ast­fel: Onoare Re­gelui Carol I , după inima Româ­­nilor. Și nici n’aveam îndoială despre dinsul. Cind am aflat că numele Său va figura în fruntea listei de subscriere pentru ridicarea unui monument lui Cuza-Vodă, noi nu am avut nici o surprindere; dar bucuria ne-a fost mare. Prințul Independenței din d drep­tate Prințului Unirei, primul Rege al Românilor salutînd pe uitim­u Voevod indigen. Mesia politic che­mat de dorințele părinților noștri onorind memoria Precursorului, aceasta e foarte nobil și foarte mișcător. Să spunem sus și tare, Cuza a făcut cu bună știință posibilă ve­nirea unui prinț străin ; el curăți terenul inaintea lui“. Și­ apoi, confratele bucureștean salută statuea lui Cuza . ..Și ziua înaugurărei acestei statui va fi o adevarată serbare națională, de la care nici un Român nu va fi ex­clus, de la care nici un Roman nu va voi să se excludă. Topuzul prin­ciar să ia loc in Arca alianței noastre lingă coroana de oțel. Ve­chiul testament și cel Nou să fie obiectul aceluiași cult, de­oare­ce sunt cele două cărți ale credinței noastre naționale“. Suntem­ fericiți că ideea propo­văduită și de noi a găsit ecou așa de frumos, pretutindeni. Aceasta ne da speranțe pentru viitor. Din parte-ne salutăm cu mîndrie pro­babila curîndă Înălțare a statuei ultimului Vodă, pentru că ast­fel vom avea, ca Iașani și conserva­tori, mîndria de a fi adus piatra noastră la viitorul monument. -------------x oaoaoooei------------­Priar O stupiditate Ziarul Voința Națională a descoperit un lucru cu adevărat extraordinar: „d. Take Ionescu s’a făcut vinovat de un fapt pe­nal“ fraudele de penal, pe cari i le denunțase un oare­care deputat și e „supus la pedepsele aplica­bile acestor delicte“. Mărturisiți că dacă nu ați ceti aceste cuvinte negru pe alb, ați crede că e vorba de o farsă de prost gust. Auziți, oameni buni! D. Sturdza, d. Haret și d. Picto­rian,—trei crai de la răsărit,— comit fraudele și mărturisesc aceasta ; totuși, presa liberală nu găsește de­cît cuvinte de laudă la adresa lor. D-lui Take Ionescu un deputat, foarte intransigent, îi denunță că colectiviștii,—minis­terul finanțelor era compus din oamenii d-lui Take Protopopescu, fură și trag, cum denunțase și răposatul G. Dem. Teodorescu, falsele trageri de la Creditul ru­ral—și vinovați nu sunt d-nii Sturdza, Haret și Pictorian, ci d. Take Ionescu, care nu s’a în­crezut in acea vagă denunțare și nu a arestat imediat pe d Take Protopopescu !!! Dar dacă d. Take Ionescu tre­­buia numai de­cit să aresteze pe d. Take Protopopescu, atunci ce rost mai are demonstrația colec­tiviștilor in timpul procesului Prasin-Protopopescu ? Spune-i stupiditate— și gata St>. -------------aocococo»*-----------­ Mitima — Ora 4 p.m. — ^.­S­ublicăm între telegramele­­ noastre de astă­zi, textul u­­nei scrisori, pe care principele Jaime de Bourbon, fiul pretendentului la tronul Spaniei, o adresează lui „li­mes” și în care protestează în con­tra asasinatelor din Belgrad. Principele Bourbon și-a făcut sta­giul militar în Kișinău, și a fost în Iași în anul 1897, cu ocazia pre­zenței noi a M. S. Piegelui, pentru inaugurarea Universității. Un mic incident, faptul că princi­pele nu se anunțase mai întâi la co­­menduire, și eșise în oraș în uni­forma rusească, îl făcuse să petreacă vre-o jumătate oră la comenduirea pieței A doua oară principele a luat loc în loja regală alături de M. S. Re­gele. PETRE I Plecarea Ambasadorilor Semita, 10 Iunie.—Astft­zi luni, cu trenul de­­ 11 ore di­mineața, reprezentanții An­gliei și Țărilor de Jos au pă­răsit Belgradul, în urma con­vingerei că ofițerii vinovat nu vor fi pedepsiți. Consulii ziselor țări au ră­mas la posturile lor. Regele spre Belgrad Geneva, 10 Iunie.— O mulțime e­­normă staționa ori sara în fața gazdei noului rege, rue Belot 5. Trăsura re­prezentantului Rusiei așteaptă la ușa de intrare. In urma ei, ca pildă contrast, se află trăsurica cu care fostul „ Monsieur Karagheorghevici",obicinuia să-și facă obicinuitele curse in oraș. La ceasurile 7 jumătate apare Re­gele. Mulțimea îl aclamă. Petre purta haine civile.­­ Lîngă el, in trăsură, ia loc Pera Velor­ovic, iar vis a vis, generalul Po­­povic, șeful casei militare. Gara de Geneva era pavoazată Mul­țimea aclamă și aci pe noul rege. Tre­nul regal a plecat de aci la 8 ore. George Simic Belgrad, 10 Iunie. —G. Simic, care a jucat un rol preponde­rent în complotul sîrb, va fi nu­mit ministru plenipotențiar la Viena în locul d-lui Cristic. Domnul Simic a mai ocupat acest post. O audiență Geneva, 10 Iunie, - înainte de a pleca de aci regele a primit în au­diență pe domnul Th. Zu Gessen, vice-consul al Rusiei în Lausiana Doctorul Nenadowitch Geneva, 10 iunie.­Actualul se­cretar al regelui, doctorul Nena­dowitch, va fi numit ministru al externelor. O repudiere senzațională Geneva, a6 iunie. Jour­nal de Geneve, unul din cele mai bine informate ziare în chestia eveni­mentelor sîrbești, spune că ofițerii garnizoanei din Belgrad s’au întrunit a doua zi după comite­rea asasinatelor și s’au declarat nesolidari cu faptele colegilor lor. Un apărător al l­ui Alexandru Viena, 10 Iulie Jaime de Bourbon, fiul lui don Carlos, publică o scrisoare în „Times“ în care ea apărarea ucisului Rege. El spune că e crud și trist că nu se găsește in presa continentală un singur cuvînt de simpatie pentru su­veranii asasinați. Principele de Bourbon a cunoscut personal pe defunctul Rege și de a­ceea aduce omagii bunei sale inimi și entuziasmului ce avea pentru Serbia. Studenții sîrbi Viena 10 Iunie.­Se telegrafiază din Geneva că înainte de a pleca de acolo regele Petru a primit o deputațiune, compusă din 7 stu­denți sîrbi, care-și fac studiile acolo. Alocuțiunea a fost ținută de studentul in drept Rancovic, care a zis in substanță . Tineritul universitar sîrb din Geneva, este fericit de a putea să vă felici­­teze la începutul erei, in care intră acum patria atît de crud în­cercată. Rugăm pe D-zeu ca să vă spri­­jineasca in opera cea mare, pe care o veți întreprinde. Reședința regelui Geneva 10 Iunie.—Regele Petru I va locui in noul palat. El ar avea de gînd să facă să se distrugă co­­nacul, unde au avut loc sîngeroa­­sele evenimente. Trenul regei Viena 10 Iunie.— Trenul regal, care sosește aci mîna dimineață, este condus de Vikovici, inspector al căi­lor ferate sîrbești. Un incident Geneva 10 Iunie.— Jurnalul Der Tag, ce apare aci, a expus într'o li­brărie niște gravure reprezentînd pe re­gele Alexandru și pe regina Draga, cu mențiunea­, victimele căsăpiilor di­n Bel­grad. Studenții sîrbi intervenind, poliția a ordonat librarului să scoată din vi­trină acele gravuri. Ziarele din Geneva protestează con­tra acestui atentat la libertatea presei. Călătoria regelui Geneva 10 Iunie.—la afară de persoanele despre care am spus că au luat loc în trenul regal, mai trebuiesc mențio­nați d-nii: Barlowitz, cel mai mare negustor din Belgrad, care a sosit aci înaintea ca­sei militare și cîți­va prietini intimi ai noului rege. Toți servitorii, pe care re­gele îi avea aci, au plecat la Belgrad. Alegerile din Germania Berlin 10 iunie.— In amănuntele ce se văd asupra succesului, ce a fost repurtat de socialiști în alegeri, ziarul „Vorwaertz“ spune că pănă și func­ționarii palatului și înalta aristocra­ție au dat voturile candidaților so­cialiști. In arondismentul Sans-Souci, unde nu votează de­cît funcționarii pala­tului, socialiștii au avut 5 voturi, iar în arondismentul Belle­vue, unde lo­­cuesc marii aristocrați, a avut 100 de voturi. Casa militară Geneva 10 iunie.­ Căpitanul Ros­tiei, care face parte din casa militară a regelui era șeful gardei pedestre regelui Alexandru­, iar locotenentul de­­ cavalerie Gruici făcea parte din garda călăreață. Presa engleză Viena, 10 Iunie Se telegrafiază din Londra, că în urma plecărei ministrului plenipo­tențiar englez din Belgrad, presa engleză are o atitudine și mai os­tilă față de Serbia. Un Te-deum Viena, 10 Iunie Se telegrafiază din Constantino­­pol că in capela bisericei ambasadei rusești din Budjuc­ere, a avut loc un Te-deum pentru Regele Alexan­dru și Regina Draga. O manifestație Viena 10 Iunie.­­Se telegra­fiază din Roma că ofițerii ita­lieni, care posedă decorațiuni sîr­­bești au pus aceste decorațiuni la dispoziția ministrului de rasboiu ca o protestare in contra asasi­natelor din Belgrad. Franța și Serbia Paris, 10 iunie.—Guvernul francez publică un comuni­cat, prin care spune că n’a respuns până ’n ziua de as­­tăzi la notificarea ce i s’a­ăcut de către guvernul pro­­vizor sîrb. Deces Paris 10 Iunie.—D-rul Gerard Mar­chant, cunoscutul chirurg a încetat din viață. Comitetul diriguitor al „Ligei culturale“ se va intruni zilele aceste pentru a stabili programa festivalului național organizat pen­tru ziua de 22 Iunie. La acest fes­tival va participa și d. Petre Gră­­dișteanu, președintele Ligei cultu­rale. D-sa va rosti o disertație cu subiect național. C a­stă­zi au început la școala ** * Gh. Adamachi examenul e­­levilor pregătiți în particular. Comisiunea e presidată de d. Da­finescu. In procesul de daune intentat­­e de M. Șraier în contra direc­­țiunei tramvaiului electric, despre care am vorbit eri, Curtea de apel secția Il-a a condamnat pe numita direc­țiune la 3000 lei daune și 300 lei cheltueli de judecată cătră reclamant. zi s’a reînceput, înaintea tri­­** * bunalului secția Il-a, pro­cesul dintre principele Dim. Sturdza și d-nii M. Fischer și B.­luster pen­tru daune rezultate din rezisiarea u­­nui contract de arendă. G . desmirtț­ie Liberalul de Marți 10 iunie 1903, sub titlul „Campania infamă” răs­punde „Acțiunei* pe care o socoate antidinastică și spune că d. Victor Ionescu, fratele fruntașului nostru d. Take Ionescu, amenință Dinastia. Valorosul nostru confrate din Ca­pitală a declarat și dovedit în ne­numărate rînduri că antidinasticis­­mul aparține numai partidului libe­ral și nici de­cum partidului conser­vator. Printre altele citează și niște ver­suri de ocazie sub cuvînt că ele a­­parțin unui conservator, care „alimen­tează din cînd în cînd coloanele „E­­venimentului. Dăm „Liberalului“ cea mai formală desmințire și declarăm că numitele versuri, nu se datoresc nici unui co­laborator al ziarului nostru și că pseudonimul—Lud­or - aparține unui poet bine cunoscut din Capitală, care colaborează numai la ziarul „Acți­unea c. u începere de la 18 Iunie (Iu­lie st. n) se va pune in cir­culație trenul express ce va pleca din Ieși la orele 1 și 15 minute d. a. și care va avea legătură imediată, la Paș­cani, cu expresul Berlin. In aceeași zi expresul ce pleacă din București la orele 8 35 dimineață, va înceta să aibă legătură in Pașcani și va sosi in Iași la orele 6.15 seara atoritățile din Lemberg au ** * cerut poliției noastre urmă­rirea bogătașului comerciant Bossa Saxer, bănuit că ar fi otrăvit pe so­țul d nei Ana Mihailovici, pentru că aceasta rămînind in urmă văduvă să o poată lua în căsătorie. S­oldații regimentului 13 Ște­fan cel Mare, vor executa in astă-noapte mai multe exerciții de lupte. Joi va avea loc inspecția d-lui ge­neral Beller, c­unoscutul ziarist Nicolai Se­­liakoff, redactor la marea re­vistă ilustrată „Kraj“ din Petersburg, a trecut ori în Rusia prin punctul Ungheni, venind din Belgrad. S­oldații schimbași din Reg. 7 cavalerie vor fi desconcen­­trați pe ziua de 13 Iunie. Învățătorul Pantilimonescu din­­ com­. Tomești a obținut un concediu de 12 zile. „toți revizorii școlari din țară vor fi convocați zilele aceste­ia Capitală. *! — 1 . N. Arbore institutor la sc. 0 Trei-Erarh­i, a obținut un concediu de 10 zile. D-sa va fi su­plinit de d. Apostol. Tribunalul secția la preschim­­­•^dat amenda de 3000 lei, la care fusese condamnat Moise Bereu Ringhelescu pentru contrabandă de tutun, in 6 luni închisoare, de­oare­ce Ringhelescu n’a avut cu ce plăti a­menda. Ofițeri și soldați De cite­va zile, Belgradul e „ocu­pat“ de mai bine de una sută de co­respondenți speciali, care au venit pentru a povesti în toate limbile un colos de fapte diverse. Dar nu s-a semnalat nici un membru al Acade­miei de Științe morale și politice secția (istorică) a unui profesor din Expord sau College de France, de la Universitatea din Berlin sau de la Sorbona. Nici un istoric n’a luat Orientul Expreso. Acești domni nu se deranjează din cabinetele sau biblio­­tecele lor. Și apoi vor avea preten­ția să povestească comploturile din Bizanțin sau din Roma imperială; vor publica (după „nota“) o ediție a dramelor istorice ale lui Shakespeare, unde se văd atîtea principii cioc­­nindu-se, vor arunca o noua lumină asupra mortei lui Iroarie al IV-lea sau lui Petru cel mare, fără a uita cîte­va anecdote din timpul Renașterei în Italia. Se pot culege aici observațiuni de o sinceritate aproape absolută. Eve­nimentele s’au îndeplinit în mijlo­cul indiferenței generale. Nici o e­­roare pentru ucigaș. Nici un entu­ziasm pentru noua dinastie. Toată lumea a găsit foarte simplu mijlo­cul întrebuințat pentru a rezolvi o problemă politică cu adevărat difi­­cilă. Nici o prefăcătorie. Nimeni nu simte nevoia nici de a se desvino­­văți nici de a exagera partea, pe care a avut-o în această afacere. Nu sun­tem în prezenta unor conspiratori de teatru. Nu există cobotinajul. Totul ie­natural. Un frumos subiect de tragedie a la Corneille, se găsește in conflictul de datorii, care a izbucnit în conști­ința căpitanului de geniu Miljko­­vitschi ofițer de ordonanță a Rege­lui Alexandru. Acest ofițer fusese pus în curent cu aceea ce se prepara. Ce un carac­ter franc, Miljkovitski împărtăși pă­rerea camarazilor săi asupra influ­enței nefaste a reginei Draga în ce privește viitorul Serbiei. El nu și-a ascuns gîndirea. Din acel moment complotiștii contau pe dinsul. Dar Mierovitsch refuză să dea ajutor ca­marazilor săi: „Mi-ați încredințat secretul vostru și nu vă voi trada, spunea el, cu atît mai mult cu cit sunt de aceeași părere ca și voi. Dar dacă remin un fidel camarad al vostru, nu voi îndeplini împotriva datoriei mele cătră rege. Dacă veți ataca conacul când voi fi de servi­ciu, voi încerca să mă opun­­ planu­rilor voastre“. Ce putea clar face Milikovitsch ? Să-și dea demisia ? Ar fi trebuit să se explice asupra acestei eschivări și lucrul nu era tocmai ușor pentru Miljkovitsch, ginerele gener­alului Zinzar Markovitsch, președinte de consiliu. Prin acest demers ar fi riscat să trezească oare­care bănueli și chiar dacă nu s-ar fi bănuit nimica­ci tot nu salva pe regele său. Partea eroi­că era incontestabil de a rămânea la postul său. Și el a rămas. Miljkovitsch a fost de serviciu în noaptea complotului. S’a povestit e­­pizodul. Cind s’a aruncat cu dina­mită în cea dintâi ușă, Miljkovitsch a alergat. El strigă: „Retrageți-vă“, încarcă revolverul, răni pe unul din ofițerii conspiratori și a fost ucis. In acelaș timp, socrul său, gene­ralul Zinzar Markovitsch primea vi­zita cltor­va ofițeri urmați de sol­dați, care veneau sa se asigure de persoana lui. Și cum a rezistat, el a fost ucis. Dar tragedia nu-i încă sfirșită. In aceiași noapte, femeea lui Miljko­vitsch, care a perdut un tată și un soț a născut un copil. Am vorbit de ofițeri. Dar soldații ? !­.Trupele au ascultat de șefii lor fără cea mai mică ezitare. La palat garda a rezistat, destul de slab de alt­fel, in ori-ce caz soldații s’au mulțu­mit repede cu rolul de complici pa­sivi, dacă se poate spune ast­fel. Cînd la miezul nopței, Locot-Co­­lonelul Mitisch s’a dus la regimen­tul 6 de infanterie, soldații au as­cultat cu o liniște docilă discursul care li s’a ținut. El explică mane­vra comandată zicînd că regele și regina nu mai sunt de acord și că era vorba de a elibera pe rege. Sol­dații regimentului al 6-lea țineau mult la șeful lor: înainte de a avea de comandant pe Mitisch, regimen­tul al 6 lea fusese comandat de co­lonelul Ilisch, disgrațiat odinioară pentru că a refuzat—fără ordin în­scris—de a ordona regimentului să tragă asupra unor manifestanți ra­dicali.

Next