Evenimentul, iulie-septembrie 1903 (Anul 11, nr. 117-190)
1903-08-05 / nr. 146
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI 44 STRADA LAPUȘNEANU 44 Apare in toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani 10 bani—Seria II Aniü XI No. 146 MARȚI 5 AUGUST 1903 Ziecx comservatos ABONAMENTUL pe an an 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei. In străinătate pe un an 30 lei—**----L Ânunciuri, inserții și reclame 50 bani findul intervițwtil AS. Rigeldi Majestatea Sa nu e din Lu|ge, Veranii, cari-și afișează credințele cu prea mare ostentație. Niciodată nu i se va putea aduce aceeași acuzare ca celuilalt Hohenzollern, împăratul Germaniei, care nu se sfiește să-și spue în public, la orice ocazie, subt orice formă, părerea asupra chestiilor la ordinea zilei. Intre cele două atitudini, fără discuție, mai potrivită cu majestatea scaunului suveran e acea a Regelui nostru. Un Domnitor e presupus de-asupra luptelor și a patimelor zilnice. Iată de ce face rău efect, cînd el părăsește sferile superioare pentru a se coborî în rîndurile luptătorilor comuni. Homer de cîte ori aduce în arena Troei vreun zeu, îl acopere cu un nour gros. Cînd Venerea sau Marte nu au uzat de această precauțiune foarte cuminte, au pățit rușinea de a fi răniți de o mînă muritoare. Toți monarhii au trebuit să mediteze învățămîntul, ce reeșea din impetuozitatea, cu care Wilhelm al II a intervenit în chestia Krupp. Iată de ce Regele Carol cu mare dreptate s’a abținut de la aceste manifestări: Dimpotrivă unor monarhi, mai ales din peninsula balcanică, el nu a întrebuințat niciodată interviewul, cel puțin de la războiul Independenței încoace. Iată ce dă o importanță deosebită interviewului, pe care Regele Carol l-a acordat ziarului Neue Freie Presse: Se va observa mai întâi forma mantică, în care Regele Carol vorbește despre pacea orientului. Vara aceasta nu se va petrece nici un conflict serios. Forma, în care e redată gîndirea regală, nu ar exclude posibilitatea unor conflicte, ce nu ar avea un caracter prea alarmant, nici izbucnirea unui război pe la toamnă. In acelaș ordin de idei militează și argumentul că dacă pacea ar fi amenințată, Majestatea Sa nu ar fi părăsit țara. După cum se vede e vorba tot de acum ce va fi, însă, mai tîrziu, nu ni se spune. Credem, totuși, că pacea nu va fi tulburată căci sunt alte simptome, care arată aceasta. Al doilea ordin de idei a interviewului regal e cu privire la condițiile economice ale țărei noastre și a țărilor vecine. Aci Majestatea Sa exprimă cu multă înțelepciune cugetarea, că tractatele de comerț se vor încheia cu mici modificări. Chiar cu Austro-Ungaria, crede Regele, se va putea ajunge la o înțelegere, pentru ca Austria să poată importa vite din Rusia și Romînia și să exporte produse textile și altele. Majestatea Sa prevede o opunere din partea ungurilor, dar crede în înțelepciunea barbaților de stat unguri. Cuvinte de adîncă cu mențenie politică. iată tocmai din care cauză ne temem că nu vor fi ascultate. Cumințenia Ungurilor nu va merge așa de departe pănă la a renunța la situația preponderantă pe care o au în dualitatea austro-ungară. Și teamă ni e că bărbații de stat austriac în cap chiar cu Impăratul Re nu vor îndrăzni niciodată să impue ceva guvernudin Pesta, spre a nu pune în pericol coroana știutului Ștean, care și așa se clatină îndestul pe fruntea bătrînuui Frantz-Joseph. Dacă poitica economică a guvernuui Regelui Carol se reazâmă numai pe cumințenia Ungurilor și pe fermitatea cabinetului din Viena, foarte ne ememi să nu fim iarăși sacrificați. De aceea sperăm că alte motive puternice au militat în favoarea afirmărei regale că Austro-Ungaria va încheia un tractat de comerț favorabil cu Romînia. Acest interview al Suveranului, în care se exprimă gîndiri matur cumpănite, îl arată într’o lumină de adevarat om de stat, cunoscător al politicei și nevoilor timpului nimeni nu va putea contesta aceasta, nici atunci cînd Regele Carol schițează himericul, dar grandiosul proect al unirei statelor europene în contra înțelegerei pan-americane. Dacă ar trebui o dierențiare mai nimerită a caracteristicei celor doi Hohenzollerni, s-ar putea apropia de acest plan faimosul tablou simbolic al împăratului Wilhelm, în care puterile europene se impotrivesc pericolului galben. Din partea Imparatului, impetuozitate și cutezanță fantastică, iar din partea Regelui nostru cumpătarea omului de stat și curajul liniștit al cumintelui prevăzător. S. Frasin -HâCGCCO** Din senin Mult ne-am minunat, când am văzut răsărind din chiar senin chestia apei de Prut. Eram în toiul unei polemici pricinuite de raportul d-lui doctor Manolescu. Noi spuneam că din raport, deși, poate, nominal aceasta nu se află, reelă că vinovați pentru starea deplorabilă, în care se află lașul e d. Pennescu și administrația sa comunală. Evident că raportul d-lui doctor Manolescu găsește lașul intr’o stare deplorabilă. E iarăși evident că de această rea stare e făcută respondensabilă autoritatea comunală actuală, căci iată rezoluția pusă pe raport de d. Costinescu, ministru de interne ad-interim : „raportul se dă publicităței spre a arăta relele, de cari sufere salubritatea publică și spre a stimula zelul autorităților, ce ar putea să îmbunătățească această stare de lucruri. Totodată se va trimite primăriei de Iași o copie a raportului cu cererea a aduce îndreptarea relelor semnalate.“ E iarăși evident că d. Pennescu a recunoscut temeiul imputărilor, ce i s’au adus, deoarece imediat după plecarea d-lui Manolescu s’au afișat pe strade lungi ordonanțe, prin care se cerea împlinirea lipsurilor constatate de directorul general al serviciului sanitar. Polemica fiiind așa de țărmurită ce rost are ivirea problemei apei de Prut în discuție ? Faptul că administrația comunală conservatoare agitase această soluție pentru alimentare ce legătură avea cu raportul d-lui Manolescu ? E tot așa de evident că nici unul,—afară doar de planul machiavelic de a arătă că urmașul cel mai cu șanse a d-lui Pennescu a avut asemenea idei în chestii de higienă. Și iată de ce s’au debitat din nou atîtea insulte și necuviinți la adresa d-lui Bădărău pe tema apei de Prut, ținta era să se încaseze d. Gane. Prier. -------------------KOOOtt----------------- Raportul d-lui dr. Manolescu IV. Răspunsul d-lui Pennescu sare de o hală la baia comunală, pentru, probabil, a putea dovedi că toată vina necurățeniei tîrgului rezidă în lipsa de apă. Vom vina și noi pe d-nul Pennescu. Să reproducem, mai întăiu, ce spune d. dr. Manolescu. Baia comunală.—Intențiunea arhitectonală a fost ca clădirea să prezinte și o aparență monumentală; aceasta se vede în faptul că ea este încărcată de unele accesorii, geamuri colorate și picturi. Ci despre partea fundamentală a ideei arhitectonale, acea a solidității, nu pot da calificativ mai bun decît aceia ce s’a pronunțat de mai multe guri, în timpul inspecțiunei și anume : pe cînd baia veche să dărîma de lucrători cu mare greutate, aceasta să darîmă singură , așa că trebue a doua reparație. _ . Dacă ating chestiunea de solidaritate a construcțiunei, este pentru cuvîntul că tot ce cade din păreții dezagregați de umiditate și cade mult, este necurățenia care supără igiena. Cantitatea apei, în raport cu mărimea instalațiunei de bac, mi s'a părut prea mică, cu toată afirmarea ce nu mi s'a probat, că baia ar dispune de 90 m. c. pe zi din cei vre-o 500 m. c. de apă de izvor, care servesc la alimentațiunea tuturor locuitorilor comunei. Impresia mea a fost că baia este silită sa facă economie de apă, cel puțin pentru schimbarea apei din bazinuri și mai ales din bazinurile băei populare și că din această cauză igiena are dreptul să protesteze. Mai ales față cu bazinurile populare părerea mea este că se pune îngrijire puțină, nu numai pentru reînoirea apei, dar asupra modului de a se face bac în aceste bazinuri, mai ales de persoanele care nu au idee de influența unei băi asupra organismului, cum sunt elevii de exemplu. Am văzut elevi, care, deși tremurind, din cauza șederei îndelungate din bazin, continuau încă a se îmbăia. Este sigur că acești elevi perd în loc să cîștige în sănătate prin asemenea îmbăieri. Nu există cel puțin instrucțiuni afișate pentru luarea băilor. Dealtmintrelea, baia în general este curată“. Și vom fi nevoiți să ne oprim mai mult. Iată, de ce , evident că baia comunală e dărăpănată și se află într o stare proastă. Cuvîntul pe care l’a auzit d. Manolescu, că această bae să dărîmă singură, e foarte just. Cine o frecventează a constatat acelaș adevăr , în acest moment chiar, i se fac reparații și e într’o stare oribilă. Dar oare nu e nimeni de vină ? Baia comunală actuală, începută și continuată subt primarii Diamandi și Pogor, a fost primită de către administrația comunală a d-lui Gane. Oare acel, care a făcut recepția unei băi, care după cîțiva ani se dărîmă, nu are nici o răspundere? Cine e oare de vină de reaua stare, în care se află azi clădirea, rea stare constată oficial, — dacă nu tot colectivitatea, subt altă formă ? Vom continua. JKardab ---------------*o*-------------- Schimb de telegrame.— Ce bey EFEMERE Iași înștiințez mare pericol. Un tînăr revoluționar se invîrtește jurul meu, are părul creț, barba în cioc și mănîncă într'una săminte de bostan, îmi trage poliiade incendiare. . Frumoasa Algeriană 1« Algeriană Roman Nu te lăsa. Fii Lucreția Romanului. Trimit ajutor. Ce-bey* Primar, Roman. Rog privighează cu ochii din cap fenomen natura Frumoasa Algeriană. Mare pericol amenință. Ce-bey# Polițai Roman Groaznic complet amenință Frumoasa Algeriană. Luați numai decit, în numele siguranței statului, cele mai strașnice măsuri. Țara recunoscătoare. Ce-bey * ’ Ce-bey, Iași Te fați de rîso fata me prin telegraf o ? Azi venito totu comisia ke judecatori ke Primarile să aresteze mutunaki me pero creto ke este la Algeriană. Te, ești nebuno ? Gasper. Ce-bey Suat toate măsurile. Ce-bey Primar (copie polițaiului) Mersi Iași Poliția Roman Iași Privighezi cu ochi ulii din capp. Primarul de Roman * Ce-bey Roman Nu mai e nici un pericol. Lucrurile merg ibrișin. Costică Cosmetică băiat de zahar.Nu are planuri rele. Mersi-Frumoasa algeriană Roman Ce-bey Ce-bey : Iași Sai, frați co. Ne-am duso boii dracului. Mutunaldi—coco hronott,aici!—a caputo in Algeriană. Catastrofa. Azutori I Gaspar p. conformitate Șfichiu ---------------apooli------------- Scrisoarea d-lui D.Moruzi Voința a avut un articol de o adorabilă naivitate. Ca să combată destăinuirile d-lui deputat al colegiului III de Dorohoi, organul d-lui Vintilă Brătianu face să se observe că ziarele conservatoare s'au mulțumit să înregistreze scrisoarea fără a-i da importanță, deoarece nu s'a dus nici o campanie pe tema ei. Confratele Conservatorul răspunde cu multă dreptate că imputarea e o copilărie. Nu se poate duce campanie în timpul verei, dar că aceste importante destăinuiri vor servi mult în timpul campaniei, ce se pregătește pentru toamnă. Voința se va convinge peste puțin. Intrucît ne privește, noi am luat înainte și ne-am și atras fulgerile Liberalului. Aceasta, însă, nu ne împedică să recunoaștem că adevarata campanie pe această temă se va da la toamnă. De altfel, pretenția Voinței e absurdă. Adică, din moment ce ai o armă ești nevoit să o și întrebuințezi ? Logica cea mai elementară îți arată că trebue să aștepți momentul potrivit. De altminteri, noi ne ceream ceva mai puțin copilăros din partea d-lui Vintilă Brătianu. Ca fiul „Creatorului“ d-sa e mai in situație de a ști dacă loan Brătianu a fost falsificator ca d. Sturdza sau dacă a fost numai nevoit să înghită și această borobeață a lui conu Mitilă. Cu alte cuvinte, vrem să știm de la d. Vintilă dacă se va putea sau nu sapa pe soclul statuei lui loan Brătianu și epitetul de falsificator. 81>. ■*+*3000015»*-Mitima oră Macedonia Viena.—Regele Angliei va vizita, după ce va isprăvi cura la Marienbad, pe împăratul Austriei și pe țarul Nicolae, cu cari va căuta să stabilească un nou program de înțelegere, privitor la chestiunea macedoneană. Procesul Humbert Paris. Astăzi. Luni, după o pauză de 2 zile, sensaționalul proces a fost reluat. In ședința de astăzi se va termina interogatoriul martorilor. Mercuri și Joi vor urma inectuariile. Despăgubirile Metropolitanului Paris.— Societatea Metropolitanului va plăti, familiilor victimelor, despăgubiri in sumă de 2 milioane. Demonstrațiune rusă Viena.—Se telegrafiază din Petersburg că Monitorul Imperului anunță că guvernu rus a comunicat ministrulu său la Constantinopole că o parte din escarda rusă din Marea Neagră va pleca în apele turcești. Alte amănunte asupra aces August 4 1903 tei importante demonstrațiuni lipsesc pănii în prezent. Împrumutul lui Petru I Berlin. Ca o complectare a informațiunilor privitoare la împrumutul de un milion de coroane, pe care regele Serbiei voia să-l contracteze in Buda Pesta, ziarul Berliner-Tageblatt spune că după ce agentul trimis de rege n’a putut găsi nici un amator, el a cercat, dar tot zădarnic, de a primi marfa pentru acel milion spre a vinde apoi acea marfă cu preț scăzut, încercarea de a primi valori scăzute pentru aceiași sumă, de bani de asemenea nu a reușit. Conferința de la Ischl Berlin. Revenind asupra întrevederei dintre împăratul Austriei și regele României, „Berliner Tageblatt“ spune că acele convorbiri au avut scop de a astîmpăra în mod vehement manifestațiile bulgare. Noul minister sîrb Belgrad.— Noul minister sîrb sa format astfel: La resboi maiorul Solarovici, la finanțe profesorul Borislarusevici, la curte profesorul Dobrozav Rusiei și la justiție Iovanovici; ceilalți miniștri și-au păstrat portofoliile ca înainte. Greva înlăturată Berlin. — Se telegraf iama din Odesa că greva generală, ce a fost in acel oraș, a încetat, enorm scandal si a petrecut vreri dimineață în ograda spitalului Sfintului Spiridon și care a revoltat pe toată lumea. Un nenorocit țaran, venise să vadă pe soția sa o mamă a 5 copilași, din a căror pricină bietul om n’a putut veni s’o vadă de 2 luni, deoarece copii sînt mici, de cînd a adus-o în spital. Cum nefericitul nu știa că nu au voe vizitatorii să între în ograda spitaluli decît după orele 1, a întrat în ogradă pe la 12, cum a sosit și a început a umbla prin ogradă întrebind încotro își poate găsi nevasta bolnavă. D. Gros, care era, ca de obiceiu după dejun, a luat la banie pe nefericitul țaran, Ta umplut de singe într’un chip disperat și în urmă Ta dat afară,în brunei, pe poartă, lăsînd sever ordin amicului seu portar Borș de a nu mai permite sub nici un chip acelui țaran să intre în spital. Atragem atenția epitropiei asupra prea murdarei fapte, a veșnic deosului Gros, tînărul Alex. Iamandy umblind astăzi cu un revolver, în Piața Unirei, și descărcînd arma, glontele i a pătruns in mina, rînindu-1 grav. £ nu a avut loc căsătoria d-rei Buiucliu cu d. Popovici BișFelicitări. AJtrL^ni se vor achita lefuri ® localitate^personalului polițienesc din Școala de Belle-Arte se va deschide la 15 Septembrie, înscrierile la Liceul Național încep la 15 August, stă noapte pe la orele 2, ser ** - vitoarea Natalia, întovărășită de individul Tudor Timciuc, cunoscut poliției, după ce au chefuit si crîșma „La 7 draci,“ unde e permanent un cuib de orgii și scandaluri au căutat să intre cu torța in locuința d-nei Maria Teodoru, ce locuește in etajul al 3-lea casele Motăș strada Gării Imtîmplarea a făcut cî servitoarele de la ceilalți locatari, cui dormeau afară, au simțit suirea pi tipul a celor 2 servitori și au dat alarma. Servitorii au fost prinși pi dată și dați pe mina poliției, can anchetează cazul.*1]n cursul săptămânei expirații au fost în orașul nostru 6 casuri de scarlatină și 6 de febra ty S [ phoidă. — voliția din Calafat a cerut autorităților noastre urmărirea individului Leon Valin fiind bănui ca autorul asasinărei lui Garabe - Mardoroșanu din numitul oraș. Roșanu. D.N. Iorga și Iașul D. N. Iorga a găsit un nou debușeu : Sămănătorul, din coloanele căruia regulează soarta intregei noastre literaturi, ba chiar a omenirei. u e vorba, d-sa devine din ce in ce mai încîlcit, mai greu de priceput, așa de impletit scrie. Aceasta, însă, nu împedică pe unii naivi, atrași de savanta reclamă făcută in jurul său, să fie întrucîtva suggestionați de numele său. In ultimele numere ale Sămănătorului au fost două articole ale sale, cu privire la Iași, Literatura falsă și d. A. D. Xenopol și pepiniera de poeți din Iași. Intr’amîndouă obiectivul marelui“ critic e d. Xenopol. Pe d. Xenopol tinde să-l lovească în totului, poate fiindcă intre firea d-lui Xenopol și a d-lui Iorga este o deosebire așa de mare, nicit e normal ca să se ciocnească. Ne vom ocupa de amîndouă aceste articole, pentru că ele sunt caracteristice pentru temperamentul ursuz al omului, care-și mone condeiul in venin. Se va vedea a ce recurge vajnicul critic universal pentru a-și da o aparență de temelie articolelor. D. Iorga e iașan, așa cel puțin ar rezulta dintr’o frază „sentimentală“, incrustată in unul din articole pomenite. Această „duioasă“ amintire nu-1 impedică să despuce lașul de ultima sa glorie, acea de a fi,—chiar de-a fi fost,—un centru de oarecare viață intelectuala. Și n’am spune nimic, dacă Tar impinge la aceasta acel Fatum intern, nevoia de-a mărturisi adevărul. Dar se va vedea indată că d-sa falsifică totul numai și numai pentru a ajunge la încheerea de mai sus. Iată procedeul; e vorba de pleiada din jurul Convorbirelor. Acea cohortă de tineri legați de Iași prin fire, pe care le vom desluși îndată, știți cum o explică de Iorga ? Ascultați: „pe cînd literatura era perduta pe drumuri false, întîmplarea a făcut să se găsească în Iași un om de geniu ca Sminescu, oameni de talent ca Ioan Creangă, N. Gane și cîțiva alții. Era o intîmplare. O altă întimplare a fost că în jurul lor au stat fără patimi, fără invidie și porniri de dușmănie, un cerc larg de oameni culți, pricepători și prietini. Iar o întîmplare, care n’are a face nici cu aerul ocal al Iașilor, nici cu însușirele speciale ale Rominilor de acolo și din ținuturile vecine. S’a găsit în sfirșit — lucru de căpetenie - cine-va, un om de învățătură solidă și de fin gust estetic, un cugetător care să trezească activitatea literară și s’o sfătuiască bine . d. Maiorescu... „Altă intîmplare. Un istoric, care ar căuta să explice un fenomen social printr’o serie de întîmplări, fără să caute dacă nu alte elemente, ca mediul, moștenirea, trecutul istoric și chiar situația geografică au avut un rol precumpănitor in ivirea acestui fenomen, ar fi judecat și condamnat. Totuși, vom căuta să lămurim puțin această irevocabilă hotărîre a d-lui Iorga. Din toate numele pomenite de Iorga, nici unul nu e din Iași, ca sa poată spune ca întîmplarea 1’a făcut să se nască în Iași, cum ari venit pe lume și la Burdujeni, Eminescu e din Ipătești, Creangă din Humulești, N. Gane din Fălticeni. Dacă, totuși, s’au găsit la un moment dat în Iași, e că i-a atras aci centrul universitar, care presupune forțamente un cerc de oameni mai preocupați de problemele intelectuale decit locuitorii din locurile, unde acest centru lipsește. De altfel chiar d. Iorga constată lucrul cînd spune că pe lingă acest geniu și aceste talente mai era un „cerc larg de oameni culți și pricepători“. Oare acea massa de oameni luminați tot întîmplarea a adunat-o in Iași ? Nu e oare mai normal, mai natural, ca ea să fi fost închegată aci de centrul universitar și intelectual ce se afla aci ? Oare toate școalele secundare și superioare, cu tot cortegiul lor de studenți și profesori să nu fi contribuit cu nimic la formarea acestui cerc — ci numai întîmplarea? Oare așezămintele culturale să nu fi influențat cu nimic asupra acestor oameni culți ? Oare moștenirea unor preocupări culturale să nu fi avut și ea nici un rol,—în Iași s’au cultivat literile în toate timpurile ? Oare chiar situația geografică, care pune lașul „au centre, comme un echo sonore“ în putință să primească răsfrîngerile civilizației din Ungaria, Austria și Rusia, nu a folosit cu ceva ? De ce Sămănătorul, — și, după el, „Liberalul“ — să atribue tot meritul