Evenimentul, octombrie-decembrie 1903 - ianuarie-februarie 1904 (Anul 11, nr. 191-293)
1904-01-24 / nr. 280
No. 280 în ințeles de a mișca, a schimba ceva de la locul lui; iar tulpina primitivă e ruÂ=mișcare, bewegung, betrieb.—H în slavonă urmat de i se schimbă în ș, așa că neporuhomii a dat neporușenii deci neporușenei. De aci, slaviștii cînd dădeau pe romînește negăsind îndată echivalentul român au întrebuințat cuvîntu slavon pe cit se poate de corect nerușuit, rușăit, iar poporul auzind cuvîntul l’au rostit după putință, facînd întâii o metatatesă rășuit în loc de rușăit, și mai apoi rășluit,—după cum azi cînd aude reclamație zice la crămație, iar din advocat face avdocat, și altele. Pentru edificare că răsluire e răsuire, rușăire, rușuire, aduc întreg pa rajul, care vine neschimbat în stilul oficial al cancelariei vechii Slave Române: „deci noi (adică Vodă), văzind a lor (urmează obiectul actului și de la noi așijdere i-am dat și i-am întărit slugii noastre (sa dă numele) mai sus scrisul sat (cu numele său) ca să-i fie și de la noi uric (adică proprietatea definitivă) și cu toate veniturile, lui, și copiilor lui, nepoților lui, și strănepoților lui pestrănepoților lui și la tot neamului ce i se va alege mai de aproape nerușuit nici o dănăoară în veaei“ Deci satul și veniturile să-i fie nerușuite nici o dănăoară în veci. Avea dreptate N. Sutzu în 1849 cînd scria „să nu sufere nici o răsluire din legiuitul venit". Suțu era în cunoștință de vechiile urice în care se zice că nici satul nici venitul lui nu fie răsluite—neporușene. Deci a rișlui n’are a face cu răzeși, nici cu rătez. Și Cihac nu putea nimeri de o dată, mai ales nici un alt filolog n’a mai încerca : să răstălmăcească pe al nostru răsluire, necum să’l apropie prin rușuire de rüh, poruk, porușanie, neporușene al textelor malorusiene. Gh. Ghibănescu •~M £»aoo«3* e Spiru Prasin Sunt zece ani de zile, de cînd l’am cunoscut La inceputul celui dintăi an, cînd mi-a fost dat să’l cunosc bine, Prasin era directorul institutului, la care am avut fericirea să stau timp de 6 ani, îmi amintesc, cum intre mine elevul lui de odinioară și fiul său sufletesc și intre dansul, profesorul și sfătuitorul meu se legase repede o adincă prietenie Găsiam intr’visul pe acel om, căruia îi poți destăinui tot ce ai pe suflet, așa că din vorbele sale să se șteargă repede durerea. In orele libere, mai cu samă sărbătorile, Prasin venea in odaia mea de lucru, unde stăm ceasuri întregi împreună el, vorbindu-mi multe, multe, așa cum știa dânsul să vorbească, eu, ascultindu-1 cu toată inima. De cîte ori nu ne prindea miezul nopței, de alte ori pe Prasin, obosit peste măsură de activitatea neîntreruptă ce o desfășa un institut, nu-1 apuca somnul pe scaunul meu de licean, ce era rezervat doar numai pentru cele citeva ore de studiu, pe care le intrebuințam pentru școală. Cum e obiceiul, la fiecare institut, la sfirșitul anului școlar, elevii produceau, fie prin corul vocal, instrumente de muzică, recitări, fie prin cîte o piesă de teatru, etcc. Prasin ne alesese o piesă ușor de interpretat și ne învăța cum să o jucăm. Localizase iadis La Grammaire de Labiche. Mie, îmi dăduse un rol scurt, dar greu. Trebuiam, chiar la ridicarea cortinei să exclam: HP«i, ce ei posomorită1", Prasin, poate de zece ori mi-a repetat această frază, cu acel ton și cu acel glas, care trebueau să producă oarecare senzația sufletească..... Astăzi, cînd el nu mai este, dispariția lui ne pare o minciună parcă. Chiar in dimineața zilei fatale, pe la orele 8 fără cîteva minute, Prasin parăsindu’și locuința din strada Romină, cu gîndul desigur la duelul nenorocit, nu se putu opri ca să nu exclame celor de acasă : „ Vai ce și vosomorîtă*. Au fost cele de pe urmă ale sale cuvinte, cînd și a luat rămas bun de la odăița lui Intr’adevar cea de pe urmă și cea mai posomolită. Era atît de mișcat in dimineața ascia, incit a isbutit, in contra obiceiului său de a’și spune durerile sale altora, a întreba dacă sunt de pași de la ușa odăei sale, pănă la poarta de intrare Sturdza. Ca nici odată, a palatului el atunci intr’adevăr s’a temut. In clipa cînd el a trecut poarta casei, cîte ginduri nu frâmîntau o bună samă mintea lui, căci și ochi lui priveau surprinși și triști îndărăt. Inima-i sbuciuma ,cumplit și atunci cite nu se ciocneau de-a valma in sufletul sau. Desigur nu era in stare să-și tălmăcească lămurit împrejurările. Era asemenea naufragiatului care agățat de o scîndură in largu mărei sbuciumate, nu-și mai vine in fire, decit după ce a scăpat la liman mîntuitor. Era tăcut și rău dispus, căci celor de acasă nu le-a spus nimic. Fruntea lui nu s’a mai netezit in dimineața aceia. ... Și părăsind casa, trecuse și lăsase in urmă pentru totdeauna copacul său favorit de lingă poartă. In acea dimineață, crengile lui atîrnau greu și melancolie, ca într’o zi posomorită. l. 8. ° Yes&lis coleetiTislilor Q Rezultatele alegerilor parțiale din zilele trecute nu au tulburat de loc pe colectiviști. Ei sunt voioși, intimpina cu zimbetul pe buze pe oricine, glumesc și fac zeflemele pe seama acestor alegeri. Și prin gazetele lor transpiră această veselie. Așa, in Liberalul de aseară, intr’un articolaș „învinși și învingători“, ei întreabă cine sunt învinși, de oarece nu văd pe învingător ? Junimiștii nu vor spune niciodată că Cantacuziniștii au învins în aceste alegeri , precum nici aceștia din urmă nu vor recunoaște victorie celor dintăiu. Deci, nu sunt învinși nimeni, deoarece nu sunt învingători. Mai frumoasă argumentare ! Curaj colectiviști. Voi mai adăuga eu cîteva observațiuni ce am făcut asupra unor colectiviști mai simandicoși din localitate, pentru ca să întărească și mai mult argumentele forței, precum și curajul colectiviștilor mai slabi de mger. Duminică seara, 18 Ianuarie, am fost la teatru și, ca nealtă dată, 1 era lume multă. Intre acte vine în 1 fumuoar d. Pennescu, însoțit de Garabet și C. Sterea. Retrași intr’un colț, cu fețele mohorite, încep discuția asupra resultatului alegerilor parțiale. Discuția se aprinde între d-nii Pennescu și Sterea, așa că toată lumea-i putea auzi cum se minunau de căderea candidaților liberali. Ințeleptul Garabet îi ascultă și încheie, exclamînd : Deleormen (doamne milieștene). Dacă scribul articolașului pomenit c mai sus ar fi văzut și ascultat pe acești trei fruntași colectiviști, deșin jur și-ar fi rupt pana înainte de a ncepe să scrie și să facă zeflemele asupra rezultatului alegerilor parți SPIRU PRASIN Moartea fiului 2) lui Hunyade Acesta, din ce în ce mai tulburat, ridică din nou paloșul, care căzu însă iarăș greșit, sfirtecind carnea gâtului. Condamnatul scoase un țipăt prelung de durere, iar mulțimea amenință pe călău cu moartea A treia lovitură, iarăși greșită. Corvin gemu de mai multe ori. Cei de față svîrlira cu petre în chinuitor. La a patra lovitură, sfîrșit capul se rostogoli. Execuția aceasta avu un răsunet nemărginit în toată creștinătatea Astfel știau Ungurii să răsplătească iubirea de țară și nemăsuratele serviciii aduse de bătrânul Sibineanu ? Oricât de obișnuită era lumea ca în politică din acea vreme să se amestece valuri de singe inocent,că omorul era prea fioros și lovea o persoană prea sacră ca să nu cutremure o lume întreagă. Dar în statele ungare revolta fu mare. Alt însemnat vasal, guvernatorul Boemiei,—care apoi ajunse regele ei,—George de Podiebrad, desaprobă tare această politică neomenoasă și prefăcătoria Regelui. Asprele lui cuvinte, raportate la Curte dădură naștere la oarecare recenlă între șeful husiților și regele Ungariei. Curtenii profitară de ocazie ca să răspindească svonul că Prodiebrad era de aseminea amestecat in urzirile Corvinilor și că se prinseseră scrisori de ale lui printre hîrtiile ucisului. George protestă din nou și ceru să fie judecat, atît d statele Boemiei, cît și de consiliu regal. (Iunie 1455) Statele hotărîti se urmărească cu cea din urmă asprime pe calomniatori, iar Regele care se afla la Viena, unde duses în captivitate pe fratele ucisului, Matei Corvin, scrise însuși guvernatorului că are absolută și deplin încredere în serviciile și realitatea sa „In zadar cată omul să opreascucrurile, cari fatal trebue să se implinească.“ Ladislau postumul încercă prin toate mijloacele să împedece ascensiunea glorioasei familii a micului nobil român din Huniedor lupta însă fu zadarnică. Razele care stau din mormintul păzitorului Ungariei erau așa de strălucitoare, nicit fără voe iți furau ochii. E o neburie să pui peptul ca să schimb mersul oceanelor. Matei Corvin ajunse regele Ungariei. Marchizul de Ronsart Or, quant â mon ancestre, il a tiré sa race D’ou le glacé Danube est voisin de la Thrace, Plus bas que la Hongrie, en une íróidé part, N 0 EVENIMENTUL ale. Și cum ar putea fi altfel acești sărmani oameni, cînd se gindesc numai ce va rămînea din strălucirea lor de astăzi, cînd mine s’ar despărți de putere. Bietul Pennescu, cu tașca subsuoară, colindînd pe la ușile autorităților, prin sălile palatului, ca să poată a-și agonisi macar 5, 6 lei pe zi. Apoi asta’i viață ! Dar bietul Sterea! Nici nu i s’a încălzit bine scaunul de deputat și să se despartă de el. Dar catedra universitară. Astăzi, fiind la putere și nu are decît cîte 2, 3 auditori, dar mine ce se mai poate întîmpla. Numai să ne închipuim că nici un student nu i ar frecventa cursul și buclucul e gata. Pare că și trupa dramatică din localitate s’a înțeles să și bată joc de liberali. Poftim, Marți sara dau piesa „Deputatul Țărănimei“, piesă în care rolul d-lui C. Sterea e susținut cu mult talent de artistul M. Pella, sub numele de Zevrelescu. Toate privirile erau ațintite asupra lui Garabet și Pennescu. Intr’un moment d. Pennescu dispare din două și vre-o jumătate act nu a mai fost văzut , iar Garabet se ascunde la spatele d-lui I. Găvănescu. Acești simandicoși nu au fost văzuți de nimeni pe la fumoar Numai d. Sterea, aleșu țârei pentru a stărui din răsputeri să se facă Casa rurală, să se împartă moșiile la săteni și pentru votul universal. Nu rîdeți. D. Sterea va face toate aceste legi, căci a făgăduit. Și chiar de nu se va scoate la capăt în sesiunea aceasta, suntem siguri că-și va lua osteneala să se adreseze din nou țărănimei, ca să-i aleagă pentru sesiunea viitoare ;— cînd desigur, va avea timpul să facă fericirea țărănimei. Această pătură a populațiunei țărei romînești, obijduită și uitată pănă în prezent, abia și-a găsit omul care să-i sprijinească nevoile și credem că se va ținea de dînsul. §13 33$ fgjijippi Skagnwain XfCnn ! ȘTIRI DIVERSE Din Strein&tata „Le Fetit Temps" ce ne-a sosit astăzi cuprinde următoarele cu privire la duelul mortal, ce ne-a răpit pe mult regretatul nostru Spint Prasin: „Iată cîteva amănunte asupra duelului care a avut loc între Split Prasin, primul redactor al „Evenimentului“ organul partidului conservator din Iași și directorul(?)„Gazetei Moldovei“ d. Socetee, in care d. S. Prasin a fost ucis cu un glonte“ Directorul(?) „Gazetei Moldovei“ a insultat în unul din ultimele sale articole pe d. Catulle Mendés care a ținut o conferență foarte aplaudată la Iași. Prasin răspunsese viu într’o cronică, cînd d. Scînteie îi trimese martori. Duelul a avut loc la Rond-Point de la Copou, între carele 8-9, în fața martorilor și a doctorilor Leheli și Stermer. Adversarii au fost așezați la 20 pași distanță, trebuiau să se schimbe 3 gloanțe. Insă, deabea cele dintâi lovituri fură schimbare, și Prasin făcu cițiva pași spre amicii lui, strigind : „Sunt străpuns în inimă, acesta mi-e sfîrșitul“. Imediat fu transportat într’o trăsură de către d-rul Stenner, la spialul militar, unde încetă din viață d upă un sfert de oră. D. Scînteie a fost arestat Martorii au fost lăsați in libertate. Din Țară Flăcările au distrus ori mai multe girezi de paie moșia Popeni. Pagubele se 1500 lei, și două șuri de pe urcă la suma de la Ploești Jean Stroescu, în viraj de 19 ani, din gelozie amoroasă, a tras două focuri de revolver, calibril No. 7, asupra Tudoriței Ionescu în vîrstă de 28 ani și chiriașă a mamei sale, din str. Rahovei. După această faptă, ucigașul și- a tras și el două gloanțe în urechei , dreapta. Ambii, răniți mortal, au fost transportați la spitalul „Schiller“. * Comuna Craiova a cerut ministerului de interne s’o autorize a contracta un nou împrumut in sumă de 680.000 lei, pentru plata datoriei fio îtante. Din localitate prof. Perghe președinte și d-nii dr prof. Gabriel Socor și Pușcariu. * Teatru—Spectacole—Concerte Coloseul regal.—Mini Sîmbătă 24 trupa Poenariu cu bine-voitorul concurs al d-lui Băjenariu va cînta Voievodul Țiganilor. Teatrul Național.—Astă sării’O sfisnicie comedie in 3 acte de d. căpitan Ursache in folosul cantinilor școlare. — Sîmbătă 24 1. o. Curierul din Sion, melodrama in 5 acte cu d. Kattara. — Duminică 24 1. c. Rug—Bias, tragedie in 5 acte de Victor Hugo traducere in versuri de Olănescu, cu d. Notttara. — Marți 10 Februar Sinziana și Pepele feerie—operetă națională in 5 acte și 23 tablouri de V. Alexandri, montată și aranjată de Vlad Cuzinschi. Luni 2 Februarie cunoscutul artist Hagiescu de la teatrul național din București cu bine-voitorul concurs al societăței dramatice va representa Avarul Clasica comedie a lui Molière . Ministerul de interne a cerut prefecturei noastre de județ să-i inainteze un tablou amănunțit de tot străinii, după naționalități, aflați în cuprinsul acestui județ. 3 D.I.Eraclide, comisarul gărei Ungheni, a comunicat prefecturei cu dirigintele punctului de observație veterinară fiind chemat în Iași, lipss acestui funcționar e foarte simțită . Lacția financiară eri s’au achitat pensiunile civile și militare. *3 Consiliul de higiena al județului a fost convocat pentru 30 ianuarie * Se telefonează din Popricani ce ‘ din noapte femeea Maranda Zrofte “ ducindu-se se scoată niște lut dintr’o groapă, un mal năruindu-se, ne“norocita femee a fost grav rînită. * Sătenii din comuna Zahorna, com 4 Tăutești au cerut prefecturei să intervie pe lingă direcția serviciului sanitar pentru ridicarea măsurilor veterinare, impuse în urma apariției febrei aftoase.* Revisoratul județului Iași în urma insistențelor învățătorului Damiir din Totoești a cerut d-lui Rosculet medicul primar al județului, instituirea unei anchete care să constate starea facultăților intelectuale a sus numitului învățător. Poliția a reușit a prinde și aresta in strada Mutu 15 pe desertoru Ioan Botez, din escadronul 2 jandarmi, asupra căruia planează grave bănueli de furturi și sustragere de efecte militare.♦ Așeară pe la ora 6 birja cu un cal No 7 circulînd în goană pe strada Golia, a călcat rînind grav pe precupeața Sura Mentzer. Birjarul a fost arestat, iar victima accidentului a fost transportată la spitalul israelit.* A fost prins și arestat in gara Buhuș de sertorul Theodor Macovei din batalionul I din regimentul 24- implicat in numeroase furturi de cai. * Astă-noapte niște necunoscuți făcători de rele au spart și pradat circiuma lui Ștefan Ernilă din Voinești. Hoții au furat 2 vase miei de rachiu concentrat, suma de coOleid’intr’un sipet, și mai multe obiecte printre care o șea și un rînd de hamuri. * UNIVERSITARE D-nii Studenți Const. Teohari, L. Ropală și Mantu, au trecut ori al doilea doctorat (Physiologie, Hystiologie și Anatomie descriptivă) în fața comisiunei compuse din d. dr.apoK FEL DE FEL Ceaiul după moda chinezească In China, sunt in cuma, sunt numeroase specii de ceai. Cel mai bun și cel mai căutat este ceaiul alb-argintiu. Infuziunea ceaiului, după moda chinezească se face trecîndu-se apă clocotită peste foi foarte comprimate formînd blocuri. Aceleași foi servesc pentru cinci sau șase infusiuni; ele nu sunt, ca in Europa, amestecate cu licid și ținute în suspensiune în băutură pană ce se filtrează. Chipul nostru de a opera face să suindă pe chinezi, și Ies gourmets gîndesc ca și ei, mai cu samă pentru amestecul zahărului sau al laptelui cu infuziunea ceaiului. Se bea de asemenea ceaiul, fie comprimat, fie în praf, care se amestecă cu apă clocotită. Hașini de sburat încă de pe la 1670, un religios, părintele Francois Lana, a construit un aparat care arată oarecare analogie cu baloanele. Era un grup de patru sfere în care el făcea vidul și care, găsindu-se mai ușoare ca aerul, trebuia teoriește să-l ridice în aer. Cițiva ani după aceia, în 1678, un mecanician din Maine, Besnier, din Sable, a inventat o nouă mașină, despre care „le Journal des Savants“ din 12 Septembrie a aceluiaș an, ne dădea descripția amănunțită. Era un sistem de patru aripi activate și care a permis autorului ei, „de a trece dedesuptul caselor vecinătăței sale“. *ooo*~ INFORMAȚII Meseriașii dulgheri sunt convocați pentru ziua de 1 Februarie, în localul Camerei de Comerț pentru a proceda la alegerea comitetului. Serviciul poliției de siguranță din Capitală a cerut poliției noastre urmărirea lui M. Bercovici acel care a încercat să otrăvească pe cîrciumarul Șteinberg din Roman in complicitate cu soția sa. Se crede că faimosul otrăvitor s’ars aflînd în Iași. D. dr. V. Roșculeț, medicul primar al județului nostru, a inspectat spitalul din Tg.-Frumos. In comuna Tăutești s’a episootia de febră-aftuoasă, declarat D. Th. Vartolomeu a obținut autorisațiunea pentru instalarea unui teasc în Tg.Frumos. 1904 Cu ocazia cercetărilor ce s’au făcut de cătră dl. Adjutant C. Botez șeful Plutonului Gendarmi Rurali Belcești cu furturile la drumul mare de către Cantoniști de pe calea Județiană Iași—Tg. Frumos între ei era și un cantonist Mihai Vasiliu, care avea de cumnat pe Th. Balan locuitor din comuna Coarnele Caprei, comuna Cioara, presupunîndu-se că la acest Th. Balan s’ar găsi mai multe lucruri de furat, dl. Botez avînd autorizația pentru percheziționarea locuinței lui Th. Balan, și făcînd percheziția în fața d-lui Consilier Cumpătă, a găsit mai multe pÎDzării și citării, care au fost luate de dl. Botez și trimise Parchetului. In urmă Th. Balan ca să nu se creadă vinovat, a reclamat pe dl. Adj. Botez d-lui Procuror general, la 15 Octombrie că cu ocazia percheziției iar fi sustras 380 lei de sub un mindir. Cazul cercetîndu-se de cătră dl. Prim procuror Istrati, s’a constatat că dl. Botez nu este vinovat și afacerea s-a clasat de dl. Jude Instructor Ghinea Ionescu. D. Gh. D. Șerban, președintele Camerei noastre de comerț a intervenit pe lingă toate Camerile de Comerț din țară, pentru plasarea absolvenților școalei comerciale gr. II din localitate. Ministerul de interne, în urma intervenției d-lui președinte al Camerei noastre de comerț a comunicat telegrafic că a permis casapilor din Iași, tăerea masculilor în afară de Abator și pe la casele fiecărui casap. Astăzi după amează, cu prilejul înmormîntării defunctului C. Chirița, toate serviciile la prefectura de județ vor fi suspendate. De eri se află în orașul nostru doi ofițeri din armata bulgară. Cu trenul de 5, ori a sosit prin punctul Ungheni, venind din Pultava generalul rus Mitru Dumitroff. Primim la redacție ,.Memoriul* presintat d-lui ministru al Cultelor și Instrucțiunei publice de învățătorii cari am reușit dar n’au fost înaintați. Vom face o dare de samă intr’un număr viitor. In strada Eternităței la casele No. 59 și 67 unde este locuința a patru familii a intrat apa in case din caza construcției rele a noului conduct ce a fost adus de la Ciric. D Ștefan D. Popescu, docent în Georgrafie va începe la sfîrșitul lunei viitoare un curs de Geografie la Universitatea din localitate. In procesul de ultragiu a comisarului Fătu cu d. Theodor Georgescu adicat în ziua de 19 a. c. la trib, secția II-a despre care am vorbit în ziarul nostru din 21 Ianuarie c. ni se relatează că faptele nu s’au petecut și urmat în detailarea arătată e noi atunci cum ca președintele ar admonestat sau ar fi reproșat ceva lui Fătu, d-sa referindu--se numai a o simplă observațiune asupra unor puncte din procesul-verbal. Luămi act. Tribunalul secția I a condamnat azi la una lună închisoare pe locuitorul Ioan Scriitorul pentru că a insultat și lovit pe un soldat, care era pus să păzească cordonul sanitar stabilit în târgușorul Păcurari. Est un seigneur nőmmé le marquis de Ronsart, Riche d’or et de gens, de villes et de terre. Un de ses fils puisnes, ardant de voir la guerre, Un camp d’autres puisnes assembla hasardeux Et quittant son pays, fait capitaine d’eux, Traversa la Bourgogne et toute la Champagne Et sourdard vint servir Philippe de Valois, Qui Iors avoit guerre encontre les Anglois. 11 s’employa si bien au service de France, Que le roi lui donna de biens â Süffisance Sur les rives du Loir; puis, du tout oubliant, Fréres, pére et pays, franșais se mariant, íngendra les ajeux dönt est sorti le pére Par qui premier je vis cette belle lumiére. Astfel sună faimoasa bucată de versuri, atît de comentată, din care Romînii au dedus că șeful Pleadei franceze era descendentul Banului Mărăcine, din Oltenia, iar Ungurii, a unui domn ungur din Transilvania. Discuția a urmat mai ales asupra versurilor: ... ii a tiré sa race D’ou Ie glacé Danube est voisin de la Thrace Plus bas que la Hongris... Indicația era destul de vagă. Plus bas que la Hongrie putea minunat să fie Transilvania, ca și Muntenia. Dar Romînii au rezolvit chestia în favoarea lor, căci numele chiar „regelui poeților“ are acelaș înțeles ca al banului craiovean. Toată lumea cunoaște frumoasa baladă a lui Alexandri, în care poetul descrie plecarea nobilului român și ajungerea sa în Franța. In pomenita,—in articolul de eri, —lucrarea d-lui Taillandier, se dă o nouă variantă asupra originei familiei lui Ronsart—și anume că s’ar trage din Boemia. In 1310 Cehii aleg domn în locul lui Enric de Carintia pe Ioan de Luxemburg, fiul împăratului Enric al VII ; el se căsători cu Elisabeta, soră a lui Venceslav al III-lea, ultimul rege din dinastia națională a Premyslizilor și la moartea lui Enric pe Carintina fu recunoscut fără opunere de rege al Boemiei. Iubitor de mari isprăvi, de lupte în care valoarea personală se desfășoară în întregime, de dueluri corporale ca și politice, el se amestecă in toate întîmplările din timpul său. Nimic nu se întîmplă, ziceau contemporanii, fără de ajutorul lui Dumnezeu și al regiului Ioan. Francez din naștere și după gusturi, își petrecu cea mai mare parte din viață la curtea Franței sau în statele sale ereditare (aproape douăzeci de ani). Curtea lui Filip al VI-lea era cea mai strălucită din Europa. Bărbăția, dărnicia și virtuțile cavalerești ale regelui boem, cît și alaiul mare de care se încunjura,—adusese cu dinsul o mulțime mare de nobili cehi, —îi cîștigară toate inimele. De cum deveni orb (in 1340) nu mai eși din Franța, ci lasă fiului său conducerea statelor, care il aleseseră. Dar acum începuseră timpurile triste pentru „le plaisant page“. Zilele frumoase de la Luvrul Parisului trecuseră Englezii năpădiseră țara Galilor și toți nobilii sa înarmară ca să o apere. Cavalerescul Ioan nu putu rămîne departe de luptă, deși orb. Se puse deci in fruntea seniorilor săi cehi, și, condus de un oștiî în urmă armata franceză,la Crécy. Subt ploaia de săgeți ale arcașilor engleji se resturnară șiruri întregi de francezi. Și bombardările începură să tune, apoi urmă nemiloasa luptă de aproape, pept la pept Măcelul fu îngrozitor. Optzeci de baroni, una mie două sute de cavaleri și treizeci de mii de soldați acoperiau cîmpul de război, a doua zi. Ioan de Boemia dăduse poruncă să-l ducă în luptă și regele orb căzuse printre cei morți, dimpreună cu cea mai mare parte a nobilor săi. Printre puținii, cari scăpară de la moarte, se afla și străbunicul lui Ronsard, ne spune varianta asupra originei boeme a poetului, care fu obirșia familiei Ronsart. Sa vedem dacă aceasta se potrivește cu textul, j Versurile citate deja se opun cu totul unei astfel de interpretări .• « Tracia nu se atinge cu Boemia, deci D’ou ie glacé Danube est voisin de la Thrace s’ar împotrivi unei răstălmăciri de acest fel. Dar mai încolo textul e și mai lămurit. Plus bas que la Hongrie, nu s’ar putea spune de Boemia, care se află situată deasupra sferei sfintului Ștefan, nici de Transilvania, care n’ar îndeplini condițiile, să fie mai jos de Ungaria și udată de fluviul Dunărea. Inamitatea teoriei insă se vede mai ales din intinerariul strămoșului lui Ronsart : Traversa la Hongrie et la basse Allemagne, Travers.u Ia Bourgogne et toute la Champagne. Plecînd din Boemia e imposibil de trecut prin Ungaria pentru a ajunge in Franța. Deci, strămoșul lui Ronsart a trebuit să purceadă dintr’un loc phis bas que la Hongrie, să treacă prin statele Habsburgice, prin Germania și să intre în Franja, prin Campania. Cu cît scrutezi textul acesta mtai mult, cu atît lumina se face mai mare. Concluzia la care ajungi e că legenda romînească, susținută , la început, de Alejandri, Ubicini, ș i Prosper Blanchemann, e singura cine e în concordanță cu spusele poetului. S’ar mai putea arăta prin studiarea operei lui Romiart că era singe romînesc în vinele sale. Dacă timpul și spațiul îmi vor permite, voi încerca aceasta într’unul din numerile viitoare.