Evenimentul, aprilie-iunie 1904 (Anul 12, nr. 40-105)

1904-04-01 / nr. 40

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LAPDȘNEANU 44 r a s r Apare în toate zilele de lucru Un mumătr vechiu 30 bani Lipsa unei soluții Zilele Paștelor au trecut. Ele au fost un prilej de re­­paos și de veselie pentru toată lumea. Numai d. Stur­dza, de­sigur, nu a ciocnit ouă roșii in tihnă, căci a tre­buit să se gîndească cum să discurce ițele râu încurcate ale partidului. Nu o dată s’a gîndit d. D. Sturdza la o remaniare... " Și in dorința sa de a mai pune un petic corăbiei care se­­ neacă nu s’a oprit incă la vre-o soluție, la care insă s’au oprit mulți din cei­lalți conducători ai partidului. Se vorba de ieșirea d-lui Lascar din minister, căruia, in semn de consolație, să i se facă ha­tirul și să i se voteze legea comunală. Mai ie vorba și de d. Stoi­­cescu, care de un timp nu face nimic la Ministerul Do­meniilor, și ocupă un loc de­geaba. Eșirea sa din minister ar avea două urmări: s’ar da mai intăi un înlocuitor, care să se ocupe mai de aproape de acest neglijat minister și in al doilea loc, s’ar astupa gura unuia dintre mulții co­lectiviști ministeriabili. Cu modul acesta cred conducă­torii partidului liberal că s’ar mai putea pune o propte a șandramalei, impedecînd- o ast­fel, pentru un timp macar, să se dărîme. Chestiunea insă ie dacă a­­ceste combinațiuni vor con­veni și celor vizați. Ast­fel, se poate intîmpla ca d. Lascar, de bucurie că i se votează legea și de Ca­mera, să se hotărască a pă­răsi ministerul pentru ambi­țiunea de a trece drept legiu­itor și reformator. Dar dacă trunchierile vor incepe și la Cameră mai di hai de­cit la Senat ? Dacă d. Lascar, atins in.. amorul său propriu va crede nemerit, in asemenea caz să nu mai dea ministerul din mină ? Iată o încurcătură care va împedeca perech­ea corăbiei, ceia ce dă de gîndit d-lui Sturdza. Se mai poate întîmpla ca d. Stoicescu, deprins acum cu un dolce fal­m­ente, să nu se hotărască așa cu una cu două a lăsa din mîna bunătate de Minister ca acela al dome­niilor. Motivul că direcțiunea a­­cestui minister se găsește in suferință, din pricina șefului său, nu ar fi tocmai serios pentru d. Stoicescu, care ar putea obiecta că nu ie sin­gurul care se găsește in ase­menea condițiuni. D. Stoi­cescu ar putea da ca exem­plu ministerul de Răsboi, unde, deși d. Sturza muncește­ peste măsură și învață me­reu carte, treburile nu merg mai bine. Deci ar trebui un alt mo­tiv, care să hotărască pe d. Stoicescu să permită a fur­­nisa, prin retragerea d-sale, propteaua ce d. Sturdza vrea să pună șandramalei. Pentru moment pare că conducătorii partidului s’au oprit la ideia de a se aduce acuzări d-lui Stoicescu cum că, după ce a provocat tot soiul de conflicte cu d. Cos­­tinescu, cu privire la chestia tarifului, după ce această chestiune a fost adusă in Ca­­­meră, d. Stoicescu nu a mai vrut să­ stea la discuție ne­­fiind in stare să răspundă. Insă această învinuire, ce se aduce d-lui Stoicescu, nu e destul de tare ast­fel ni­cit să determine retragerea d-sale din minister. Prin urmare, ce ar fi de făcut ? Cârpeală trebue, prop­teală așișderea. Dar cum ? Iată întrebări care frămîntă pe d. Sturdza in lipsa unui răspuns care să deaf o soluție a situației. ------------a­­ asocce# *----------­August cel prost ȘI discuțiile obiective Că, in cercul liberal din localitate ziarul , Liber­alul“ joacă hazliul rol a lui „August cel prost—nu poate ră­­mine o umbră de­ îndoială. Fie­care rînd din coloanele sale e, cel mult, o... glumă lipsită pe deplin de sare, sub a căreia coajă se ascun­de un neadevăr care, la rîndul său, îi tot­deauna o prostie. Așa, in ultimul său număr, se în­cearcă a lua apararea d-lor N Oane și C. B. Pennescu, marcante zice-se —personalități (?) din clubul liberal. Și știți ce ne ce­re August cînd stăm de vorbă cu aceste două ilustrațiuni ale partidului ? Ne cere... obiectivitate in discuții. Asta ar însemna că ar fi posibilă o „discuție de principii“ cu di niile lor și, ca sfirșit încununător de operă, a­­ceastă discuție să aibă loc prin... mij­locirea „Liberalului“. Cea dintâi din aceste două personali­tați, abătută de vremuri și încovoiată de obositoare sarcini, cu­­m­ ar mai gă­si urmă de „principii obiective‘ pe care să le pună in vre-o discuție ; ce ar mai rămânea încă, ne întrebăm, cînd această urmă de principii ar fi încă redată prin proza „Liberalului“? Iată de ce îl lăsăm in pace cu discu­ții de principii, ne mulțumim a’i sem­nala pe ici colo, fie neroziile, fie uni­cele abateri de la stricte scrupule de corectitate, și, trecem. Atunci, „Libe­ralul“ țipă : „calomnii“ și, spre cul­me, August mai cere... „discuții de... principii“. Toate aceste sunt cel mult hazlii. Venind la a doua așa numită per­sonalitate“ ,­ atragem atenția „Libera­lului“ să ia bine sama să n'o supere, prin ceia ce ne cere . A discuta cu dl. C­­. Pennescu sau macar în preajma domniei sale „principii obiective“ este a aduce injurii acestei marcante personalități și nou­ ne-am propus, de aci înainte să facem gazetărie cu mănuși. Cu toate că dl. C. B. Pennescu a­re pretenția, poate, de a fi familiar cu ,principii de artă­­ la Teatrul Na­țional și cu principii de „economie, municipală“ la primărie,—fie­ ne per­mis să avem cu totul altă părere și să ne păzim ca de foc de discuții serioa­se și obiective de principii cu ilustra d-sale personalitate. Rezultatul „principiilor“ d sale s'a văzut : la primărie o halandala fără pereche, pe altă vreme, Teatrul Națio­nal, sub însuflețirea dogmelor d-niei­­sale, s’a prefăcut într’o baracă de bîl­­ciu unde să cîntă obscenități literare pentru care cetățenii plătesc subvenții de zeci de mii de lei pe an. Cu asemeni oameni se poate discu­ta oare obiectiv,—mai cu seamă cînd stindardul cauzei lor e dus de... Au­gust cel prost, pardon. .,Liberalul“ ? Risum teneatis. ..................­­apooi* ConfBriDîn 18 didactice De la 1 April, învățătorii din ju­dețe sunt convocați prin capitale pentru o serie de conferinți, care ,ia până la 8 April. Legea aceasta a d-lui Haret, are in intenție principial de unificare a sistemului pedagogic în învăță­­m­întul primar , de aceia d. Haret pune prin legea sa, in contact, la aceste conferințe, pe învățătorii de­­ a sate ca institutorii din orașe. Intenția e bună, poate, dar in loc de a se face aceasta, ministrul pune n discuții o serie de chestii cari au în tangentă intenția sa. Vom discuta acestea în numă­rul de mîine. Pentru azi ne mărginim a pune în discuție partea economică a sa­­crului. 10 bani—Seria II Anii XII. No. 40 JOI 1 APRILIE 1004 Zi&x coxue ex Tratox Un învățător de țară are 90 lei mnar , aducîndu’l în oraș pentru conferințe cari țin 8 zile, îl silești să stea pe la oțeluri și să ’și chel­­uiască leafa pe întreaga lună ca să se întoarcă sdruncinat economi­­cește la postul său,—fără macar să aibă satisfacția că în aceste 8 zile a prins ceva lumină, care să ’i fie de folos. De aceia conferințele acestea stîr­­nesc totdeauna vii nemulțumiri printre învățători și, nu’i unul care să nu se plîngă în­potriva lor. S’aduci niște oameni sărăci de la țară, să’i ții 8 zile în oraș, să’i porți în escrrsii fără rost și să nu faci nimic serios și în folosul lor, iar pentru toate aceste să’i faci a’și svîrli pe drumuri o bună parte; dacă nu cumva întreaga lor remu­nerație pe o lună,—iată rezultatele legei d-lui Haret, cel puțin așa cum e pusă in aplicare. tul că ’l știa pe dl Lascar nu prea acoperit de mari protecții. De cînd însă, dl Constinescu a declarat că se solidarizează cu dl Lascar, că face chestie personală din eșirea olteanului din guvern, și că dacă va fi nevoie va da și cu picioru ’n barat că, de-atunci lucru­rile s’au cam liniștit și nu se mai cere capul d-lui Lascar. Mai mult, Olteanu a prins colți și se arată mai semeț de­cit ori­cînd Așa că toate vadomontadele ocultei, care prin dl Take Protopopescu se refeia și cauta se opuse voința ei in partid,—nu numai că au încetat, dar nici pomeneală nu mai e, despre trecutele ei veleități de dominațiune S’a dus puterea ocultei, ca un cîntec bătrînesc. PITCH TIVE Discuție largă și respectul pă­rerilor fie­căruia a fost modul cum s’au votat legile sub gu­vernul liberal. (Liberalul)­­2a, tăze^ime. de discu­ții Și păt­ez.1 de voie. date, ^egetul lui d­ominut @e m&eucă-i unitate, Partidul liberal a început o eră nouă în viața noastră parla­mentară. (Liberalul) -nouă, (ăed doara, Voi ați inaugura­t, ^z'titatuit a compan : de indigenat. Oameni, fapte și lucruri Paștele d-lui Primar. In seara primei zile de Paști, d. C. B. Pennescu, primarul orașului, a invitat la un supeu monstru, pe amb­ii politici de marcă din localitate. S’a consumat tot ce Moldova produce mai de seamă, dovadă telegramele următoare, pe care le-am primit in ziua de 27 Martie, prea tîrziu insă pen­tru a le publica in Evenimentul ce a a­­părut in acea zi ." Tg.-Frumos, 27 Aprilie. Bri cu trenul de 9 și 45 seara, d- I. Ia­­mandi, primarul orașului Tg.-Frumos, a tri­mes plocon­d-lui O. B. Pennescu, primarul orașului Iași, două curci grase de câte 6 kgr. fie­care, două rățe și patru claponi. “ I... B... Primarul din Focșani, orașul unde s’a născut ilustrul nostru primar, care știe că prietinii d-lui C. Bănică din Iași, au vă­dită preferință pentru cele lichide, a expe­diat, zice o altă telegramă: „două butoieșe de vin de Odobești“, colegului său de la Iași. Iată și o a treia telegramă, transmisă din Vaslui, unde a fost prezentată la 27 Apri­lie ora 5.45 p. m . ce sună ast­fel : Primarul de Vaslui, a trimis azi pri­marului de Iași, două borcane cu miere și un paner voluminos, plin cu colaci de Vas­lui". T... P... Se zice insă că dacă d- C. B. Pennescu a mulțumit primarilor din Tg -Frumos și Focșani, in schimb s’a mîniat foc pe pri­marul din Vaslui, care a avut îndrăzneala să-i trimeată un poclon ,atît de modest, cu prilejul Paștelui. — „Dacă măcar ímni trimetea cozonaci și ouă roșii, cum untul­ și ouăle s’au scumpit, mi-ar fi prins bine­... dar colaci ? Am să-l dau afară, cum se dă un artist de la tea­tru !“, spunea eri la Tuffli, fercheșul primar, veselului prefect de poliție, cu care s’a îm­păcat acum pîtr­­va zile la un chef național liberal, dat de d. C. Stere, la pavilionul din Păcurari. X. CRONICA Liberalii sburdă. După ce s’au inglindisit vre-o lu­na făcînd ferfeniță proiectul de re­formă comunală al d-lui Lascar, a­­cum au început să se joace de-a re­­maniarea. Circulă în privința aceasta diferite versiuni, și cea mai persistentă, de­semnează pe­ci­nii Anton Carp și V. Morțun ca trebuind musai să intre în Minister. Pănă ce nu se va face remaniarea, partizanii modificărei cabinetului sunt hotăr­ți să hărțuiască guvernul cu tot felul de obstrucționismuri; tr­â­­bițe de tinichea, sfp­­ă­tori, darabane, „chistoale“ de hărtie,viavete, naiuri și alte multe asemine calabalicuri se vor întrebuința pănă ce guvernul va zice : aman puiule ! destul, destul alungă­ ți că nu mai am putere ! Dodu Mitiță auzind dj ast­fel de conspirații ar fi esclamat: — Nu cum­va a dat strechia’n partid ? ! — Generoșii fac mai mult tărăboi. — Ii știam în adevăr maniaci dar credeam că s’au cumințit. — Ei vezi, atunci erau maniaci și acum sunt remaniaci Ministerul lucrărilor publice ar fi primit de la o societate franceză, propunerea de a se instala la Con­stanța o stație de telegrafie fără sîr­­mă, care să facă serviciul între Con­­stantinipol și Constanța. Se vor fa­ce mai intăi experiențe și apoi se va instala telegrafia. Nu știm în ce consistă aceste ex­periențe dar, după cele ce am văzut petrecîndu-se pe la bisericele din Iași cu ocazia deniilor, telegrafia fă­ră sirmă funcționa in modul cel mai perfect între publicul tînăr de ambe sexe. Sburau ob­iadele, semnele cu degetul, tușele ușoare, zîmbetele etc. încît se stabilise un limbagiu mistic că pare că’l cereau de pe carte, ba într’un moment, telegrafia deve­­nisă atit de intensivă incit avu loc și o mică încăerare între doi rivali pari,și disputeau o biadeie unei dul­cinee ce din nenorocire era cam în­crucișată și ale cărei priviri produce neînțelegerea dintre preopinienii. Cînd se lămuri lucrul, donjuanii își culeseră pălăriile de pe jos, își strînseră mîna cu efuziune și jurară să nu se mai încreadă în priviri cu două înțelesuri.* Intre doi politiciani cari vorbesc despre scumperea chiriilor. — Știi tu care case sunt mai scumpe ? Nu știu. — Casele mici. — Glumești. — De loc. Fă numai o socoteală și vezi, cit costă pe țară două came­re și un cabinet. Brândușei. mai Zvonuri Politice Cu toată forfecarea făcută proec­­tului de reformă comunală a d-lui ministru Lascar, cu toate sgomotele răspândite de ocultă, cum că olteanul de la Interne va trebui să se retragă îndată după redeschiderea sesiunei corpurilor legiuitoare,—suntem in măsură a afirma cu siguranță, i­u numai că dl Lascar nu se va retra­ge, dar încă. se pare, că tocm­ai din jurul său poziția sa ca ministru e mai solidă de­cit ori­cînd. Și lucrul nu e greu de înțel­es. Oculta dădea blonde olteanului fiind­că pe de o parte el nu o prea băga în samă, iar pe de­ alta se do­rea ca portofoliul internelor să se încredințeze unui ocultist sadea. O­3. iP*­^ q Scouri ^tareța Mănăstirei Văratec. Vineri va avea loc instal­area mai­­cei Evghenia Theodoru, în scaunul stăreției M-rei Varatic. La această ceremonie va­ asista I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei D. D. Partenie Clinceni. Statueta de la Teatru. In unul din numerile trecute, am dat o informație relativă la o statue, luată de la theatrul național, și dîn­­du-i-se o altă destinație particulară. Cu privire la acest fapt mai aflăm­­ că această statue a fost dusă de e­ ABONAMENTUL Pe un an 24 lei, pe 6 Iuni 12 lei pe 3 Iuni 6 lei In străinătate pe un an 30 lei Am­nevici, iserții și reclame 50 bani findul­ metricianul theatrului la serviciul teh­nic al comunei încă de astă­­vară, pentru a cere reinstalarea ei a locul de unde se desprinsese . Pănă azi însă reparația nu s’a făcut. Electricianul t­eatrului s’a presen­­tat azi la redacția noastră și ne-a cerut să facem să se știe că nu de a el am avut detaliile informațiu­­nei in chestiune. Declarăm că le avem din altă parte. O­rfelinatul de la Dobrovăț. In săptămîna patimilor a fost prin Iași cunoscutul învățător I. Dimi­traș, directorul orfelinatului de la Bistrița. D-l Dimitraș, un harnic învăță­tor, a condus și conduce cu mult talent cunoscuta și meritoasa Re­vistă a învățătorilor din Rominia. D-l Dimitraș a visitat Dobrovățul, unde se zice că s’au luat măsuri a se instala un orfelinat de fete a membrilor corpului didactic din țară. Vor trebui făcute mari amenajări fostului local al penitenciarului pen­tru a fi propriu unei școli. ~I­i­nmormintarea d-nei Doinei. Luni 29 Mart a avut loc înmor­­mintarea regretatei doamne Elena Sc. Donici. La inmormîntare au a­­sistat aproape toate familiile din e­­sta ieșană, cu care defuncta se în­rudea și avea relațiuni de prietenie. R­evizorul de Fălciu și conferin­țele didactice. Ni se scrie din Huși că ilustrul revisor școlar, contrar tuturor uzan­­țelor admise deja in școală a­ refu­zat categoric ori­cărui învățător și institutor participarea la conferințele didactice in alte județe, D-sa vrea să-i aibă pe toți la Huși în confe­rință, pentru a-i sili să se adape la adincile și profundele sale cu­noștinți didactice Recomandăm d-lui ministru pe evseviasul revisor de Fălciu, care n’are alt titlu de cit cumătria in­spectorului Musteață. O indignare generală a stărnit în rîndurile corpului didactic această ignobilă atitudine a revisorului. De­mersul acestor conferințe vom face cuvenitele dări de samă, a­reoții din localitate și I. P. S. S. Mitropolitul. Toți preoții din localitate, a doua­ zi de Paști, după terminarea sf­tei le­­turghii s’au dus în corpore la pala­tul mitropolitan, unde au felicitat pe I. P. S. S. Mitropolitul Partenie, urîndu-i mulți ani, întru păstorie, pe scaunul arhipăstoric al Moldovei și Sucevei. I. P. S. S. a răspuns printr’o fru­moasă cuvîntare, mulțumind clerului ieșan, pentru această manifestare de sinceră dragoste. Examenul de capacitate pentru limba franceză. In astă seară d. A. D. Xenopo pleacă in Capitală, pentru a exami­na candidații ce se se prezintă la examenele de capacitate pentru lim­ba franceză. Aceste examene vor dura pănă la 20 Aprilie. Ele se vor mai ținea și in luna Decembrie, ca nici odată de două ori in acelaș an. Examenele pentru limba franceză de acum nu se vor mai ține decit peste 3 ani. Tfi -Expoziția internațională de alco­ol și comercianții ieșani. Mine se deschide la Viena, expo­ziția internațională de alcool, orga­nizată de asociația industriașilor din Austria de sud. La această expoziție vor participa și cîți­va din comercianții și indus­triașii noștri. Printre aceștia, erau să participe și câți­va comercianți din Iași, cari s-au răspândit în urma intervenției președintelui societăței antialcolice din capitală. Gluma ei ber Picală, face armată. Eșind în ziua de Paști de la cazarmă, cumpără „Evenimentul“ și citește: „E vorba ca să se fabrice cea­soarnice cu cadrane de 24 care In loc de 12. Picală. Pire­ar al dracului cu cea­sornicele lor, cum am să mai pot eu cere de acum înainte permisie pănă la 12 de noapte. Stapînirea proprietatei rurale DOBROGEA Primim următoarea comunicație din partea administrației domeniilor statului din Dobrogea. Domnule Director. In vederea regulării proprietăței in Dobrogea, care se găsește actual­mente într’o situațiune cu totul pre­cară, căci există în această provin­cie nu mai puțin de cit 14 moduri de stăpînire a proprietăți rurale, in­­­re cari nu vă citez de cit urmă­toarele : I Pămînturile luate pe nume de cai, cîini și alte animale. II. Pămînturile luate pe nume de copii cari nu se născuseră. III. Pămînturile luate pe nume de membri ai familii cari nu e­­xistau. IV. Pămînturile luate pe nume de minori din cari cei mai mulți a­­ni născuți. V. Pămînturile luate pe nume de persoane existente dar cari nu știu că sunt proprietari în Dobrogea, în această categorie intră soldații cari se găseau în timpuri, prin diferitele campanii de infanterie așezate în Dobrogea, precum și ciobanii și ar­gații de la diferiți proprietari, sau e­­conomi de vite. VI. Pămînturile luate în temeiu de procuri, contracte de arendare pe 30 de ani și contracte de antid­resă. VII. Pămînturi contropite și stă­­pinite fără nici un titlu și calitate etc. etc. In afară de aceste ne mai pome­nite mijloace de a deveni proprietar de suprafețe întinse de pămint, vre­me să adăugăm că ideia sf­ată pen­tru colonisarea Dobrogei care s’a ur­mărit cu atâta sirguință de toți băr­bați noștri de Stat a suferit mult prin aceia că foarte mulți romîni ve­niți din diferitele unghiuri ale Țărei Romînești și împroprietăriți în Do­brogea nu au rămas la pămint ci, din contra, s’au reîntors în Țară un­de duc cu anevoe viața, cei mai mulți nu au o palmă de pămint și moșioarele lor din Dobrogea sunt exploatate de primul venit fără nici o regulă și fără nici un titlu, mai mult încă unii din aceștia cari se deșteaptă din această somnolență și revin la pămint întimpină dificultăți și intră în procese de tulburare de posesie pe propria lor avere. Avînd în vedere această stare cu totul primejdioasă, spre binele țăra­nilor cari sunt înproprietăriți In Do­brogea, în interesul colonizărei Do­brogei și pentru regularea proprie­tății rurale, pentru ca romîni din toate unghiurile Țării să ia cunoș­tință de măsurile luate, vă înaintăm hotărîrile date asupra tuturor felu­rilor de stăpiniri de pămînturi în Dobrogea afară de pămînturile luate pe nume fictive și vă rugăm a le da publicități, pentru ca prin răs­­pînditul D-voastră ziar, toți cei inte­resați să cunoască ce trebue să facă, ce cale să urmeze pentru ca fie­care din cei în drept să-și reguleze dreptul­ de proprietate ast­fel ca abuzul să dispară, restabilindu-se proprietatea pe temelii sănătoase spre prosperi­tatea Dobrogei. In interesul acestei mari cestiuni credem că veți bine voi a decide în consecință. Primiți, vă rog, Domnule Director, asigurarea osebitei mele considera­­țiuni. Administrator: M. Vlădescu-Olt Șeful cancelariei p. V. Scipiano. Deposedările și luările la Stat a pa­­mînturilor din Dobrogea, efectuate în primă­vara anului 1903, fiind revizuite de comisiunile instituite ad hoc și ve­rificate de noi, am găsit că in Dobro­gea există 14 feluri de stăpiniri a proprietăței rurale cari, ținindu-se seama de toate împrejurările de fapt și de drept au fost resolvite de către d. Ministru al domeniilor precum ur­mează : § I. Pămînturile luate de Stat, pentru motivul că titularii erau mi­nori, unii abia născuți in momentul împroprietăririi se vor reda în defi­nitivă stăpînire titularilor, fie, că astă­zi cei mai mulți sunt majori și capi de familie, fie, că părinții sau tutorii acestor minori cultivă pămin­­turile purtîndu-se dintr’un început ca un „negotiorum gestor” și unii și alții sunt obligați să se așeze la

Next