Evenimentul, aprilie-iunie 1904 (Anul 12, nr. 40-105)
1904-06-11 / nr. 97
r / r •< REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LAPUȘNEANUI 44 IAȘI Apare în toate zilele de lucru In număr vechia 30 bani ) Politica d-lui Sterdza In ce constă oare, în ultimă analiză, însușirile politice, excelentele însușiri politice ale d-lui Sturdza, din cari atît d-sa, cît și partizanii d-sale își fac atîta față ? Este oare înzestrat d-sa de natură c’un spirit larg și de sinteză care sa’i facă un caracter politic vrednic de primcancelar al unui stat? Are d-sa macar pasul sigur și hotărît de a merge înainte, sau are macar neșovăitoare mîna care strînge între degete frînele destinelor țării.? Nimic din toate aceste. Notele prime ale caracterului d-lui Sturdza sunt umilința și servilismul pe de-o parte și intriga pe de alta; cu aceste însușiri politice a acaparat d. Sturdza tot, tîrîndu-se pretutindeni, amestecîndu-se în toate și făcînd din toate celelalte ministere cancelarii personale ale d-sale, unde dispune așa cum vrea și cum îi dictează sufletul său aspru și îngusta d-sale minte. Documentări . De la început chiar a acaparat ministerul de război și, lipsit de cele mai elementare cunoștinți în specie, dar cu fumuri de desâvîrșit general, a transformat acel minister într’un adevarat dedal, desorganizînd administrația și încurcînd acolo totul. Armata și țara întreagă strigă împotriva sa, și dacă nu s’ar fi ilustrat la acel minister decît cu nefasta comandă de tunuri, încă ar fi de ajuns spre a bine merita în vedura generală. Tot atît de prost financiar, dar cu pretenții că ar fi pus în bună ordine finanțele țărei, d. Sturdza de fapt a acaparat și acest minister, nelăsînd să circule un ban fără cunoștința sa. Ajunge, credem, numai daravera fraudelor ca să ilustrăm aptitudinele d sale în asemenea materii. La lucrările publice, flexibilitatea d-lui Porumbaru înlesnește iarăși mult domnului Sturdza amestecul în toate, așa fel că nimic din cele ce se petrec acolo nu lipsesc de la prealabila aprobare a premierului. La domenii titularul e mai mult un soi de intendent, căci adevărata ruină care conduce este tot acea a d-lui Sturdza. Cu d. Ionel Brăteanu la externe să poartă ca și cu un copilandru căruia îi dă zilnice lecții de umilință și înjosiri, nepermițîndu’i să facă un pas în politica externă fără știrea sa. Singurul care i-a rezistat, fu d. Stătescu la justiție, dar, neputînd suferi aceasta, d. Sturza reuși prin intrigi și meschinării să se mîntuie de d. Stătescu, iar titularului de astăzi, d-lui Geani, îi poruncește cum vrea, sau poate că nici poruncește, neavînd cui, căci d. Geami e o simplă ,,formalitate de ministru“ și alt nimic. Rămine d. Lascar, căruia d. Sturdza îi face mizerii peste mizerii, cărora le-a pus vîrf felul cum s’a purtat primul ministru la punerea în aplicare a legei comunale. La toate nemulțumirile însă pe care le stîrnește, d. Sturdza are de opus o mică dar puternică armă . Umilința. Țara strigă împotriva sa, ai săi chiar, hulesc și murmură,—dar primul ministru se pleacă; el sărută mîini auguste—rămine , să tîrăște și trece Căci aceasta e politica d-lui Sturdza : intrigă între cei mici ca să-i stăpînească, și plecăciune la cei muri ca să i se dea întăitatea printre cei mici. Acesta’i omul în mîinele căruia soarta țarei noastre, roșește de ani de zile. Figura lui e atît de respingătoare încît Machiavel chiar, de-ar fi scris în loc de „Prințul“, o carte în care să dea sfaturi de conducere unui Primministru, ar fi rușit să dea tipului său chipul și asemănarea primului nostru ministru. LOGICĂ LIBERĂM MaI toată presa guvernamentală a înhățat zilele trecute un mic antremneu al unei mici gazete de provincie care susținea că pe aâtă vreme liberalii vor mai sta la putere are să fie secetă în țară, și au făcut atîta zgomot în jurul acestui antremnen, scoperindu’l cu tot felul de invective. Iacii credeau că ar fi fost vorba de cine știe ce crimă. Și ceea ce era curios, este că Secolul țipa mai tare decit toată lumea. Decit eterna contrazicere și’n fapte și’n cuvinte ce-au caracterizat, sau mai bine, ce-au caricaturizat acțiunea partidului liberal, a trebuit să reeasă și acum. Tocmai Secolul relevând faptul că în aceeași zi în care a avut loc procesiunea religioasă din Capitală, a ploat cu abundență, face comparația că sub guvernul liberal D-zeu ascultă rugăciunile, iar Sub cel conservator nu și conchide astfel: „închis a rămas cerul ca și pămîntul, de la venirea pără la plecarea de la putere a asociațiunei „bulangiste. Dacă niște asemine dobitocii se strecor în coloanele unei gazete, care se tipărește în metropola României și ies din oficina care se consideră ca pepinieră de ministeriabili liberal-naționali, apoi ce idei trobeue să-șî facă cineva de presa guvernamentală în genere și de proza reptilelor din provincie. In particular Pe vremea reposatului Fundescu, la Telegraful se scria că conservatorii sunt niște vampiri, cari sug sîngele națiunii și arunc țara ferecată în lanțuri la picioarele Austro-Ungarei,—astăzi la Secolul se scrie că Cerul revâne închis pentru conservatori, fiindcă și Cerul e liberal nonal. Obiiiji oameni mai sunt rafinații gazetari de la „Secolul“acestui proect, ceia ce a supărat mult pe autorul său. Astăzi însă, „Voința Națională“ in articolul citat mai sus, scrie vorbind de proectul d-lui Protopopescu: „ De aceea credem că proectul de lege prezentat in sesiunea trecută nu trebuie să rămîie în secțiuni, ci să fie reluat și complectat ca să servească să dea principalei noastre facultăți, menirea ce comportă și importanța ce merită“. Relativ la, această schimbare de atitudine iată ce scrie Vremea: „Nu putem crede că „Voința Națională“, a întreprins această campanie în contra dispozițiilor guvernului, căci atunci ar trebui s’o taxăm de anarhică și resvrătită in contra direcțiunei politice a partidului liberal, ideile și principiile căruia se presupune că le reprezintă. Din potrivă, sultan în drept a bănui că organul oficios a fost inspirat de guvern cînd a încercat să dea d-lui Take Protopopescu speranța unei apropiate îndreptări a nedreptatei ce s’a săvîrșit in prejudiciul intereselor sale private sau generate și că guvernul își ia agajamentul să dea satisfacție d-lui Take Protopopescu, în sesiunea viitoare“. E evident, deci, că atitudinea „Voinței Naționale“ își găsește explicație în faptul că d. Sturdza, văzîndu și guvernul pe ducă, face tot felul ee făgădueli, numai și numai ca să poată împaca pe acei pe care ia nemulțumit în timpul în care se afla mare și tare în fruntea guvernului, și in special pe mișelul director al creditului Agricol. Atitudinea d-lui Sturdza ne face impresia nenorocitului care înceînduse încearcă să apuce toate gunoaele ce plutesc pe apă pentru a-și salva viața. Litanii si doctorii în drept Acum ce vasile a apărut un articol în „Le Temps“, asupra necesităței reorganizărei facultăților de drept din Franța. Cu acest prilej „ Voința Națională inspirată de marele cotidian Parisian, își exprimă părerea cît de nimerită ar fi și la noi ideia unei reforme a facultăților de drept, și în special crearea doctoratului. Nu discutăm utilitatea înființărei doctoratului în drept la noi în țară, dar voim să constatăm un fapt. Cînd, în sesiunea trecută a corpurilor legiuitoare, d. Tace Protopopescu a propus înființarea doctoratului, membrii guvernului s’au aratat ostili a 1O bani—Seria II Anul XII. No. 97 VINERI 11 IUNIE 1991 Zis.1 conservator M.S. Regele și regimentul 2 de dragoni din Berlin. Delegația regimentului 2 de dragoni din Berlin, care a solicitat onoarea de a remite M. S Regelui o fotografie reprezentâld pe ofițerii acelui regiment călări, va sosi la Sinaia la 18 curent Ea se compune din d-nii colonel Bartsch von Siefeld, comandantul regimentului, căpitanul von Jena și locotenentul von Levetzov. Se știe că Al. S. Regele a făcut parte din acest regiment Înainte de se urca pe tronul Romîni. J,animiștii maltratați. Ziarul „’Observatorul“ respunzînd unui articol al „Epocei“ care se ocupă de ultima întrunire de la Continental a vechelor cadre, adresează următoarele justificate atacuri junimiștilor : Ar fi interesant și util de a discuta in această privință. Dar, a vorbi cu junimiștii despre rolul covârșitor al militanților intr’un partid organizat și serios, care trăește prin sine însuși iar nu din mila vecinilor și chiar a adversarilor politici ; a argumenta față de aceia, cari trăesc din pomana politică cerșită și culeasă cum dă D-zeu, cît de mari și statornice sunt meritele luptătorilor pe care s’a rezemat și se va rezuma pururea forța partidelor, cît vom avea un regim parlamentar, ar însemna să discutăm despre muncă cu niște paraziți, despre energie cu niște lazarroni politici, despre luptă cu bineficienții tuturor regimurilor,la rugaciunele ce se vor ceti la pomenirea lui Ștefan cel mare. Ministerul cultelor a întocmit rugăciunile cari se vor ceti la pomenirea lui Ștefan cel Mare, voevodul A Moldovei, și a oștenilor lui la 2 și 4 iulie. Rugăciunile se vor ceti la ectenie, la rugăciunea „Dumnezeul Duhurilor“, la Vesglas, la rugăciunea de dezlegare, etc. La sfirșitul ceremoniei religioase îngenunchind tot poporul, preotul va ceti cu voce înaltă, o rugăciune specială pentru această ocaziune solemnă. Rugăciunile sunt însoțite de un pomelnic al lui Ștefan cel Mare, a neamului și al boerilor. A cmris un stîlp colectivist înfierat de justiție. Curtea de Apel de Iași a inserat zilele aceste pe un stîlp colectivist dintr'un oraș din apropiere. Sentința Curței însemnă o lovitură de grație pentru acel individ, care practică in acelaș timp avocatura. Ne propunem a dezvolta pe larg această chestiune și credem că în urma celor întîmplate parchetul general va intra în acțiune întrucît pe lîngă partea ei civilă, judecată de curînd de magistrații ieșeni, chestiunea aceasta mai are o parte penală și asupra căreia magistrații trebuie sa fie chemați a se pronunța. In numărul nostru de mîine ne vom ocupa pe larg de această chestiune. M -S’Jedicii și sătenii din județ-1 Llui. D. dr. V. Roșculeț, medicul primar al județului a comunicat tuturor agenților sanitari și moașelor din județ să povâțuiască pe săteni să nu și lase copii să mînunce fructe verzi, care sunt at t de vătămătoare sănătăței. De aseminea d. dr. a cerut agenților să sfătuiască pe săteni să nu-și culeagă porumbul pănă ce nu va fi pe deplin copt. CJ statutele corporației tipografilor și a brutarilor. Camera noastră de Comerț a înapoiat corporațiunilor brutarilor și tipografilor, statutele, spre a le întocmi din nou conform statuluiui tip trimis de Ministerul de domenii. Tnchiderea a două asiluri confesionale din localitate. D. revisor școlar în urma unei anchete tăcută a silurilor confesionale din localitate, a cerut Ministerului instrucțiunei închiderea asilurilor lui I. Cohn și H. Rotenberg, cari au fost găsite în cea mai mare desordine și necurățenie. număr festival al Arhivei. Aseară a fost întrunirea săptâmînală a membrilor societății științifice și literare „Arhiva“, s’a dispus ca No. festival să iasă pănă la 1 Iulie a.c. Acest No. va cuprinde : Cuvînt Introductiv de Gr. C. Buțureanu. Din Istoria lui Ștefan cel Mare de Gh. Ghibănescu Ștefan cel Mare in istoria rusască, traducere din rusește din Karamsiu de dl. Gustav Netter. Mușăteștii în Istoria Moldovei de Gr. C. Buțureanu. Documente slavone din epoca lui Ștefan, publicate în originalul slav și cu traducere de Gh. Ghibănescu Se vor publica 8 pergamente și mai multe surete (traduceri), vechi, toate inedite. întreg acest No. dublu e consacrat aniversărei celui de al 4-a centenar al lui Ștefan cel Mare. Coloniile școlare. Eli s-a întrunit la primăria Capitalei comisia compusă din d-nii doctori Radovici și Răuțoiu, spre a lua ultimele disposiții relative la formarea coloniilor școlare. Comisia va fixa ziua pentru examinarea medicală a copiilor, data plecărei precum și alegerea personalului ce va însoți coloniile școlare. Primăria a intervenit pe lângă ministrul lucrărilor publice ca să acorde o reducere de 50 la sută elevilor ce vor face parte din coloniile școlire. Față de numărul prea mare de cereri ce primește, primăria va lua disposițiuni ca să sporească cu 20 numărul copiilor ca vor fi trimiși coloniile școlare. 0,om se stabilește înțelegerea între oameni. In strada Vovidenie, colț cu stradela Doi băeți, proprietarul unei case supuse alinierei a încercat repararea unui gard fără a avea autorizația necesară. Administrația comunală înștiințată din timp a dat ordin podurilor de a distruge noul gard și ordinul a fost adus la îndeplinire. A doua zi insă proprietarul a început din nou reparația, de astă dată la văzul sergentului din pont fără a fi deranjat de nimenea, înțelegerea se stabilise spre mulțumirea ambelor părți contractante. Noile mărci poștale. Comisiunea întocmită de direcțiunea generală a regiei monopolurilor Statului spre a se pronunța asupra concursului ce a deschis pentru întocmirea noilor modele de mărci poștale, și-a dat avizul. Din șase schițe prezentate, comisiunea a admis două cari aveau ca motto : „Nihil sine Deo“ și „Pro Patria“- Aceste două schițe au un caracter național, iar compoziția lor e inspirată de stilul vechilor noastre lucrări artistice pămîntene. Amîndouă aceste schițe sunt ale d-lui I. Pompilian, arhitect-șef al Eforiei spitalelor civile din București. D. arhitect Pompilian a fost însărcinat să facă modelul definitiv al celor două schițe, precum și un al treilea model n același stil. F examenele de diplomă la școalele normale din țară. Lucrările scrise ale candidaților la examenele de diplomă ale școalelor normale din țară, au sosit la minissterul instrucțiunei publice. Comisiunea, numită pentru cercetarea acestor lucrări, s-a întrunit eri1 și a luat lucrările în cercetare Se știe că lucrările scrise sunt eliminatorii pentru candidați ; elevii cari vor cădea anul acesta se vor putea prezintă la un nou examen de diplomă in anul viitor. Rtăile populare. Ministerul de interne a dat o circulară prefecților de județe prin care ii roagă să stăruiască a se înființa cu mai multe băi populare, după planul trimis de minister. Băile populare sunt unul din mijloacele cele mai puternice, care va contribui foarte mult ca populația nea de la țară să se deprindă cu curățenia. Cu modul acesta nu numai că se va îmbunătăți starea igienică a populației de la țară, dar se va preveni și scăpa țărănimea de unele boli, cum e de exemplu unia, care s’a răspîndit foarte mult. M LTA*S. Regele și semănăturile din țară. La serviciul agriculturei de pe lîngă ministerul de domenii se lucrează la tabloul asupra stărei semănăturilor din țară, care va fi înaintat M. S. Regelui la Sinaia. In acest buletin, se observă ei starea semănăturilor s’a îmbunătățit simțitor, în intervalul ce a trecut de la ultimul buletin adresat Suveranului. aa*s «sss S4» ST suman «MW. ABONAMENTUL Pe Vinan 24 lei : pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei in străinătate pe un an 30 lei —-AW----Antmeiuri, iserțîi și reclame 50 bani rîmlul Qmm, fapta și komi Dhicrobul bătrîneței . Tovarășul meu întru colaborare la această rubrică publica dăunăzi un antrefileu in care expunea cu o vizibilă plăcere, lucrările savantului Metschnikoff, sub-directorul institutului Pasteur, cu privire la ] microbul bătrîneței. ] Expunerea drăguță arăta că unii microbi cari aduc bătrîneța și fac să înceteze dulcea și frumoasa tinereță, ar fi localizați din intestinul cel gros, parte din traiectul tubului digestiv care singura provoacă stadiul greu de suportat al bătrîneței. Lucrarea savantului Metschnikoff are o lăture socială din cele mai importante, căci perzistența tinereței ar fi să schimbe in tortul fața lumei și mai mult decît oriînd j s’ar găsi realizată homo hominie lupus. Dar nu de această parte a chestiunei voim să ne ocupăm ci de un simptom caracteristic, care apare la vulg ca și la savanți, și anume influența covîrșitoare a curentului dominant. . Acest lucru este deopotrivă de adevărat pentru vulgul care in chipul său de a fi și de a gîndi nu poate să se sustragă convențiinelor sociale și prejudecăților, care domină timpul, precum este adevărat pentru savanți care, nu scapă influenței și sugestiei teoriei științifice, care domină timpul corespunzător. Știința modernă este dominată de teoria microbiană a nemuritorului Pasteur. De cînd această teorie, dovedită ca cea mai serioasă —experiența și microscopul sunt mai concludente decît argumentele meșteșugite—toate manifestațiile cercetărilor nu știu să se sustragă influenței ei hotărîtoare. De aci exagerarea inerentă oricărei suggestiuni prea puternice și de a fi ultima cercetare a savantului, care, prin lucrările sale anterioare, a făcut reale și însemnate descoperiri în cîmpul medical. Microbul bătrîneței ? Aceasta sună curios și pare a fi in contradicție cu tot ce știm noi despre substanțele vii și viabile. Precum de viață este legată nutrițiunea, creșterea și sensibilitatea, tot de viață este legat principiul asimilațiunei, și de masimii rațiunei, acel necontenit schimb de materii, care aduce după sine uzarea. Materia organică nu se deosebește de cea anorganică în această privință. Ea ascultă de legea transformațiunei forțelor și de legea specializare, care însamnă distrugerea sub o formă spre a crea sub o altă formă. In special organizmul constituit ascultă de această lege și bătrîneța nu este decît un stadiu incipient al morței definitive precum moartea reală este stadiul ultim al unei descompuneri care se operează din momentul chiar de cînd viața a început. Y. | |T|~I ''........ PLOILE Chestiunea ploilor este totdeauna importanta din cauza influenței enorme ce are asupra agriculturei; anul acesta însă, această importanță, s’a manifestat în special prin faptul cum ere lipsa ploilor într’unele locaalități, iar în altele ploile însoțite de grindină sau de un soare prea arzător, au adus pagube colosale cerealelor. Acestea sunt cauzele cari ne-au determinat a scrie articolul de față, căutînd a da, pe cît ne este posibil într’un cadru restrins, cauzele și mijloacele prin cari se poate obține un mai regulat debit de ploaie. Ploaia se numește picăturile de apă cari cad din atmosferă, și în cele mai multe cazuri aceste picături sunt produse prin reuniunea unor fine picăturele cari constituesc norii, și cari plutesc în atmosferă din cauza ușurinței lor. Picăturile se reunesc și congelează sau prin simplă intilnire sau mai adeseori prin întinarea cu mici cristale de ghiața, cari se găsesc în vecinătatea lor. Micile grămezi de ghiață, formate după cum am spus mai sus, se teresc în timpul căderii lor, și-și albesc în drumul lor și alte picăturele ce întîlnesc în cale. Ascensiunile cu balonul, precum și diferitele observațiuni făcute pe munți, au dovedit cum că ploaia este zapada topită în timpul căderei spre suprafața pămîntului. Cantitatea de ploae depinde de diferite circumstanțe locale care influențează asupra norilor și asupra precipitațiunei lor pe pămînt. Din această cauză, regiunile vecine cu oceanele, au cea mai mare cantitate de ploare în timpul anului. Regiunile vecine equatorului regiuni numite ale calmurilor equatoriale, sunt constant acoperite de nori și de ploaie. Cu cit ne depărtăm de equator, cu atît cele două sezoane ploioase (pe cari le avem in regiunea equatorial) se apropie mai mult între ele, cît devin unul singur și anume acel numit al musonului umed; în aceste regiuni, în anotimpul umed, două în fiecare zi între orele 11 și 5. In Europa, vînturile de sud-vest sunt cele care aduc mai multă ploaie ; în părțile sudice ploaia cea mai multă este în timpul iernei; în părțile apusene vînturile de mai sus bătînd mai ales toamna, și ploaia cea mai multă cade tot în acelaș timp; în centrul Europei ploaia ce cade anual este cu mult mai puțină decît în părțile spuse mai înainte. Cu cît intrăm mai înăuntrul contingentelor, cu atît și cantitatea anuală de ploaie este mai mică, așa in interiorul Asiei la Barnaul cade numai 190 milimetri anual. In resumat, cu cit ne depărtăm mai mult de masele oceanice, cu atît scade și cantitatea anuală de ploaie. Pe lingă influentele spuse pănă aci (latitudinea și depărtarea de ocean) mai intervin însă, și alte circumstanțe, cari influențează asupra cantităței ploilor, și intre acestea sunt : relieful solului și pădurile. Acolo unde vînturile se lovesc de munți înalți și stincoși, se ridic repede împreună cu vaporii de apă ce intîlnesc și sub acțiunea condensați unei produse prin răcire, se produce precipitațiune, pe cînd pe versantul opus, acelaș vînt nu ajunge decît cu mult mai puțin umed, adică devine un vînt uscat. Ca exemplu pentru probarea celor spuse în rindurile de mai înainte, este destul a spune cum că vînturile produc la Geneva 825 milim. de ploaie pe fiecare an, pe cînd la gîtul Marelui Saint-Bernard, la distanță de 100 kilometri spre vest, produc 2 metri. In rezumat, din studiile meteorologice făcute prin diferitele părți, s’a văzut cum că distribuirea ploilor pe suprafața terestră este supusă următoarelor principii: 1. Ploile cele mai abundente sunt în regiunile unde evaporațiunea este cea mai mare; 2 Cantitatea ploilor crește cu altitudinea ; 3. Cantitatea de ploae descrește cu cit ne depărtăm de ocean ; 4. Vînturile modifică regimul ploilor ; 5. Munții modifică de asemenea; 6. Curenții maritimi reci micșorează cantitatea ploilor. Studiind cu băgare de seamă toate împrejurările de mai sus, și raportîndu-le la țara noastră, vedem cum că singurul mijloc dispunem pentru a putea lupta in contra secetei și