Evenimentul, octombrie-decembrie 1904 - ianuarie-februarie 1905 (Anul 12, nr. 188-294)
1904-10-24 / nr. 208
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LAPUȘNEANU 44 IAȘI Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani Soarele 1. [ a. 18 Luni—Ap. Luca Ev. 6.54 5.5 19 Marți—Prof. Ioil 6 55 5.4 20 Mercuri—M. Artemio 6.56 5.3 Colectivisîi aniiflinastici Liberalii cari se plîng, la fiece ocazie ce găsesc, că partidul conservator nu este în deajuns de „respectuos față de Coroană”, nu se sfiesc—ca, de îndată ce noi conservatorii găsim miijlocul de a lăuda faptele acestui cel mai mare și înțelept Suveran ce a avut țara noastră vre-odată,— să cerce a pune minciunile lor stavilă între M. Sa și între acei cari, în opoziție, și nedreptățiți fiiind, îi aduc elogii. Colectiviștii locali nu se laudă cu dinasticismul lor, fiindcă n’au cu ce se lăuda, este drept, și mai ales cînd ne amintim ridicola manifestație ce a făcut cu ocazia venirei Suveranului presa liberală locală, ne explicăm modestia lor. Dar mai ales ne explicăm și lipsa lor de căldură față de actele iubitului nostru Suveran, și se lămurește lucrul ușor, cînd ne gîndim la streinii de neam ce alcâtuesc presa colectivistă locală. Pe cînd ochii noștri, a celor ce vedeam, ascultam și simțeam cu Suveranul nostru în sala Veniamin. N admirau, și pe cînd Regele ni se înfățișa ochilor minței ca o ființă extraordinară, asemeni acelor eroi giganți din legende cari abia încap într’o clădire oricît de mare ar fi ea , pe cinci nouă, răpiți de cuvintele calde, de splendidele idei, de mărețele porniri din acel discurs, Suveranul ni se înfățișează ca un gigant care prin puterea lui înaltă, mărește, ridică până la nivelul lui pe toți acei ce i ascultă, și provoacă în inimele spectatorilor conștiența puterei și a măreției,a liberalilor și miluiților lor, li se părea nenatural acest lucru, și, ridicoli ei înșiși, au pornit să cerce a ridiculiza impresia pe care Suveranul nostru iubit a lăsat-o în inimele celor de față. Ceea ce au făcut inconștient streinii de neam, antidinasticii din presa locală, aceea au făcut oin diferite împrejurări cei din restul țarei, în frunte cu d. Dim. A. Sturdza. N’a fost ocazie grea în care, cînd colectiviștii comiteau cite o gafă, și cînd primeau lovituri meritate de la fruntașii partidului conservator să nu pună în față, să expună pe M. La Regele, zicînd la scuzele ce făceau, „lucrurile acestea s’au făcut sub imboldul regelui, cu autorizația și cu aprobarea Sa”. Sistemul acesta de a se scuza, e întrebuințat de colectiviști pînă și în cele mai josnice afaceri ale lor. Ba ei nu se sfiesc și nu s’au sfiit să facă a crede, cum a fost în chestia cu tunurile, în chestia cu arondarea terenurilor petrolifere, și într’o seriei de altele, că M. Sa Regele a zis, și dorește, să se facă așa, și nu altfel. Tot așa în discuțiile ce s’au urmat pentru, sau contra, lui Rockefeller, organul oficios guvernamental „Voința” inspirat de d. Sturdza a dat să se înțeleagă că Suveranul are capitaluri angajate la societatea Germană Disconto și că de aceea ar fi in contra capitalului american, și este astfel favorabil nemților. Dar să tragem un văl peste mișe -î OIȚA ZIARULUI EVENIMENTUL și a colectiviștilor , dacă am arătat azi purtarea lor am făcut-o pentru a arăta cum ei deși caută al linguși personal în fince ocazie, nu lasă niciodată să le scape un prilej de a-1 batjocori de a-1 expune visului public, cereînd să ridiculizeze pe cei ce-L laudă, cum nu se sfiiesc de a-L arăta ca vinovat, spre a micșora astfel iubirea supușilor față un Rege venerat. Dar se apropie ziua cînd colectiviștii vor ispăși toate păcatele lor, și atunci unul din cele mai grele în cumpăna pedepsei va fi și sistemul acesta al lor de a discredita, de a înjosi, pe un Suveran unanim iubit și respectat.—Lear. FUGITIVE Semne colectiviste -j- •pe M/fi-H -punota tiSerară, A- în faita comunală, O ca mezit j pentru boți * pe pepluri de netoti. Se cere publicarea La repetatele noastre somații adresate colectiviștilor, de a publica rapoartele făcute de cei în drept, relativ la revoltele țărănești, am obținuit zilele trecute—după o foarte lungă tăcere — un soi de răspuns derizorie al monitorului liberal Voința Națională. In acel răspuns se spune că guvernul nu publică rapoartele în cauză din pricină că ele interesînd justiția, trebuie să rămîe secrete. Din această tălmăcire a Voinței ar rezulta, prin corolar că acolo,unde justiția își afirmă prezența, presa trebue să tacă. Dacă aceasta nu-i adevărat, trebue să mărturisim însă că e foarte convenabil și pentru Voința și pentru partidul ale cărui interese se apără. Față dar cu acest răspuns derizoriu al Voinței care în cazul cel mai bun valorează tot atît cît și lunga tăcere ce i-a precedat, ca răspuns la somația noastră, ne facem încă odată datoria și cerem publicarea rapoartelor făcute cu prilejul răscoalelor țărănești. * IO bani—Seria II Anul XII. So. 208 DUMINICA 24 OCTOMBRIE 1904 Ziias conservator Buttman excroc Camera de punere sub acuzare a admis, în majoritate, modul de a vedea al judecătorului de instrucție de Vaslui și a trimis pe Buttman în judecata acelui tribunal sub acuzare de excrochiune, în baza art. 54 din legea pentru împărțirea pămîntului în loturi la țărani. Nici vorbă că în privința acestei deciziuni interesul social a cumpănit foarte mult. Nu mai puțin procedînd astfel camera de punere sub acuzare a neglijat un articol care prevede că arestarea nu poate avea loc decît pentru acele fapte care aduc după sine o pedeapsă de minimum trei luni. Or, faptul pentru care Buttman este dat în judecată se pedepsește cu minimum o lună. Deciziunea camerei are însă o importanță deosebită prin aceea că consacră ordonanța unui judecător care trimite în judecata tribunalului ca inculpat de excrocherie pe un om care a făcut o lucrare politică și care a promis sătenilor că dacă va fi ales deputat va lucra ca moșiile actualmmte aparținînd sfatului sau celega vor fi cumpărate în viitor de stat să fie împărțite în loturi la țărani. Relevăm acest lucru căci el are o importanță extraordinară în împrejurările politice in care ne aflăm. Buttman și Steve —O ordonanță sensațională — Intr’un număr viitor cititorii vor găsi textul ordonanței judecătorului de instrucție de Vaslui în afacerea Buttman. Această ordonanță, surprinzătoare din toate punctele de vedere, justifică apropierea de nume de mai sus și face dovadă că deputatul de Iași nu are dreptul de a protesta în contra acestei apropieri. O mică paranteză de la început. Intervenția personală a d-lui Gianni, ministru de justiție, a avut ca urmare o schimbare complectă în mersul instrucțiunei acestei afaceri. S-a renunțat la ideia de a se trimite pe Buttman în judecata Curței cu juri ca autor moral al rebeliunei și s-a găsit o formulă foarte comodă în baza căreia Buttman este trimis în judecata tribunalului pentru escrocherie. Lucrarea politică Oricît instanțele judecătorești, au căutat să abuzeze de elasticitatea legei, oricîtă muncă au depus magistrații instructori în descoperirea unui calapod juridic în baza căruia Buttman să fie dat judecăței, nu mai puțin judecătorul de instrucție a trebuit să menționeze lucruri importante, foarte importante și mai cu seamă foarte dureroase pentru d. Const. Stere. Propagandă și excrocherie Teze peiwomiiilii de E. HAECKEL II Monismul practic Felul rațional de a trăi și faza monismului teoretic 21) . Sociologia. Civilizația care a ridicat rasa omenească mult deasupra celorlalte animale și ia procurat dominația pe pămînt, se întemeiază pe cooperarea rațională a oamenilor sociabili, cu o distribuție de lucru împinsă foarte de departe, și pe sprijinul reciproc a claselor muncitoare compleetîndu-se una pe alta. Bazele biologice a formațiunei societății se găsesc deja la animalele sociabile , mai mult la maimuțe. Turmele lor și statele lor sînt menținute de instincte sociale, obiceiuri ereditare. 22 . Forme de guvernămînt și legi. Ordonanța societății conform raționamentului și conducerea sa prin legi să se facă prin diferite forme de guvernămînt, esențialul este o adevă Și pentru că e vorba de tăcerea colectiviștilor, îi întrebăm încă o dată ce se face ca justificarea pe care le-o cerem în chestia sorgintelor fondurilor întrebuințate pentru oferirea banchetelor politice, date de comună cu prilejul vizitei Regale în Iași. Credem că e timp să ni se răspundă la această întrebare, astfel rămîne bine stabilit că și în această afacere liberalii au nevoia de intervenția mușamalei, ca să-și ascundă incorectitudinea. Cu aceeași răbdare de pînă acum, așteptăm, Iară nemocrație, consolidația unei puteri laici fondată pe justiție, legile care mărginesc libertatea cetățenilor in interesul societății, nu trebue fondată decît pe obiceiul rațional a cunoștințelor naturale și nu pe tradițiuni onorabile : „obiceiuri ereditare”. 23). Biserici și confesiuni. Din potrivă trebue combătut prin toate mijloacele ierarhia care înconjoară puterea laică cu o manta eclesiastică și care abuza de credulitatea maselor populare ignorante, pentru a se face ca să servească la scopurile sale egoiste. Trebue mai cu seama confesiunile (diviziunile în șirete) ca o formă particulară a superstiții, care nu face decît să arunce zizanie între persoanele de credințe diferite. Separația bisericii de stat, atît de doritoare, trebue să fie condusă in așa mod că statul să lase la toate credințele aceiași libertate dar să păzească dreptul de a pune obstacol la uzurpările lor de pe terenul practic. Puterea eclesiastică (Theocrația) trebue totdeauna să supue guvernământului laic (nomocrația). Judecătorul de instrucție în ordonanța sa spune : Buttman a crezut să facă propagandă politică în vederea alegerei sale ca deputat și pentru acest scop, el a promis : ?4) Papismul. Cea mai puternică erarhie, aceia care încă azi, domină spiritualmente cea mai mare parte din lumea civilizată, e Papismul sau Ultramontanism. Cu toate că această măreață organizațiune politică, este în contradicțiune sagrantă cu formele pure a creștianismului primitiv și că ea nu face decit să întrebuințeze rău această denumire de „Creștin“ intr’un scop de dominație, ea găsește cu toate acestea un puternic sprijin pînă la adversarii naturali, principii laici. In lupta inevitabilă contra papismului, trebue înainte de toate să lucrăm intr’un mod de a-i scoate în mod legal, cele 3 sprijini ale sale mai puternice: Burlăcia preoților, spovedania auriculară și traficul (negoțul) indulgențelor. Aceste 3 dispozițiuni, cele mai periculoase și mai imorale a bisericei catolice moderne sunt străine creștinizmului primitiv. Deopotrivă, trebue impedicat prin legi împuiarea superstițiilor periculoase, fondate pe credința miraculilor (Lourdes, Marpingen) sau pe ore* Activitatea d-lui Ștere Această calificare aduce după sine următoarele chestiuni: /). Const. Se e colindînd satele și promițînd pămînt și votul universal’, n’a făcut o lucrare identică ? Promoțind „pămînt și votul universal“, actualul deputat al colegiului al 111-lea de Iași, n’o făcut o lucrare idetică cu acea a lui liutiman ? Pi om fiind casa rurală, reform tălmăcită ,sătenilor în senatul că statul va lua moșiile particularilor și le va distribui sătenilor — aceasta numai și numai dacă d. Stere va fi ales deputat, d-sa nu s’a făcut vinovat de acelas fapt cari i se impută astăzi lui Puttmann ? Pe un an 24 lei: pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei In străinătate pe un an 3 F lei Anunciuri, inserții și reclame 50 bani ringul Soarele r. a, 21 Joi—Ilarion é.1.8 A2’ 22 Vineri—P. Avercli. E. 6 59 5.0 23 Sâmb.—Ap.Iacob Br.D. 7.1 4.58 a) Dacă va fi ales deputat, va străjui ca actualele moșii ale statului să fie distribuite la săteni, și b) Dacă aceste moșii nu vor fi suficiente, va interveni în calitatea sa de deputat, pe lângă guvern spre a face ca acesta să cumpere moșii și să le distribue la săteni. Acest lucru ar constitui un act de excrocherie și de aceia Buttman trebue să-și ia pedeapsa. Așa susține judecătorul de instrucție și această părere a fost menținută de camera de punere sub acuzare, trei respingeri, candidatul este exmatriculat. Numele candidaților, cari au trecut examene cu toate bilele albe, se publică prin „Monitorul Oficial“. Pe viitor nu vor mai fi decît două seziuni de examene: una la 1 Octombrie, iar a doua la 1 Iunie. Candidații nu sunt admiși la examen decît numai atunci cînd se constată că au fregventat în mod regulat toate cursurile; înscrierile la examene nu se pot face decît în termen de 6 zile. Verificarea diplomelor, emanate de la o facultate străină, recunoscute de Statul străin respectiv și de consiliul facultăților, consistă în două examene, unul oral altul scris. Acel scris durează trei ore cel puțin și cinci cel mult. Materia probei orale se aduce la cunoștința candidatului cu 24 ore înainte. In vederea înființărei doctoratului, se creiază mai multe catedre. Doctoratul va rămîne, în bună seamă, în suspensie, pînă la anul viitor, deoarece înființarea lui nu se poate face decît prin lege. cHidicarea măsurilor pentru prohibițiunea exportului porumbului. — M. S. Regele a semnat decretul prin care se ridică, cu începere de azi, măsurile pentru prohibițiunea exportului ovăzului. Se menține prohibițiunea în ceea ce privește exportul celorlalte furaje, ca fin, borhoturi de ori ce fel și tărîțe. Epilogul cazului căpit. Petala.— Nouile amănunte pe care le avem cu privire la cazul d lui căpit. Petala, prezintă lucrurile altfel decît ne-au fost relatate la început, iata cum stau faptele . Ordonanța d-lui căpitan Petala, nedîndu’și seamă de gravitatea faptei sale, a pus capacele la sobă, spre a menține căldura în odae și astfel s’a făcut că d. Petala, era să fie victima nechibzuinței servitorului său. furia neputincioasă Incoherentul personagiu neoliberal s’a arătat furios de apropierea de nume făcute de noi și drept răspuns a publicat în Liberalul cea mai necuviincioasă notiță ce s’a publicat vr’o dată. Acea furie neputincioasă dovedea cît de dureroase erau loviturile date de noi. Iată însă că un act emanat de la o instanță judecătorească vine și nu numai că impune acea apropiere de nume ci justifică chiar o identificare a acestor două personagii Or ce va face deputatul de Iași se poate spune astăzi că identitatea e perfectă și că Buttman ie Stere și Sterenie Buttman. MMW aOBIKMIttS & Scr ubi -regulamentul facultăților în drept ^ * De la 1 Noembrie se va pune în aplicare noul regulament al facultăților în drept, elaborat de ministerul instrucțiunei publice. Acest regulament introduce și reglementează doctoratul în drept la ambele facultăți. Doctoratul se împarte în două ramuri : Partea juridică și științele de stat. Teza este desființată pentru licență și menținută numai pentru doctorat. Pe lângă teză, se mai întoduce o disertațiune scrisă asupra unei materii aleasă cu învoirea președintelui tezei. Juriul pentru doctorat, la primele două examene, se compune din patru profesori, iar pentru celelalte din cinci profesori. Pentru examenele de licență, juriul se compune din 2 profesori. Pentru licență, examenele durează o jumătate de oră, iar pentru doctorat o oră și juni. Pentru teză, examenul durează două ore. Notele de licență și doctorat se dau cu bile albe, roșii și negre Spre a fi admis la licență, candidatul trebue să aibă toate bilele roșii, cel puțin. Pentru primele două examene de doctorat, candidatul trebue să întrunească cel puțin două bile albe, iar restul roșii. O bilă neagră atrage respingerea candidatului. După dința moaștelor (Aix la chapelle Treves) 25) Religiunea monistă. Dacă, prin religiune nu se înțelege cultul superstiției , nici a unei confesiuni (sectă) neraționate, dar ridicarea spiritului prin cele mai nobile daruri a artei și a științei, în acest sens monismul poate servi de „legătură între știință și religiune. Cele 5 idealuri a acestei „religii“ a judecăței sunt Adevărul, virtutea și frumusețea. 26) Morala monistă. Filosofia morală, conform naturii, va fi derivată, prin teoria noastră modernă a evoluțiunei din instincte sociale, a animalelor superioare, și nu din un dogmatism (imperativ categoricizant). Ca toate animalele sociabile omul trebue să tindă la equilibrul natural în două datorii opuse , între aceia ce comandă egoismul și ce comandă altuismul. Legea fundamentală a moralei sau „regula de aur“ a exprimat deja de 2.500 ani, a acest dublu principiu a datoriei în acest proverb : „Fă altuia aceia ce tu ai dori să-ți facă“. 27) Școala monistă. In cele mai Oameni, faste și lucruri Cînd se va termina ? Corespondentul de pe cîmpul de război al unui răspîndit cotidian parizian, a telegrafiat între altele ziarului său că „martorii acestui război încep să se întrebe dacă forțele care se luptă una cu alta, n’au ajuns încă de pe acum, la acea stare de echilibru prevăzută încă de mult, la acea fază de concentrare în care se vor putea măsura fără rezultat hotărîtor, ce ar putea ține un faps de timp fără sfîrșit". Iată,—zice Gabriel Hanotaux, comentînd această telegramă,—ceia ce era de prevăzut. Acest război se poate prelungi ani întregi fără succes absolut pentru una din cele două părți. Intre adversarii cari se luptă azi în Extremul Orient, este o piedică care nu’i lasă să’și facă răni de moarte , depărtarea. Se vor ruina, se vor sărăci, se vor însîngera. Și pe urmă ? Japonezii trebue să știe acum, că cu tot succesul lor de la început, datorii mai cu seamă pregătirilor anterioare și atacului lor neprevăzut, nu vor putea ajunge pînă la Moscova, și că nu au nici un mijloc practic pentru a impune pacea j în ceia ce privește pe Ruși, aceștia nu pot să se mai îndoiască de dificultățile pe cari le vor întîmpina dacă persistă în planul lor de a alunga pe japonezi de pe continent, pentru a le lua dominația ce au asupra mărei și a-i îngrămădi In arhipelagul lor. Deci, după Hanotaux, războiul acesta, o luptă pe viață și moarte, care se va prelungi, ani întregi, dacă una din cele două națiuni nu se va hotărî să depue armele în plină luptă, iar soluțiunea dificultăților în litigiu să fie găsită pe cale de arbitraj. Națiunea care ar depune cea d’intîi armele, va avea asigurate toate avantagiile unei soluții voite iar nu impuse. Civilizația și-ar relua drumul său, iar de progresul ei lumea întreagă se va bucura. Rusia va regăsi rolul de arbitraj și intermediar între cele două lumi, cari aparțin fără îndoială constructorilor Transiberianului. In ce privește Japonia, dacă trebue să i se facă foc printre puterile mari, cel puțin dușmanii ei de azi vor avea avantajul, după o luptă nobilă, de a o fi introdus ei singuri In familia popoarelor civilizate, multe țări civilizate (și iu particular în Germania) instrucția tinereței în toate gradele încă în Mare parte încărcată cu legăturile pe care ea datorește tradițiunei școlasticei a evului mediu. Singură, complectă separația a școalei de a bisericii poate să sfărâme aceste lanțuri. învățământul religios, confesional sau dogmatic, care se dă încă acum, trebue să fie înlocuit prin istoria comparată a religiunilor și prin invățămîntul moralei moniste. Trebue luat preoților toată confesiunea, toată influența asupra școlilor. Reforma școlară care se impune trebue să se facă pe bazele cunoștinței moderne a naturii Cea mai mare parte din învățămînt nu trebue să fie consacrată studiul limbelor clasice și istorii popoarelor, dar diverselor branșe de științe naturale, în special anthropologie și teoria evoluții. 28) Educația monistă. Ca o sănătoasă dezvoltare a sufletului, funcțiunea meningelor, este strîns legată cu restul organismului, educația monistă a tinereței, liberă de învățămîntul confesional a bisericilor, trebue Vizita în Mușata Era tîrziu, după miezul nopții, cînd în ceardacul larg al caselor lui Iancu rostogoleam vorba de evenimentele politice de la 1901 încoace, tocmai în tendința de a cădea de acord asupra punctelor principale. Și daca din balconul de la Mușata amestec și pe Pavel de la Ciofeni, este că cine zice Iancu zice Pavel, și cine zice Pavel zice Iancu, deși distrinți sînt și distanțe. Aceștia doi sînt chemați a reprezenta pentru Ffilciu o viață politică conservatoare de cel puțin 20 de ani și cu cît legăturile lor vor fi mai strînse sau mai răzlețe, cu atlta se va resimți acțiunea conservatoare. Bucurîndu-se amindoi de o numeroasă familie, in care au un mare escedent, pot ajuta — deși nu egal — la sporirea acțiunei conservatoare. Cu deosebite temperamente, ei se compleetează. Unul mai impulsiv, altul mai rezervat, dar hotărît, eu adesea ori eram in legătură de unire și 2 ani de viață politică dusă intre noi 3, am putut a ne cunoaște bine și bucuriile și lipsurile. Prin firea sa și prin legăturile sale de familie, și mai ales prin acel atavism politic, Iancu e mai dispus de a fi element de reconciliare . Pavel, rodul muncii sale, plin de energie, e răzeșul care călare pe o idee, stăpînit de un resentiment,, face să reiasă în toate. Ca pildă de firea lui impulsivă e următorul fapt: stăruind pentru o înaintare la grefa Tribunalului de Huși, Ministrul de resort resolvise afacerea în alt sens, și mai drept și mai cuminte. Era C. Disescu ministru de justiție, un novice și el in materie de administrația în justiție. O cabală se urzește in Cameră, o ciotcă de deputați cu Michiu în frunte propune un amendament, elre a făcut pe Disescu să îngălbinească, și Va citit Michiu el singur. Presă a semnalat incidentul, și Micheu și-a dat dovada firei sale impulsive. De altfel sincer, lealj. Îndatoritor, dar cu unele rezerve, și dacă reamintesc aceste scene din viața de deputat pentru a zugrăvi pe oameni in toată deplinătatea lor. Aceștia ne sunt prietinii, cu care avem a lucra,cu tot ostracismul lor, și eu unul nu mă îndoesc că se va lucra bine. Și apoi sunt vice-președinți ai comitetului clubului, reprezentind chintezența a tot ce e Hușan in politica conservatoare. Fără a presupune un singur moment puterința unei neglijări in politică, ev cea mai tineri trebue să fie convinși că nu trebue să neglije pe cei ce au lucrat pentru reușita ideii conservatoare la Huși, și că pasul întăia în aceasta cată să-l aibă centrul, prin a căruia ființă trăiesc și trăim politicește la Huși. — Cercul vițios în care par a se fi cuprins : Nușul al Mușanilor nu Convine unui luptător politic, care mai are de furcă în numele partidului încă 20 de ani cel puțin—eu doresc și 40 de ani 1 T H8! Dacă în acțiunea largă și împrăștiată a unui partid politic, centrul are interesul de a-și organiza comitete și cluburi în toate județele, pentru a nu cădea în lațul unor anumite personalități, cum au fost cazurile în unele județe la liberali și, chiar la noi nu însemna însă că centrul să fie captivul acestor comitete și cluburi. Ele pot desluși*‘și a ajuta centrul în acțiunea lui politică, nu însă să’l împedice prin formulări de maxime, care nu decurg din*înlănțuirea vieții politice. Și nu desvolt această temă politică vorbind pro domo. Sunt Hașan, să tindă forma deopotrivă spiritul și corpul din cea mai fragedă tinerețe. O gimnastică zilnică, băi și exerciții, plimbări și voiajuri, trebue, din copilărie să întărească și să desvolte organismul. Simțul observații naturii și folosința naturei trebuie deșteptat și rafinat. Prin biblioteci populare, prin școli perfecționate și conferințe populare, va trebui de asemenea în continuă procura oamenilor instruiți, mai în vrîstă, hrana intelectuală. 29) Civilisația nonistă înălțimea uimitoare a civilizații la care omul din secolul XIX s’a ridicat, progresele surpinzătoare a științei naturii și a aplicațiunilor practice la tehnică, la industrie, la medicină etc. permit de a spera că în timpul secolului XX, civilizația va lua încă un mai puternic avînt. Acest progres doritor nu va fi cu toate acestea posibil decît dacă se părăsesc căile obicinuit a dogmelor tradiționale și superstiția clericală și dacă în locul lor va domni cunoștința rațională a naturii.