Evenimentul, octombrie-decembrie 1904 - ianuarie-februarie 1905 (Anul 12, nr. 188-294)

1904-10-24 / nr. 208

RED­ACȚI­A ȘI ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LAPUȘNEANU 44 IAȘI Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani Soarele 1. [ a. 18 Luni—Ap. Luca Ev. 6.54 5.5 19 Marți—Prof. Ioil 6 55 5.4 20 Mercuri—M. Artemio 6.56 5.3 Colectivisîi­ aniiflinastici Liberalii cari se plîng, la fie­ce o­­cazie ce găsesc, că partidul conservator nu este în de­ajuns de „respectuos față de Coroană”, nu se sfiesc—ca, de îndată ce noi conservatorii găsim miijlocul de a lăuda faptele acestui cel mai mare și înțelept Suveran ce a avut țara noastră vre-o­dată,— să cerce a pune minciunile lor stavilă între M. Sa și între acei cari, în o­­poziție, și nedreptățiți fiiind, îi aduc elogii. Colectiviștii locali nu se laudă cu dinasticismul lor, fiind­că n’au cu ce se lăuda, este drept, și­ mai ales cînd ne amintim ridicola manifestație ce a făcut cu ocazia venirei Suveranului presa liberală locală, ne explicăm mo­destia lor. Dar mai ales ne explicăm și lipsa lor de căldură față de actele iubitului nostru Suveran, și se lă­murește lucrul ușor, cînd ne gîndim la streinii de neam ce alcâtuesc pre­sa colectivistă locală. Pe cînd och­ii noștri, a celor ce vedeam, ascultam și simțeam cu Suveranul nostru în sala Veniamin. N­ admirau, și pe cînd Regele ni se înfățișa ochilor minței ca o ființă extra­ordinară, asemeni acelor eroi giganți din legende cari abia încap într’o clădire ori­cît de mare ar fi ea , pe cinci nouă, răpiți de cuvintele calde, de splendidele i­­dei, de mărețele porniri din acel dis­curs, Suveranul ni se înfățișează ca un gigant care prin puterea lui înaltă, mărește, ridică până la nivelul lui pe toți acei ce i ascultă, și provoacă în inimele spectatorilor conștiența pu­­terei și a măreției,a liberalilor și milui­ților lor, li se părea nenatural acest lucru, și, ridicoli ei înșiși, au pornit să cerce a ridiculiza impresia pe care Suveranul nostru iubit a lăsat-o în inimele celor de față. Ceea ce au făcut inconștient stre­inii de neam, antidinasticii din presa locală, aceea au făcut o­in diferite împrejurări cei din restul țarei, în frunte cu d. Dim. A. Sturdza. N’a fost ocazie grea în care, cînd colectiviștii comiteau cite o gafă, și cînd primeau lovituri meritate de la fruntașii partidului conservator să nu pună în față, să expună pe M. La Regele, zicînd la scuzele ce făceau, „lucrurile acestea s’au făcut sub im­boldul regelui, cu autorizația și cu aprobarea Sa”. Sistemul acesta de a se scuza, e întrebuințat de colectiviști pînă și în cele mai josnice afaceri ale lor. Ba ei nu se sfiesc și nu s’au sfiit să facă a crede, cum a fost în chestia cu tunurile, în chestia cu arondarea terenurilor petrolifere, și într’o seriei de altele, că M. Sa Regele a zis, și dorește, să se facă așa, și nu alt­fel. Tot așa în discuțiile ce s’au urmat pentru, sau contra, lui Rockefeller, or­ganul oficios guvernamental „Voința” inspirat de d. Sturdza a dat să se înțeleagă că Suveranul are capitaluri angajate la societatea­ Germană Dis­­conto și că de aceea ar fi in contra capitalului american, și este ast­fel favorabil nemților. Dar să tragem un văl peste mișe -î OIȚA ZIARULUI EVENIMENTUL și a colectiviștilor , dacă am arătat azi purtarea lor am făcut-o pentru a arăta cum ei deși caută a­l linguși per­sonal în fin­ce ocazie, nu lasă nici­odată să le scape un prilej de a-1 batjocori de a-1 expune visului pu­blic, cereînd să ridiculizeze pe cei ce-L laudă, cum nu s­e sfiiesc de a-L arăta ca vinovat, spre a micșora ast­fel iubirea supușilor față un Rege venerat. Dar se apropie ziua cînd colecti­viștii vor ispăși toate păcatele lor, și atunci unul din cele mai grele în cumpăna pedepsei va fi și siste­mul acesta al lor de a discredita, de a înjosi, pe un Suveran unanim iubit și respectat.—Lear. F­UGITIVE Semne colectiviste -j- •pe M/fi-H -punota tiSerară, A- în faita comunală, O ca mezit j pentru boți * pe pepl­ur­i de­­ netoti. Se cere publicarea La repetatele noastre somații a­­dresate colectiviștilor, de a publica rapoartele făcute de cei în drept, relativ la revoltele țărănești, am ob­ținui­t zilele trecute—după o foarte lungă tăcere — un soi de răspuns derizorie al monitorului liberal Voința Națională. In acel răspuns s­e spun­e că gu­vernul nu publică rapoartele în cauză din pricină că ele interesînd justiția, trebuie să răm­îe secrete. Din această tălmăcire a Voinței ar rezulta, prin corolar că acolo,unde justiția își afirmă prezența, presa trebue să tacă. Dacă aceasta nu-i adevărat, tre­­bue să mărturisim însă că e foarte convenabil și pentru Voința și pen­tru partidul ale cărui interese se apără. Față dar cu acest răspuns deri­zoriu al Voinței care în cazul cel mai bun valorează tot atît cît și lunga tăcere ce i-a precedat, ca răs­puns la somația noastră, ne facem încă odată datoria și cerem publi­carea rapoartelor făcute cu prile­jul răscoalelor țărănești. * IO bani—Seria II Anul XII. So. 208 DUMINICA 24 OCTOMBRIE 1904 Ziias con­ser­vator Buttman excroc Camera de punere sub acuzare a admis, în majoritate, modul de a vedea al judecătorului de ins­­trucție de Vaslui și a trimis pe Buttman în judecata acelui tri­bunal sub acuzare de excrochiune, în baza art. 54 din legea pentru împărțirea pămîntului în loturi la țărani. Nici vorbă că în privința a­­cestei deciziuni interesul social a cumpănit foarte mult. Nu mai puțin procedînd ast­fel camera de punere sub acuzare a neglijat un articol care prevede că arestarea nu poate avea loc de­cît pentru acele fapte care aduc după sine o pedeapsă de minimum trei luni. Or, faptul pentru care Buttman este dat în judecată se pedepsește cu minimum o lună. Deciziunea camerei are însă o importanță deosebită prin aceea că consacră ordonanța unui ju­decător care trimite în judecata tribunalului ca inculpat de excro­­ch­erie pe un om care a făcut o lucrare politică și care a promis sătenilor că dacă va fi ales depu­tat va lucra ca moșiile actualmmte aparținînd sfatului sau cele­ga vor fi cumpărate în viitor de stat să fie împărțite în loturi la țărani. Relevăm acest lucru căci el are o importanță extra­ordinară în împrejurările politice in care ne aflăm. Buttman și Steve —O ordonanță sensațională — Intr’un număr viitor cititorii vor găsi textul ordonanței judecătorului de instrucție de Vaslui în afacerea Buttman. Această ordonanță, surprinzătoare din toate punctele de vedere, justifică apropierea de nume de mai sus și face dovadă că deputatul de Iași nu are dreptul de a protesta în contra acestei apropieri. O mică paranteză de la început. Intervenția personală a d-lui Gianni, ministru de justiție, a avut ca ur­mare o schimbare complectă în mer­sul instrucțiunei acestei afaceri. S-a renunțat la ideia de a se tri­mite pe Buttman în judecata Curței cu juri ca autor moral al rebeliunei și s-a găsit o formulă foarte comodă în baza căreia Buttman este trimis în judecata tribunalului pentru escro­cherie. Lucrarea politică Ori­cît instanțele judecătorești, au căutat să abuzeze de elasticitatea le­gei, ori­cîtă muncă au depus magis­trații instructori în descoperirea unui calapod juridic în baza căruia Buttman să fie dat judecăței, nu mai puțin judecătorul de instrucție a trebuit să menționeze lucruri importante, foarte importante și mai cu seamă foarte dureroase pentru d. Const. Stere. Propagandă și excroch­erie Teze peiwomiiilii de E. HAECKEL II Monismul practic Felul rațional de a trăi și faza mo­nismului teoretic 21) . Sociologia. Civilizația care a ridicat rasa omenească mult deasu­pra celorlalte animale și ia procurat dominația pe pămînt, se întemeiază pe cooperarea rațională a oamenilor sociabili, cu o distribuție de lucru împinsă foarte de departe, și pe spri­jinul reciproc a claselor muncitoare compleetîndu-se una pe alta. Bazele biologice a formațiunei societății se găsesc deja la animalele sociabile , mai m­ult la maimuțe. Turmele lor și statele lor sînt menținute de instincte sociale, obiceiuri ereditare. 22­ . Forme de guvernămînt și legi. Ordonanța societății conform rațio­namentului și conducerea sa prin legi să se facă prin diferite forme de gu­vernămînt, esențialul este o adevă­ Și pentru că e vorba de tăcerea colectiviștilor, îi întrebăm încă o dată ce se face ca justificarea pe care le-o cerem în chestia sorgin­­telor fondurilor întrebuințate pen­tru oferirea banchetelor politice, date de comună cu prilejul vizitei Regale în Iași. Credem că e timp să ni se răspundă la această întrebare, ast­fel rămîne bine stabilit că și în această afacere liberalii au nevoia de intervenția mușamalei, ca să-și ascundă­ inco­­rectitudinea. Cu aceeași răbdare de pînă acum, așteptăm, Iară nemocrație, consolidația unei puteri laici fondată pe justiție, legile care mărginesc libertatea cetățenilor in interesul societății, nu trebue fon­dată de­cît pe obiceiul rațional a cu­noștințelor naturale și nu pe tradi­­țiuni onorabile : „obiceiuri ereditare”. 23). Biserici și confesiuni. Din po­trivă trebue combătut prin toate mij­loacele ierarhia care înconjoară pu­terea laică cu o manta eclesiastică și care abuza de credulitatea maselor populare ignorante­, pentru a se face ca să servească la scopurile sale e­­goiste. Trebue mai cu seama confesiunile (diviziunile în șirete) ca o formă par­ticulară a superstiții, care nu face de­cît să arunce zizanie între persoanele de credințe diferite. Separația biseri­cii de stat, atît de doritoare, trebue să fie condusă in așa mod că statul să lase la toate credințele aceiași li­bertate dar să păzească dreptul de a pune obstacol la uzurpările lor de pe terenul practic. Puterea eclesias­­tică (Theocrația) trebue totdeauna să supue guvernământului laic (nomo­­crația). Judecătorul de instrucție în ordo­nanța sa spune : Buttman a crezut să facă propa­gandă politică în vederea alegerei sale ca deputat și pentru acest scop, el a promis : ?4) Papismul. Cea mai puternică erarhie, aceia care încă azi, domină spiritualmente cea mai mare parte din lumea civilizată, e Papismul sau Ultramontanism. Cu toate că această măreață orga­­nizațiune politică, este în contradic­­țiune sagrantă cu formele pure a creștianismului primitiv și că ea nu face de­cit să întrebuințeze rău a­­ceastă denumire de „Creștin“ intr’un scop de dominație, ea găsește cu toate acestea un puternic sprijin pînă la adversarii naturali, principii laici. In lupta inevitabilă contra papismului, trebue înainte de toate să lucrăm intr’un mod de a-i scoate în mod le­gal, cele 3 sprijini ale sale mai pu­ternice: Burlăcia preoților, spovedania au­riculară și traficul (negoțul) indul­gențelor. Aceste 3 dispozițiuni, cele mai periculoase și mai imorale a bi­­sericei catolice moderne sunt străine creștinizmului primitiv. Deopotrivă, trebue impedicat prin legi împuiarea superstițiilor pericu­loase, fondate pe credința miraculi­­lor (Lourdes, Marpingen) sau pe ore* Activitatea d-lui Ștere Această calificare aduce după sine următoarele chestiuni: /). Const. S­e e colindînd sa­tele și promițînd pămînt și vo­tul universal’, n’a făcut o lucrare identică ? Promoți­nd „pămînt și votul uni­versal“, actualul deputat al cole­giului al 111-lea de Iași, n’o făcut o lucrare ide­tică cu acea a lui li­ut­iman ? Pi om fiind casa rurală, re­form­ tălmăcită ,sătenilor în senatul că statul va lua moșiile particularilor și le va distribui sătenilor — aceasta numai și numai dacă d. Stere va fi ales deputat, d-sa nu s’a făcut vino­vat de acelas fapt cari i se im­­­pută astăzi lui Puttmann ? Pe un an 24 lei: pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei In străinătate pe un an 3­ F lei Anunciuri, inserții și reclame 50 bani ringul Soarele r. a, 21 Joi—Ilarion é.1.8 A2’­ 22 Vineri—P. Avercli. E. 6 59 5.0 23 Sâmb.—Ap.Iacob Br.D. 7.1 4.58 a) Dacă va fi ales deputat, va străjui ca actualele moșii ale statului să fie distribuite la săteni, și b) Dacă aceste moșii nu vor fi su­ficiente, va interveni în calitatea sa de deputat, pe lângă guvern spre a face ca acesta să cumpere moșii și să le distribue la săteni. Acest lucru ar constitui un act de excrocherie și de aceia Buttman tre­bue să-și ia pedeapsa. Așa susține judecătorul de instruc­ție și această părere a fost menți­nută de camera de punere sub a­cuzare, trei respingeri, candidatul este exma­triculat. Numele candidaților, cari au trecut examene cu toate bilele albe, se pu­­blică prin „Monitorul Oficial“. Pe viitor nu vor mai fi de­cît două seziuni de examene: una la 1 Oc­tombrie, iar a doua la 1 Iunie. Candidații nu sunt admiși la exa­men de­cît numai atunci cînd se con­stată că au fregventat în mod regu­lat toate cursurile; înscrierile la examene nu se pot face de­cît în termen de 6 zile. Verificarea diplomelor, emanate de la o facultate străină, recunoscute de Statul străin respectiv și de consiliul facultăților, consistă în două examene, unul oral altul scris. Acel scris durează trei ore cel puțin și cinci cel mult. Materia probei orale se a­­duce la cunoștința candidatului cu 24 ore înainte. In vederea înființărei doctoratului, se creiază mai multe catedre. Doctoratul va rămîne, în bună seamă, în suspensie, pînă la anul viitor, de­oare­ce înființarea lui nu se poate face de­cît prin lege. cHidicarea măsurilor pentru pro­­­­hibițiunea exportului porum­bului. — M. S. Regele a semnat de­cretul prin care se ridică, cu începere de azi, măsurile pentru prohibițiunea exportului ovăzului. Se menține prohibițiunea în ceea­ ce privește exportul celor­lalte furaje, ca fin, borhoturi de ori­ ce fel și tărîțe. E­pilogul cazului căpit. Petala.— Nouile amănunte pe care le avem cu privire la cazul d lui căpit. Petala, prezintă lucrurile alt­fel de­cît ne-au fost relatate la început, iata cum stau faptele . Ordonanța d-lui căpitan Petala, ne­­dîndu’și seamă de gravitatea faptei sale, a pus capacele la sobă, spre a menține căldura în odae și ast­fel s’a făcut că d. Petala, era să fie victima nechibzuinței servitorului său. furia neputincioasă Incoherentul personagiu neoliberal s’a arătat furios de apropierea de nume făcute de noi și drept răspuns a publicat în Liberalul cea mai necu­viincioasă notiță ce s’a publicat vr’o dată. Acea furie neputincioasă do­vedea cît de dureroase erau lovitu­rile date de noi. Iată însă că un act emanat de la o instanță judecătorească vine și nu numai că impune acea a­propiere de nume ci justifică chiar o identificare a acestor două personagii Or­ ce va face deputatul de Iași se poate spune astă­zi că identitatea e perfectă și că Buttman ie Stere și Steren­ie Buttman. MMW aOBIKMIttS & Scr ubi­ ­-regulamentul facultăților în drept ^ * De la 1 Noembrie se va pune în aplicare noul regulament al facul­tăților în drept, elaborat de ministe­rul instrucțiunei publice. Acest regulament introduce și re­glementează doctoratul în drept la ambele facultăți. Doctoratul se împarte în două ra­muri : Partea juridică și științele de stat. Teza este desființată pentru licență și menținută numai pentru doctorat. Pe lângă teză, se mai întoduce o di­­sertațiune scrisă asupra unei materii aleasă cu învoirea președintelui tezei. Juriul pentru doctorat, la primele două examene, se compune din patru profesori, iar pentru cele­lalte din cinci profesori. Pentru examenele de licență, ju­riul se compune din 2 profesori. Pentru licență, examenele durează o jumătate de oră, iar pentru docto­rat o oră și juni. Pentru teză, exa­menul durează două ore. Notele de licență și doctorat se dau cu bile albe, roșii și negre Spre a fi admis la licență, candi­datul trebue să aibă toate bilele roșii, cel puțin. Pentru primele două exa­mene de doctorat, candidatul trebue să întrunească cel puțin două bile albe, iar restul roșii. O bilă neagră atrage respingerea candidatului. După dința moaștelor (Aix la chapelle Treves) 25) Religiunea monistă.­ Dacă, prin religiune nu se înțelege cultul su­perstiției , nici a unei confesiuni (sectă) neraționate, dar ridicarea spi­ritului prin cele mai nobile daruri a artei și a științei, în acest sens mo­nismul poate servi de „legătură între știință și religiune­. Cele 5 idealuri a acestei „religii“ a judecăței sunt Adevărul, virtutea și frumusețea. 26) Morala monistă. Filosofia mo­rală, conform naturii, va fi derivată, prin teoria noastră modernă a evo­­luțiunei din instincte sociale, a ani­malelor superioare, și nu din un dog­matism (imperativ categoric­izant). Ca toate animalele sociabile omul trebue să tindă la equilibrul natural în două datorii opuse , între aceia ce comandă egoismul și ce comandă al­­tuismul. Legea fundamentală a moralei sau „regula de aur“ a exprimat deja de 2.500 ani, a acest dublu principiu a datoriei în acest proverb : „Fă altuia aceia ce tu ai dori să-ți facă“. 27) Școala monistă. In cele mai Oameni, faste și lucruri Cînd se va termina ? Corespondentul de pe cîmpul de război al unui răspîndit cotidian parizian, a tele­­grafiat între altele ziarului său că „marto­rii acestui război încep să se întrebe dacă forțele care se luptă una cu alta, n’au a­­juns încă de pe acum, la acea stare de echi­libru prevăzută încă de mult, la acea fază de concentrare în care se vor putea măsura fără rezultat hotărîtor, ce ar putea ține un faps de timp fără sfîrșit". Iată,—zice Gabriel Hanotaux, comentînd această telegramă,—ceia ce era de prevăzut. Acest război se poate prelungi ani întregi fără succes absolut pentru una din cele două părți. Intre adversarii cari se luptă azi în Extremul Orient, este o piedică care nu’i lasă să’și facă răni de moarte , depărta­rea. Se vor ruina, se vor sărăci, se vor însîngera. Și pe urmă ? Japonezii trebue să știe acum, că cu tot succesul lor de la început, datorii mai cu seamă pregătirilor anterioare și atacului lor neprevăzut, nu vor putea ajunge pînă la Moscova, și că nu au nici un mijloc prac­tic pentru a impune pacea j în ceia ce pri­vește pe Ruși, aceștia nu pot să se mai îndoiască de dificultățile pe cari le vor în­­tîmpina dacă persistă în planul lor de a alunga pe japonezi de pe continent, pentru a le lua dominația ce au asupra mărei și a-i îngrămădi In arhipelagul lor. Deci, după Hanotaux, războiul acesta,­­ o luptă pe viață și moarte, care se va pre­lungi, ani întregi, dacă una din cele două națiuni nu se va hotărî să depue armele în plină luptă, iar soluțiunea dificultăților în litigiu să fie găsită pe cale de arbitraj. Națiunea care ar depune cea d’intîi ar­mele, va avea asigurate toate avantagiile unei soluții voite iar nu impuse. Civiliza­ția și-ar relua drumul său, iar de progresul ei lumea întreagă se va bucura. Rusia va regăsi rolul de arbitraj și intermediar între cele două lumi, cari aparțin fără îndoială constructorilor Transiberianului. In ce pri­vește Japonia, dacă trebue să i se facă foc printre puterile mari, cel puțin dușmanii ei de azi vor avea avantajul, după o luptă nobilă, de a o fi introdus ei singuri In fa­milia popoarelor civilizate, multe țări civilizate (și iu particular în Germania) instrucția tinereței în toate gradele încă în Mare parte în­cărcată cu legăturile pe care ea da­­torește tradițiunei școlasticei a evului mediu. Singură, complectă separația a școalei de a bisericii poate să­­ sfă­râme aceste lanțuri. învățământul religios, confesional sau dogmatic, care se dă încă acum, trebue să fie înlocuit prin istoria comparată a re­­ligiunilor și prin invățămîntul mora­lei moniste. Trebue luat preoților toată confesiunea, toată influența a­­supra școlilor. Reforma școlară care se impune trebue să se facă pe ba­­zele cunoștinței moderne a naturii Cea mai mare parte din învățămînt nu trebue să fie consacrată studiul limbelor clasice și istorii popoarelor, dar diverselor branșe de științe na­turale, în special anthropologie și te­oria evoluții. 28) Educația monistă. Ca o sănă­toasă dezvoltare a sufletului, funcți­unea meningelor, este strîns legată cu restul organismului, educația mo­nistă a tinereței, liberă de învățămîn­­tul confesional a bisericilor, trebue Vizita în Mușata Era tîrziu, după miezul nopții, cînd în ceardacul larg al caselor lui Iancu rostogoleam vorba de evenimentele politice de la 1901 în­coace, tocmai în tendința de a cădea de acord a­­supra punctelor principale. Și daca din balconul de la Mușata amestec și pe Pavel de la Ciofeni, este că cine zice Iancu zice Pavel, și cine zice Pavel zice Iancu, deși distrinți sînt și distanțe. Aceștia doi sînt che­mați a reprezenta pentru Ffilciu o viață politică conservatoare de cel puțin 20 de ani și cu cît legăturile lor vor fi mai strînse sau mai răz­lețe, cu atlta se va resimți acțiunea conservatoare. Bucurîndu-se amindoi de o numeroasă familie, in care au un mare escedent, pot ajuta —­ deși nu egal — la sporirea acțiunei con­servatoare. Cu deosebite tempera­mente, ei se compleetează. Unul mai impulsiv, altul mai rezervat, dar ho­­tărît, eu adesea­ ori eram in legătură de unire și 2 ani de viață politică dusă intre noi 3, am putut a ne cunoaște bine și bucuriile și lipsurile. Prin firea sa și prin legăturile sale de familie, și­ mai ales prin acel ata­vism politic, Iancu e mai dispus de a fi element de reconciliare . Pavel, rodul muncii sale, plin de energie, e răzeșul care călare pe o idee, stă­­pînit de un resentiment,, face să re­iasă în toate. Ca pildă de firea lui impulsivă e următorul fapt: stăruind pentru o înaintare la grefa Tribuna­lului de Huși, Ministrul de resort resolvise afacerea în alt sens, și mai drept și mai cuminte. Era C. Disescu ministru de justiție, un novice și el in materie de administrația în justi­ție. O cabală se urzește in Cameră, o ciotcă de deputați cu Mic­hiu în frunte propune un amendament, el­re a făcut pe Disescu să îngălbinească, și Va citit Michiu el singur. Presă a semnalat incidentul, și Micheu și-a dat dovada firei sale impulsive. De alt­fel sincer, lealj. Îndatoritor, dar cu un­ele rezerve, și dacă reamintesc a­­ceste scene din viața de deputat pentru a zugrăvi pe oameni in toată deplinătatea lor. Aceștia ne sunt prietinii, cu care avem a lucra,cu tot ostracismul lor, și­­ eu unul nu mă îndoesc că se va lucra bine. Și apoi sunt vice-președinți ai comitetului clubului, reprezentind chintezența a tot ce e Hușan i­n po­litica­ conservatoare. Fără a presupune un singur moment puterința unei neglijări in politică, ev cea mai tineri trebue să fie convinși că nu trebue să neglije pe cei ce au lucrat pentru reușita ideii conservatoare la Huși, și că pasul întăia în aceasta cată să-l aibă centrul, prin a căruia ființă tră­iesc și trăim politicește la­ Huși. — Cercul vițios în care par a se fi­ cu­­prins : N­ușul al M­­ușanilor nu Convine unui luptător politic, care mai are de furcă în numele partidului încă 20 de ani cel puțin—eu doresc și 40 de ani 1 T H8! Dacă în acțiunea largă și împrăș­tiată a unui partid politic, centrul are interesul de a-și organiza comi­tete și cluburi în toate județele, pen­tru a nu cădea în­ lațul unor anumite personalități, cum au­ fost cazurile în unele județe la liberali și, chiar la noi nu însemna însă că­­ centrul să fie captivul acestor comitete și cluburi. Ele pot desluși*‘și a aju­ta centrul în acțiunea lui politică, nu însă să’l îm­­pedice prin formulări de maxime, care nu decurg din*înlănțuirea vieții politice. Și nu desvolt această temă poli­tică vorbind pro domo. Sunt Hașan, să tindă­­ forma de­o­potrivă spiri­tul și corpul din cea mai fragedă ti­nerețe. O gimnastică zilnică, băi și exer­ciții, plimbări și voiajuri, trebue, din copilărie să întărească și să desvolte organismul. Simțul observații naturii și folosința naturei trebui­e deșteptat și rafinat. Prin biblioteci populare, prin școli perfecționate și­ conferințe populare, va trebui de asemenea în continuă procura oamenilor instruiți, mai în vrîstă, hrana intelectuală. 29) Civilisația nonistă înălțimea uimitoare a civilizații la care omul din secolul XIX s’a ridicat, progre­sele surpinzătoare a științei naturii și a aplicațiunilor practice la tehnică, la industrie, la medicină etc. permit de a spera că în timpul secolului XX, civilizația va lua încă un mai puter­nic avînt. Acest progres doritor nu va fi cu toate acestea posibil de­cît dacă se părăsesc căile obicinuit a dog­melor tradiționale și superstiția cle­ricală și dacă în locul lor va domni cunoștința rațională a naturii.

Next