Evenimentul, aprilie-iunie 1905 (Anul 13, nr. 40-108)

1905-06-11 / nr. 94

No. 94 scena cealaltă în care trei pungași strînsese la părete pe d. Xenopol, în scopul de a-i lua lanțul de la ceasornic și altele de aceste, precum modul de a fabrica macaroane, obiceiul de la teatru în care toată lumea fumează în sală de nu se mai vede nici în cer nici In pămînt și altele multe. Toți cei ce au asistat la cele două conferințe au eșit încîntați și și-au dat intîlnire pentru a treea conferință care va fi ținută de d. Xenopol Duminică în 12 Iunie, după orele 4 p. m. Va vorbi de astă dată despre Florența și Veneția rămînînd ca în ultima conferință acea din 19 Iunie, cișa să expuie comunicarea pe care a făcut-o la Congresul din Roma, asupra Interpretărei Psihologice a faptelor Istorice. Mai adăugăm că inconferența întâia cînd a vorbit despre Roma a expus participarea romînilor la acel congres, care a constat în patru comunicări : racea a d-nii Riria asupra Raportului psihologic intre limbagiul dramatic și acțiunea desfășurata acele două ale d-lui N. Vaschidt una asupra Localizațiunea halucinațiunilor și a doua asupra unui caz de dedublarea personalităței în accesele de nervi și în fine acea a d-lui Xenopol, raportată mai sus. Tot atunci d-sa a enunțat și minunata excursiune făcută de întregul congres la orașul Tivoli, pentru a vedea imensele rămășiți ale Vilei lui Adrian și frumoasele Cascade din Valea prăpăstioasă din preajma orașului. D. Xenopol a reprodus în acest prilej toastul închinat de d-sa la banchetul dat congresiștilor de primarii din Tivoli, tuast care a provocat mișcare de adîncă simpatie în toată asistența și mai ales în acea italiană, care isbucni in aplause entusiaste strigînd din toate părțile: Eviva la Rumenia . Eviva i fratelli rumeni. Auditor EVENIMENTUL „ ■„ ----- Immnitam Mmm..................—----------- 1905 CRONICA ARTISTICA Examenele Conservatorulu iClasa de C«%nto,pro/. En. Mesetti— Dacă examenul clasei de „Declamație“ a fost mai mult decît slab, ba chiar atit de prost reușit, încît devenise o adevărată povoară și pentru comisiunea examinatoare și pentru mult puținu public care a asistat, în schimb examenul clasei de Canto a ridicat cu mult prestigiu Conservatorului nostru. Această clasă, atît cu îmi amintesc și am fost din aceia cari au urmărit de aproape mersul acestei școli de cultură artistică, a însemnat totdeauna o mîndrie pentru Conservatorii de Muzică, a produs în fiecare an absolvenți de valoare, cari făceau cinste și școlii și profesorului. Am căutat explicația faptului acestuia și, dacă nu mă înșel, am găsit-o pe cea adevărată. Catedra de Canto e ocupată de mulți ani de către d. profesor Enrico Mezetti, directorul de azi al Conservatorului. Ori în această din urmă calitate d. Mezetti, numai într'o lună de directorat, a făcut pentru Conservator ceea ce nu s-a putut face în ani de zile. A schimbat vechiul sistem de conducere, a făcut sforțări supraomenești și cu tactul, voința de fer, perceperea deosebită și bunul simț artistic, a reușit să schimbe intr’u cîtva aspectul acestei instituții. Azi se remarcă la Conservatoru nostru o activitate febrilă, dar de muncă rodnica și folositoare,—e,începutul fericit al altor reforme și mai bune ce vor veni cu timpul. Dar ceea ce face acum d. Mezetti in mare pentru Conservator, a făcut-o In mic pentru clasa de Canto.. Acelașifetem, în limitele mai răstrînse a unei singure ramure din școala aceasta a dat totdeauna rezultate foarte bune. Iată dar oare e, după mine, după cum spuneam mai sus, explicația faptului că clasa de canto a însemnat totdeauna o mîndrie pentru Conservator. A fost un profesor conștient de datoria și de greaua sa răspundere, a pus în practică de la început sistemul cel bun și rezultatele au fost totdeauna fericite. Și nici anul acesta nu ne-a dezmințit, ba din potrivă. Examenul clasei de Canto a fost o adevărată ușurare sufletească după acel al clasei de Declamație. Luînd parte la acest examen respirat parcă Într’o atmosferă artistică sănătoasă, te simțeai mulțumit, ascultînd elementele foarte bune cari se perindau înaintea comisiunei examinatoare. Publicul, de altfel foarte numeros, care asista, era satisfăcut, satisfăcută comisiunea și mulțumiți elevii. Și dacă în general examenul clasei de „Canto“ ni s’a prezentat așa de bine, totuși voi vorbi în parte de trei elemente cari s’au distins în deosebi, spațiul restrîns al acestei cronici nepermițîndu-mi să insist asupra tuturor. Cavatina din Elizir d’amore a lui Donizzeti a fost cîntată de d-ra Elena Cornescu, înainte de examen auzisem vorbindu-se mult bine de eleva aceasta, o ascultasem chiar în treacăt la repetițiile din „Rigoletto“ încît mărturisesc că eram curios s’o ascult și în examen. Și, m’am convins că laudele ce i se adusese nu erau exagerate. D-ra Elena Cornescu, judecind numai după siguranța și câldura comunicativă cu care a știut să cînte „ Cavatina", mi-a făcut convingerea că e una din elevele clasei de Canto pe care o așteaptă un frumos viitor artistic, dacă va urma sfaturile profesorului său. înzestrată cu o voce destul de drăguță și cu mult temperament artistic, va însemna mai tărziu pentru Conservatorul nostru o absolventă care-i va face cinste. E o elevă care merită a fi mult încurajată pentru că dă cu adevărat dovezi de un talent deosebit. Sfătuesc pe d-ra Cornescu să studieze serios, foarte serios, și de acum înainte, căci avînd talent și făcînd și studii cit mai întinse, pe tărîmul artei muzicale va putea să-și cîștige un loc de seamă. Iar dacă va avea de întîmpinat greutăți, dacă lupta va fi anevoioasă, să nu dea înapoi, să lupte cu încrederea și convingerea că în cele urmă meritul trebue să învingă. din In lumea artei, cu cît dificultățile sunt mai mari la început, cu atît mulțumirea sufletească e mai desăvîrșita odată triumful final obținut. Atît de ocamdată pentru d-ra Cornescu. O elevă care anul acesta absolește mi-a atras de aseminea luarea aminte prin execuția justă și elegantă a ariei din opera Freischütz de Weber. D-ra E. Mitaru e una din bunele absolvente ale Conservatorului nostru, înzestrată cu o voce de contrastă, deși nu prea puternică, totuși foarte simpatică. D-sa e una din elevele d-lui Mezetti care a muncit mult și a ajuns la bune rezultate, datorită tocmai acestei munci și însușirilor artistice ce posedă. Dar asupra d-rei Mitaru îmi rezerv dreptul de a reveni și insista mai mult după Producția Conservatorului, la care d-sa se va produce cu aceeași arie din opera „Freischütz”. Și acum, să trec la o veche cunoștință pe tarîmul artei muzicale, la un talent de elită al Conservatorului nostru, talent căruia nu e acum prima dată cînd am ocazia de ai aduce elogii și încă elogii bine meritate. E vorba de d. A. Zirra. Și desigur d-sa nu e o cunoștință nouă nici pentru public. Azi amintesc că atunci cînd am avut ocazia să-l ascult pentru prima dată, vorbind cu un muzicant de seamă al lașului, căzusem de perfect acord că e un adevărat talent care promite mult Cînd am încheiat discuția cu acel muzicant de seamă, dînsul îmi spuse următoarele : „In foarte scurtă vreme vei avea ocazia să te convingi că nu ne am înșelat în aprecierile noastre asupra lui Zirra. Tinerul acesta va însemna o fată pentru Conservator“. Ascultnd pe Zirra la examenul clasei de canto, mi-am adus aminte de aceste cuvinte, pe care mi le spusese un profund cunoscător în arta muzicală și m’am convins că a avut perfectă dreptate. A cîntat la examen marea scenă din opera Rigoletto a nenorocitului Verdi, cum și duetul final din aceiași operă. Și a fost într’adevăr atit de bine, cum nu m’ași fi așteptat de la un elev. Zirra e aproape artist în execuție, te face să i asculți cu drag și dacă nu’mi aminteam că sunt la un examen, mărturisesc că, l’ași fi aplaudat din toată inima. Elevul cel mai de seamă al d-lui Mezetti, tînârul Zirra va fi pentru profesorul său un absolvent cu care se va putea mîndri cu drept cuvînt, închei acest articol, declarînd că am rămas mai mult decît mulțumit de examenul clasei de canto. Aduc cele mai mari laude d-lui profesor Mezetti pentru că le merită pentru că a știut cum să-și îndrumeze elevii pe calea cea adevărată. Syrius Cronica financiară Cele două chestiuni, a Marocului și a încheerei păcei, au continuat să preocupe atențiunea burselor străine. Cea dintâi, mai ales, este subiectul celor mai vii neliniști la Paris, unde toți își dau mai bine seama de greutățile ce se vor ivi pentru a se ajunge la o înțelegere, mai mult sau mai puțin convenabilă pentru Franța, în tratativele ce se urmează între cabinetele Statelor interesante in această afacere. Speculațiunea nu încetează de a răspindi știrile cele mai rele. Nu se aude vorbindu-se decît de noui grupări între puteri, de noui alianțe și natural de viitoare complicațiuni. In aceste condițiuni, afacerile nu pot decît să slăbească și cursurile să se resimtă peste tot. Renta franțuzească a avut fluctuațiuni foarte depărtate și a încheiat printr’o scădere simțitoare. Situațiunea critică a armatei ruse in Manciuria, înconjurată de către japonezi, și negocierile pentru pace, țin de alta parte, lumea de afaceri intr’o stare de neliniște și nervositate care se traduce printr’o lipsă absolută de inițiativă în transacțiunile zilnice. Din fericire, operațiunile financiare, nu lipsesc spre a da, din timp în timp, oarecare animațiune tîrgurilor europene, făcînd să circule banii ce sunt disponibili. împrumutul Otoman de 120606000 milioane franci care s’a oferit în subscripțiune publică Simbăta trecută 4/17 Iunie, este din numărul acestora și preocupă astăzi tîrgurile din Paris, Londra și Berlin. împrumutul va fi emis in 241,212 obligațiuni de cite 500 franci, cu dobindă de 4 la sută, amortisabil în 56 ani. Cursul de subscriere oferit publicului este de 435 franci pentru o obligațiune de 500 franci, ceea ce revine la 87 suta de fr. nominal. Este bine înțeles, că astfel cum se întîmplă întotdeauna pentru împrumuturile Statelor balcanice, nici un leu turcesc nu va intra în mîinele guvernului Otoman, întreaga sumă de 120 milioane și jumătate fiind afectată pentru îndemnitari și munițiuni de resbel. La Berlin se așteaptă cu nerăbdare închierea păcei și se scontează deja beneficiile ce vor reveni industriilor europene din trebuința de a se reface întregi armamentele de uscat și apă, ale celor doui beligeranți. Ținuta rentelor romane, pe piețele străine, este fermă cu prețuri neschimbate și cu tendință susținută. La noi situațiunea pieței s’a întărit cu deosebire în aceste din urmă opt zile. Impresiunea favorabilă produsă de schimbarea în condițiunile meteorologice și îmbunătățirea stărei generale a recoltelor în iarbă, a avut de efect să modifice tendința cursurilor cari s’au ridicat din nou și s’au consolidat temeinic, iarăși spre urcare. La ultima bursă de Marți, cota s-a stabilit la cursurile ce urmează: Renta de 5 la sută 1881—1888 lei 101 contra 100s/4 acum opt zile. Aceleași rente din 1892 și 1893 lei 102,a neschimbate împrumutul de 185 milioane din 1903 lei 103 V4 fără cuponul de sunie. Rentele 4 la sută vechi au variat astfel: împrumutul de 32 jum. milioane lei 93 jum. la sută ca și Mercurea trecută; împrumutul de 50 milioane și 274 milioane din 1889 și 1890 lei 94 și 95 la sută neschimbate de cîteva săptămîni; împrumuturile de 45 milioane și 120 milioane din 1891 și 1894 lei 94,25 la sută de asemenea invariabile ; împrumuturile de 90 și 180 milioane din 1896 și 1898 lei 92,25 cu cuponul de Noembre. Renta 4 la sută din împrumutul de 90 milioane din 1905, se cere cu 897/8, după ce în două rînduri s-au încheiat transacțiuni la cursul de 90 la sută. Un cronicar financiar care într-o singură ocasiune și-a permis să facă aprecieri interesante cu privire la un institut de credit, și imediat a fost desmințit de patronul său, relevă observațiunea ce făcusem in cronica noastră precedentă că cursul rentei din 1905 este inferior celui oferit la subscrierea publică și se dedă la aprecieri și calcule cari cu toată neplăcerea ce ne inspiră, ne silește iarăși a-l pune la locul său. Este știut că noua rentă a fost emisă la cursul de 91,10 la sută, bonificîndu-se subscriitorului dobînzile de 4 la sută din ziua efectuărei vărsămintelor pînă la 1 Octombrie 1905 st. n., că o parte din vărsăminte s’au făcut la 3/16 și 18/31 Maiu, iar celelalte se vor continua la 18/31 Iulie și 18/31 August 1905. După ce dă socoteală acel cronicar ajunge să afirme că astăzi aceste bonificări de dobînzi se urcă la 1,33 la sută ? nouă nu ne stă în putință de a o propune cititorilor noștri dar ea desigur face parte din sistemul cunoscuților speculatori de la bursa noastră, cari cînd vind sunt capabili să adauge această diferență la prețul din cota bursei, iar cînd cumpără să o deducă din prețul ce oferă clientului. Reaua credință ce se pune cînd se dau publicului asemenea calcule vom urmări cu vigoare și atît mai rău pentru cei ce se vor lăsa să fie induși în eroare. Este desigur, iarăși o campanie de depreciare a cursului unei rente, care nu și are perechea decît în campania de urcare cu orice preț a cursurilor, cînd patronii cronicarului financiar vind și de scădere cînd cumpară pe prepiul lor cont pentru speculațiune. Celel’alte cursuri s’au presentat astfel : împrumutul București 4 la sută din 1903 lei 88 1/H la sută în scădere cu 37 jum. bani. Creditul județean comunal 5 la sută lei ÎCO1/* în scăidere cu 37 jum. bani. Scrisurile Rurale 5 la sută lei 103% staționare , aceleași 4 la sută le 95 jum. fără nici o schimbare. Scrisurile urbane 5 la sută București lei 98,30 în urcare cu 0,30 bani. Scrisurile urbane 5 la sută Iași lei 93% în urcare cu 0,12 jum. bani. In tirgul pe termen, cursurile acțiunilor s’au restabilit din nou după ultima lichidațiune ce a avut loc la începutul săptămânei trecute. S’a cotat : Băncile Naționale lei 2,825 contra 2,785 Mercurea trecută. Banca Agricolă lei 369 contra 357. Băncile de Scont lei 135 contra 131. Societățile de asigurare . Dacia Romînia lei 527 în urcare cu 12 lei de acțiune. Naționala lei 630 în urcare cu 13 lei. Mișcarea tîrgului nostru de devise continuă să arăte multă animațiune, în raport cu avansurile importante făcute cultivatorilor in ultima săptămînă. Cursurile schimbului sunt în scădere . S’a încheiat in ultima Marți : cek Londra 25,27 jum; cek Paris 100,40; cek Berlin 123,47 jum ; cek Viena 105,17 jum; cek Belgia 100,20. Comitetul organizator a luat măsuri ca toți invitații să găsească confortul necesar. In cea mai frumoasă poiană va fi dejunul și masa. In timpul zilei, diferite jocuri, ca: alergări în saci, dans, tir, precum și excursiune la schitul din apropiere. Seara focuri de artificii, întoarcerea în carele cu boi, la lumina torțiilor și lampioanelor, înscrierile se fac în localul Societăței. 1/ 2 lei plata de persoană pentru cheltueli de transport și muzică. II) 2 lei 50 de persoană pentru dejun sau masă. III) 4 lei de persoană pentru dejun și masă. Copii însoțiți de părinți vor plăti prețul în jumătate. Vom reveni din detalii complecte asupra programului. O La cursurile de lucru manual ce se vor ținea anul acesta la Cîmpu Lung, vor urma și mai mulți învățători din circumscripția Iași. • Locuitorii Comunei Iacobeni s’au constituit într’o societate, avînd scopul de a cumpăra prin licitații moșii de ale statului. • Direcția generală a serviciului sanitar a cerut medicilor veterinari de puncte de observație ca pentru ușurarea comerțului și înlesnirea celor care importă animale, să comunice serviciului preparărei vaccinurilor pentru care boalele contagioase la animale, este aproximativ numărul de animale ce se importă și care trebuesc supuse operațiilor de morvinizare și tuberculinizare spre a li se trimite să aibă un depozit modernă și tuberculină pe trei ani cel puțin, cît timp aceste substanțe se pot bine păstra diluate. O Prefectura noastră de județ cerut Epitropiei Sf. Spiridon, pentru a a înainta ministerului, un tablou de pensionarii acelei casse,care primesc o pensie anuală de la 1500 lei inclusiv. O primim la redacție „Darea de seamă pe anul 1904“ a Societăței pentru protecțiunea animalelor, din Iași. In această broșură se găsește darea de sumă a activităței numitei societăți în anul trecut, precum și noii membri ai societăței înscriși în ultimul timp. încasările Statului pe luna Mai au dat un excedent de 1,600,000 lei față cu încasările corespunzătoare din luna Mai a anului trecut. Să se noteze totde-odată că luna Mai a anului 1904 a fost aceea in care încasările Statului au atins maximul. Putem spera, deci, cu siguranță, anul acesta într’un excedent superior. O Mîine seară Sîmbătă va avea loc la grădina Copou, o frumoasă Kermessă, organizată de elevii liceului Național și pusă sub patronajul mai multor d-ne și d-șoare din elita ieșeană. Kermessă este organizată în folosul societăței ,,Principile Carol“. Intre frumoasele focuri de artificii se va face și „Arderea M-rei Agapia“; de asemeni se vor face proiecțiuni electrice, concurs de frumusețe etc. ș Au fost duși și internați în Ospiciul de alienați de la M-rea Neamț, locuitorii Gheorghe A. Stoica, din Comuna Cliniceni și Ioan Moca Beja, din comuna Epureni fiind atinși de alienație mintala. • Societatea „Țesătoarea” din București, și-a propus ca din producțiunea gogoșilor făcute pe la școlile din județele Dolj și Ilfov, unde s’au întreprins creșteri model, să pregătească semințe de viermi de mătase pentru campania anului viitor. Lucrările de selecționare a seminței se vor face la monastirea Văratic (Neamțu), unde o parte dintre călugărițe sunt deja instruite în lucrările de sericicultură privitoare la pregătirea seminței. Ministerul de instrucție a intervenit pe lîngă superioara monastirei spre a da Societăței tot concursul pentru alegerea călugărițelor care urmează a lucra cu plată. In vedere că la monăstirea Varatec nu există alt local mai încăpător pentru depositarea pungilor cu fluturi cum și pentru facerea lucrărilor de microscopie, ministrul a permis să se folosească localul școalei pe tot timpul Vacanței, rămînînd ca mobilierul să se mute în localul de la primăria Filioara, unde a funcționat înainte școala. D. inspector Druțu a fost însărcinat să supravegheze întreaga operație. • In urma cererei ministerului de răsboiu, direcțiunea generală a serviciului sanitar a invitat pe medicii veterinari să ia parte, când se va cere, ca membrii, în caz de mobilizare a armatei în comisia de primirea rechezițiunilor. ® Miine seară comitetul societăței proteguriei animalelor va ținea obicinuita ședință săptămînală. ° Autoritățile noastre comunale, au fost invitate de a face un tablou de toți străinii, care s’au stabilit în țară la noi, începînd de la 1 Ianuarie a. c. ° Sesiunea de vară a Curții cu Juri de la Roman se va deschide la 15 Iunie a. c., ea va fi prezidată de d Luciu, membru la Curtea de Apel din localitate. ° S’a constatat că podarul Neculai Roșca, care s’a strangulat ori dimineață la abator, suferea de mai mult timp de o boală incurabilă. Aceasta, se zice, l’ar fi făcut pe nenorocitul podar să-și curme firul vieței. ° Școalele primare de băeți din localitate, vor începe să viziteze diferitele fabrice din orașul nostru și împrejurimi, împreună cu profesorii lor. ° Duminică la ora 4 după amiazi, va avea loc în Aula Universităței, a treia conferință a eruditului nostru istoric A. D. Xenopol, asupra impresiilor sale în călătoria din Italia. Intrarea liberă. Cu începere de la 1 Iulie c. c. se vor elibera bilete pe C. F. R., cu drept de abonament de prelungiri pe cîte 3 și 6 luni. ° Eri în zorul zilei, un incendiu, care probabil a fost pus de vre-o mină criminală, a distrus cu desăvirșire mai multe magazine de cereale, ale d-lui I. Iosefsohn, din Răducăneni. Pagubele se urcă la suma de lei 5000. S’au început cercetările pentru a se afla pe criminalii incendiatori. O Mercuri seara membrii Consilului de higienă vor ținea ședință extraordinară. ° Eri dimineață fiecările, alimentate de vînt, au distrus o șură a caselor locuitorului loan Andronic din comuna Costești. In șură se aflau și cîteva vite, care au pierit în flăcări. Din cercetările făcute, s’a constatat că focul a fost pus. Revizoratul nostru școlar a cerut învățătorilor din comunele unde există cantine școlare, să-i înainteze un raport asupra mersului cantineor în timpul anului școlar 1904— 905. ° In ziua de 29 Iunie, se va deschide pe șesul abatorului obicinuitul iarmaroc și tîrg de vite anual de Sf-ții Petru și Pavel. O Afirim că în cursul verei anuui acesta, se vor face toate reparițiile, ce se simte nevoia a se face la M-rea Agapia. Cu începere de Mercurea viitoare, vor circula trenurile de plăcere pe linia Iași-Ungheni. O Aflăm cu plăcere căsătoria drăgălașei d-șoare Antonia Crețescu, fiica Preotului Crețescu, de la bis. Sf. loan, cu d. Liviu Eliu, telegrafist. Căsătoria religioasă va avea loc Duminică 12 Iunie. INFORMAȚII . Toate persoanele care au bine-voit ar reținea bilete pentru concertul dat de către Societatea Presei, în seara de 29 Mai, sunt rugate cu insistență a achita costul acelor bilete, deoarece trebesc încheiate compturile definitive fără de care nu se poate publica darea de seamă asupra resultatului material. Este de netăgăduit astăzi că orice serbare se organizează de societatea de gimnastică, sport și muzică, întrece adevărata splendoare. Serbarea Cîmpenească anuală acestei societăți, se va face în pădurea Poeni, din dealul Repedei. Frumusețea acestei păduri și priveliștea asupra lașului de la Repedea sunt amintiri neșterse oricui. Patruzeci de care cu foi, împodobite numai cu verdeață și steaguri, vor transporta pe membri și invitațiioi. In sunetul muzicelor, în dimineața zilei de Duminică 26 Iunie. Administrația „Evenimentului“ caută tineri, cari in schimbul unei remize să vîndă ziarul pe la marginea orașului și prin străzile lăturalnice. Doritorii să se adreseze la „Evenimentul“. FOITA ZIARULUI EVENIMENTUL HENRIK SIENKIEWICZ 136 Potopii I Traducere de Pazia El istorisea victoriile pe care Î pretindea că le câștigase în contra ui Gustave Adolf, și a generalilor săi. Toți îl ascultau pe bătrîn cu gurile cascate. Zamoyski ii arăta cu atât mai multă stimă acestui veteran, oucit ducesei Griseldis, văduva ilustrului Sarema, îi plăcea să reamintească că soțul său îl trata adesea de vii incomparabilis. Așa mai ales la masă, încurajat de favoarea pe care îi o arăta stapînul, gentilonul nu se sfia de loc. El arăta lupta de la Golemb, ca strașnică, atribuindu-și lui toată cinstea izbîndei. Ascultîndu-l, vedeai că prințul Waldemar a murit sub loviturile lui: — Ia rezumat, concludea el, această bătălie s’ar fi prefăcut într’un adevărat dezastru pentru Suedezi, dacă ași fi putut. In momentul hotărîtor să ajut pe Czarniecki în sfaturile mele. Vai / A trebuit să mă opresc ’a o oarecare proprietate a unuia din amicii mei, al căreia vin este cel puțin tot atit de bun ca și acel pe care noi îl avem aice. Cînd m-am întors era prea tîrziu acești domni militari întorseseră spetele dușmanului. Nu știu cum are să iasă din încurcătură Czarniecki fără mine. — Are să iasă , nu te îngriji de dînsul afirmă ireverențiosul Mihail. — Fără îndoială, tînărul meu prieten, dar știi de ce? Find-câ Carous îl va lăsa să răsufle, spre a se duce cu întregile lui forțe, înpotriva Zamoscului. — El răspunse starostele, cu o mutră desprețuitoare. Lasă că avem să ne întilnim noi odată, n’are decit să poftească. Am să-l primesc minunat... Și Zamoyscki resufla ca furtuna în pădure, clătina din cap, își holba ochii. — Ei, și ce? urmă el, cu obișnuita lui mîndrie. El e regele Suediei, și eu sînt al Zamoscului. N’are decit să poftească. Vom vedea noi. Nu-i ajunge Suedia? Ei bine ! Eu mă mulțumesc numai cu Zamoscul și-l păstrez pentru mine , n’are să pue mina pe dinsul ! — Domnilor, zise tare Zagloba, să aplaudăm această alocvențe romană ! — Zamoyski, da Zamoyski 1 urmă starostele îmbatat de laude... Noi nu ne-am îndoit șira spinărei în fața nimănui. N’am să-l las să intre în Zamosk și s’a sfirșit. — In sănătatea Monsegniorului, strigară ofițerii. — Vivat ! Vivat ! Petrecerea ținii pînă tîrziu, noaptea. — Ei bine, nu-i va da Zamoscul, zicea domnul Zagloba, întorcindu-se in cvartierele sale, către Krețușki și Mihail. Ați băgat de seamă, amicii mei, ce influență am eu asupra sufletului starostelui ? Vom duce-o bine, d-voastră și cu mine. Zamoyski și Zagloba îs unul singur acum. Halalam ! Un murmur venind din oraș le Întrerupse convorbirea. Un ofițer trecu alergind pe lângă dinști. — Cine-i acolo ? oprește ! strigă Wolodowski. Ofițerul se opri la glasul colonelului. — Ce este ? — Cimpiile din împrejurimi sînt in flăcări... Se apropie Suedezii. — Pe întărituri d-lor, pe întărituri! strigară laolaltă Mihail și Krcțuski. — Duceți-vă prietenilor, zise Zagloba... Eu am să mă odihnesc. Trebue să-mi pregătesc puteri pentru lupta de mîine.... CAPITOLUL II In aceeași noapte Wolodowski fu trimis în recunoașteri. El se întoarse dimineața aducînd cîțiva prizonieri, care declară că Carol Gustav era cu două trei mile departe de întărituri. Această noutate înveseli pe staroste... El ardea de dorință, spunea el, să arăte suedezilor ce-i pot tunurile, el oprise totdeauna destul de multă vreme pe năvălitori, așa ca să îngădue lui Ioan Casimir, secundat de Tatari, să’și formeze o puternică armată. D-lor, mai bine mă arunc în aer cu explosibile decît să-i dau voe vreunuia din acești eretici să pătrundă între zidurile cetăței, zui pe d-voastră, să-mi dați Mă bitot ajutorul. — Pe viață și moarte, Monseniore răspunseră într’un glas ofițerii. — Ah! Ticăloșii adaose Zagloba numai să nu renunțe la asediu. Eu voi conduce prima eșire! — Merg și eu cu d-ta unchiule, zise Roch Kowanski și-ți jur că mă aruno asupra regelui. Acum, la întărituri camarazii comandă starostele. Văzind aspectul trupelor, ei să simți că plini de încredere. Infanteriștii lui Zamoyschi îi întrecea pe toți ceilalți ai republicei. Băeți frumoși, bine turnați, admirabil înarmați și echipați, toți robi de pe imensele domenii ale Zamascului, dar deprinși cu moda străină, deprinși de orice șiretelie, ei ar fi fost în stare să fie piept și faimoșilor arcași ai lui Cromwel... Niște Flăminzi greoi și nepăsători erau însă artileriștii. Cavaleria totuși era admirabilă cu ușurință în mișcări și pornire. Strălucitor sub zalele sale de argint, agitîndu-și bățul de comandant cu mănunchiul de aur, starostele trecea în galop de a lungul rândurilor. La colțul unui bastion înaintat, de unde se vedea în depărtare câmpia, Zamoyski, Zagloba, și cîțiva ofițeri de serviciu, se duseră să vadă mișcarea trupelor suedeze. O ușoară aburire se ridica de pe coaja pămintului. Coloanele dușmane eșiau rînd pe rînd, ca și cum ar fi răsărit din apă... (Va urma)