Evenimentul, octombrie-decembrie 1905 - ianuarie-februarie 1906 (Anul 13, nr. 182-285)
1906-01-15 / nr. 264
I REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LĂPUȘNEANU 44 aasi Apare In toate zilele de lucru Un număr vechiu 50,, Dani Soarele|r. | 1. 1 2 Luni— Păr. Spiridon I 7.51 noi 3 Marți—Mart. Axentie I 7.52 4.411 4 Mere.—Mart. Titu | 7.534 41| IO Patti— 3$rla N Autil Kill H oM DEM IM Ziar conservator UN OM De-abia intrat în parlament . P. P. Carp nu a vrut să piardă un singur moment sau mai bine zis a vrut pare-se, să cîștige timpul pierdut cît a fost afară din sfatul țarei. Astfel d-sa în ziua de 13 iamar- dată fatală—și-a spus primul cuvînt. D. Carp a ținut să arăte din capul locului părerea sa despre politica actualului guvern, căutînd să demonstreze că această politică este anticonservatoare. Dovezile pe care șeful junimiștilor le-a adus în sprijinul afirmațiunei sale erau așteptate, nu fără lipsă de curiozitate, de toată lumea. Dar argumentele d-lui Carp, în căutarea cărora a avut atîta timp disponibil nu au avut darul să convingă pe mulți. Impresia a fost că însuși cel ce ataca politica guvernului d-lui Gh. Gr. Cantacuzino nu era pe deplin convins în momentul cînd făcea apel la părerea mult regretatului și neuitatului Lascar Catargi în ceia ce privește partea de acțiune și modul de a fi al unora și al altora. De aceia debutul d-lui Carp ca deputat de Buzeu nu a fost din cele mai fericite. Acest debut a fost cu atît mai puțin norocos cu cît cuvîntului spus de șeful junimiștilor a urmat imediat acela al șefului conservatorilor. Iubitul și veneratul nostru șef, cu liniștea sufletească a omului conștient de trecutul său frumos cu limpezimea de argumente a celui convins de adevărul afirmărilor sale și de puterea argumentelor sdrobitoare cu care a împodobit răspunsul său, a arătat netemeinicia spuselor d-lui Carp Cu prilejul acesta alesul Buzeului a putut auzi și care a fost cea din urmă gîndire a regretatului Lascar Catargiu cu privire la firea celui dintăi dintre junimiști. „Zapisul e acela, de care a pomenit dl. Gh. Gr. Cantacuzino, trebue să fi făcut oarecare sînge rău d-lui Carp, în acel moment cînd d-sa ataca cu toata vehemența politica actualul guvern. Celelalte declarațiuni ale d-lui G. Gr. Cantacuzino, prin care d-sa și-a încheiat magistrala sa cuvîntare și fagădi GRABIT iataT că va fi următor cuvintelor lui Lascar Catargiu, care l-a povățuit să fie precaut, aruncă și mai mult lumina asupra stărei lucrurilor pentru viitor. „Porțile partidului conservator sunt larg deschise pentru toți cei ce cu inima curată doresc să lupte pentru cauza conservatoare“. Aceste cuvinte dau normele după care se conduce întreg partidul conservator și dovedesc dragostea cu care ar putea fi îmbrățișați toți acei care, rătăcind drumul pentru moment, ar dori să se întoarcă la calea adevărată. Multă grabă a pus d. Carp în a-și spune cuvîntul, care rezumă, pare-se, tot ceea ce d-sa avea de zis cu privire la politica actualului guvern. Răspunsul d-lui G. Gr. Cantacuzino, însă, desigur că l’a făcut pe d. Carp să regrete că n’a luat-o mai încercarea ei pentru timpul cînd aveau să lupte în opoziție. Acum gazetele liberale fac cor cu junimiștii în contra numărului și să leapădă de popor ca de satana. Am întreba un lucru : Dacă numărul, adică poporul pe care liberalii îl repudiază astăzi trebue să fie nesocotit, așa încît, nici acei cari ies din sinul lui nu vor să-i fie prietini, atunci către cine să se ’ntoarcă el, cui să se adreseze, spre a ’și spune păsurile și nevoile lui ? Cum partea asta din lumea țarei trebue să rămînă o desmoștenită a soartei ? Din vechime, clasele populare erau strîns legate în interesele lor cu clasa boerească ce’și făcea un cult ca să zicem astfel de a se 'ngriji de popor. Astăzi albăstrimea junimistă și cea liberală s’au unit spre a repudia numărul, spre a respinge concursul numărului. Poporul pentru moftangii cartelați a ajuns un subiect de dispreț, o clasă care probabil să nu mai aibă nici dreptul la protecția legilor. Frumoase teorii. In ochii junimiștilor și mai cu samă a liberalilor, numai vîrful piramidei este ce este; baza, pe care se sprijină acel vîrf nu ’nsamnă nimic. Pe zi ce merge liberalii își dau mai mult pe față arama de saltia banei și șarlatani ! Doi ani se împlinesc astăzi de cînd regretatul Spiru Prasin fost vam redactor al ziarului nostru, a încetat din viaț. Noi, ce știa din jurul Evenimentului, mnim pioasa noastră aducere aminte, adînalor regrete ale îndureratei familii, căreia u trimetem cu această ocazie, un cuvînt de sufletească alinare. Liberalii și „numărul“ De cînd liberalii se țin gînd cartelați cu junimiștii, au început să se molipsească de la aceștia cu tot felul de apucături , au început chiar să frizeze morga aristocratică a acelor cari au oroare de masa poporului. Mă rog, curat istoria preopinientei, care s' a suit în copac. Secolul de astăzi în revista sa de fond,' atacă fățiș chestia»numărului“, și după ce face o strașnică apărare făcută dlui Carp, care, fie zis în treacăt, n’are absolută nevoie să fie aparat sau susținut de Secolul, ziarul defunctului Sfinx încheie declarînd că partidul liberal nu are nevoie de număr. Pe vremuri, rușii se mîndreau că masa populară e cu ei, că au numărul, și cind li se obiecta că masele cuprind prea mulți proști, ei răspundeau invariabil : proști dar mulți. De cînd însă poporul a început a se lumina și a vedea că este totdeauna victima tuturor păcălelilor liberale, celebrii proști dineișți au început a scădea, și a scădea așa de tare încît la guvernăind, rîndul din urmă, însuși dl Lascar a pus în suspensie secretului votului, rezervînd legea apli maeammiMawam^&smmmwmastwwwsmmmtw G 7xniema In liniștea de jos, din parcul statuelor de la castel, un Cupidon întinde arcul țintind spre mine ușurel , de marmora întunecată aleea de ieri a fost cuprins, și ’nveninata lui săgeată de veacuri par’că m ’a atins !... Căci ieri un înger singuratic, a dus să vede de zefiri, pe fruntea orbului sălbatic a pus cununi de trandafiri... și-a tras atuncea de văpaia din ochii noului venit, m ’am dus de-a dreptul în bătaia săgeții zeului vrăjit!... dămînă actualul guvern și cu riscul de a trece nn nun cuvîntul dar și peste personaturdza. E naiv lucru a conchide aceasta cum că ocultiștii , un moment măcar la oc de resturnare, sunt destul vin și atît de ridicolul la ci expune cît și de imposibilii cestei acțiuni, și atitudinea astăzi este un nou pas, care facă folosindu-se de impractuala precum s'au folosit î împrejurările ce le-au căzut dum înă, pentru a căuta să facă chestiunea viitoarei șefii titlului liberal la care d-nul nu voiește a renunța cu chip. JUGITIUI Lui Klaps Klaps nu ie mulțumit să f Pe săptămână, o prostie. El, zilnic, vrea să dovedeas Că 'n tidva are numai iast Noroc că n'are și se întei Ca să s'aprindă ’« ca idei Anarche se pârtii Intr’un articol din numărul trecut al ziarului nostru, arătam cît de pî cîlit a rămas partidul liberal pe urm alegerilor parțiale, perzînd un loc în Parlament și mărginindu-se numai în a face pentru o clipă jocul politicei grupărei junimiste.Dacă acesta a fost primul rezultat fatal, pe care liberalii, în delirul entuziasmului, nu l’au putut observa pentru moment, surprize noi încep a eși la iveală, surprize cari ne fac să asistăm astăzi la unul din cele mai lamentabile spectacole ce s’au petrecut vre-odată în sinul partidului liberal, stare de lucruri oglindita perfect în contrazicerile ridicole ale celor trei organe liberale de la centru. Astazi liberalii ne mărturisesc fără Înconjur dezagregarea complectă ce domnește în partidul lor, cu creerul infierbîntat de pe urma ultimei lupte electorale, grupulețele liberale au început să se sfâșie între ele, fiecare voind a întreprinde o acțiune diametral opusă acțiunei celuilalt, asistăm astăzi la o adevărată anarhia de partid. Pe cînd ziarul Prezentul, oarecum inspirat de vederile d-lui Sturza, declară alb pe negru cum că oricine ar fi succesele pe cari liberalii in momentul de față le-ar putea obține, partidul liberal nici măcar nu trebue să se gîndească nu la o eventuală venire la putere ci de cea mai mică campanie și aceasta din cauza antagonismului grupulețelor din sinul acestui partid, precum și a ambițiilor personale și a aspirațiunilor contrare ce se manifestă la orice pas, vedem pe de alta parte Voința Națională care sub conducerea dinastiei Brătenilor voind cu orice preț de a resturna pe orice căi s-ar sta la îna GAME VARIATE £&ax;cax.că Cunosc o "poveste, purtată de vînturi pe ’ntinsele mări, de toți marinarii cin tată Și’n freamăt de ape nălțată spre largul albastrelor zări. Luceferi pe cer cind s’adună, copiii pe punte toți vin și prind Intre dinșii să’și spună, sub tainice raze de lună, tot basmul acela senin. E-un basm de duioasă iubire a unui pribeag m Înalt și frumarinar, os și subțire, cu fulgere aprinse’n privire și brațe de falnic stejar , iar fata era ca o zină născută din neam de ’mpărat, menită să fie stăpînit, cu alba și fina ei mină, cel mai poetic regat. Porniră’ntr’o noapte cu barca să’i spună poeme de-amor . . . și cîte auzitamonarca, nici Lacrei spus-a Petrarca sonete mai pline de dor, lopețile ’n voie lăsară, iar pînza umflînd pe catarg, pe’ntinderea fără hotară, condusă de steaua polară, pierdutu-s’a barca’nspre larg . . . De-atuncia povestea 'i purtată de vînturi pe’ntinsele mări, de toți marinarii cîntată și’n freamăt de ape’nălțată spre largul albastrelor zări . . . Sulet epocuia Osana! Filosofia veacurilor care vin, vouă toată v’o închin. Sus uitarea ! Sus beția ! Buni prietini, poezia înflorește din senin, cind din cupele cu vin stă să’și soarbă armonia ei, cugetător mai mare decit Brumachus, nu știu carenezeu se mai născu : Jupiter, chiar el se ’nbată, căci, desigur, lumea toată nu fu treaz cind o făcut OAIS si ECOUF Protect i ITM . Vlădescu minis <7** * strucțiunei public pune pe biuroul corpurilor toate, la sfîrșitul acestei suntul asupra reorganizărei insi publice. YTa 22 Ianuarie se ia molla Tecuci alegerea locul vacant de deputat lergiul III. Candidatul partidului viitor este d. Bertha, dish vocat din localitate. Exposiți In cursul anului aceștia ține în Ungaria oternațională de vite. Guvernul ungar, avînd vnsa invita să participe la acei poziție și pe marii noștri de vite, a cerut ministerului de agricultură să-i înainteze blou al tuturor marilor ere Convenție .upă știrile primite din sorginte privată, încheiată intre direcția servicitm român și administrarii elene, a fost adusă în desbtIsiliului de miniștri de catrdolcis, prim-ministru al Oh Consiliu U n consiliu de misi țne astăzi la mii interne sub preș ‘dinG r*. Cantacuz no; s* va supra budgetului gineritului. Noiii școli române țnul acesta se va ** TM în Macedonia românești. In budgetul exercițiu al ministeruluiI Dar îngerul, făcut femeie pi data ce m ’a fost văzi nevrînd o clipă să mai ca o fm tom iar parfuma-a dispărutj a celor matele petale ai frum pe fruntea moaselor armorei, ci să vestejiră pînă ’n zorii De-atunci ca’n visurile statuelor de la castel, m ’atrage un țintit spre mupidon vne ușuri in marmora întunecat, aleea de ieri a ’ncren și ’nveninata lui săge de veacuri par’că n ’s gPc steaciu ..NU ! Vieața noastră'ntreagă e doar . deșertăciuni, nîmicuri, himere dar în acest amestec ciudat orice moment își are a lui îmi par de o potrivă măreției din sufletele noastre, cu cele noăoi tot același clipă Îs chi’o înfățișări de spumă și trup c