Evenimentul, octombrie-decembrie 1905 - ianuarie-februarie 1906 (Anul 13, nr. 182-285)

1905-10-14 / nr. 193

No. 199 TEATRU-MUZICA Vint de primăvară— Boccacio. Ia freamătul nopței­ In materie de critică am­ crezut totdeauna că e foarte nimerit să spun adevărul, chiar cînd acest adevăr e menit să supere pe unii sau să ne­mulțumească pe al­ții. Și dacă lauda place, trebue să placă de­o­potrivă și constatările mai puțin măgulitoare mai ales cînd ele sunt drepte. Mai cunosc iarăși un mare adevăr de care unii artiști ar trebui să țină seamă. Să nu se aventureze nici­o­­dată într’un rol care cere puteri ar­tistice mai pre­sus de acele pe cari le posedă artistul sau artista, de­oare­ce se expun ridicolului și indispun și publicul în același timp. Dacă o tru­pă însă nu posedă elementele nece­sare cu cari să joace anumite piese cel mai cuminte lucru e ca să re­nunțe de a mai reprezenta acea piesă, mai ales cînd fusese jucată cu mare succes de alți artiști cîte­va luni înainte. E vorba de Vnni de­­ primăvară, o­pereta aceia atît de frumoasă, poate una din cele mai greu de jucat din cite cunosc și care s’a representat Luni seara de trupa de operetă a d-lui Marinescu. Ar fi fost mai nime­rit ca să se fi renunțat la acest spec­tacol pentru mulțumirea generală, de­oare­ce și proza și muzica­­ din Vînt de primăvara a lăsat atît de mult de dorit, din punctul de vedere al in­terpretări și execuției în­cît, cu toate inzistențele, nu mă pot opri de a face această constatare. Unul din artiști însă a făcut o meritoasă excepție și acesta e d. An­­adescu In rolul Vincent Eric Teebein care a fost bine în rol și căruia nu pot de­cit să-i aduc laude bine me­ritate Pentru rest prefer mai bine să trec cu vederea. Marți 11 Octombrie s’a cîntat Boc­­cacio. De data aceasta d. Marines­­cu a fost mai fericit în alegerea o­peretei, care s’a jucat mulțumitor pentru unii artiști, foarte bine pentru Nora Marinescu. Rolul lui Boccacio e o creație din cele mai reușite a ar­tistei, cu care a obținut totdeauna mari succese. Nora Marinescu a re­dat pe „Boccacio“ în chip desăvîrșit scoțind cu măestrie în relief caracte­rul acestui Don Juan unic în felu său, copilul răsfaț­t al femeilor pe cari le captivează și Incinta. Aceasta dovedește odată mai mult că în ge­nul său de rol e o artistă, înzestrată cu însușiri artistice cum e Nora Ma­rinescu, poate face creații cari să însemne mult în cariera ei. Boccacio e un rol care-i convine de minune fată pentru ce succesul i-a fost de­săvîrșit. . D. Sinescu, destul de bine în Prin­țul Orlando, e un artist simpatic, fapt care-1 avantajează mult. D. Al. P. Marinescu bine, de alt­fel ca totdeauna, în rolul grădinaru­lui Pandolfo, a smuls aplauzele a­sistenței. Pentru d. Feodor o constatare , se pare ea a ascultat de sfatul pe care i l’am dat, căci a părăsit în parte obiceiul rău de a afecta pe scenii­ciu să se debaraseze însă cu desă­virșire de acest obicei, pentru că e un artist care posedă voce destul de plăcută și care e sigur pe muzică ca și pe proză, lucru ce nu-i pot spu­ne de alții. E un sfat care’l repet în folosul d-sale și cind se va confor­ma In totul, voi fi cel intîiu care’ voi aduce laude. — Cu prilejul representației de a­fară Nora Marinescu a cîntat fru­moasa serenadă In freamătul nop­ței, cuvinte de distinsul și talenta­tul meu prieten Mihai Codreanu, mu­zica de eruditul maistru E. Mezeiti Am ținut mult s’o ascult pe Nora Marinescu pentru motivul că am a­­plaudat frenetic în aceiași serenadă pe d-na Eugenia dr Teodoru. Să’mi fie permisa o comparație în­tre aceste două artiste. Și una și cea­laltă au fost foarte bine. Nora Mari­nescu a cîntat chiar cu mai mult sentiment unele părți, după cum d-na Teodoru a fost superioară in altele Așa, de pildă, Nora Marinescu fost desăvirșită în pasagiul „te-aș strînge la piept de te-ași fringe“,­­ care l-a cîntat cu atita sentiment și patimă. In­cît a făcut să fie remar­cat în deosebi. De asemenea a nuanțat destul de bine pasagiul care se termină cu ver­sul „stau singur,—de ce n’am fi doi ?“ In genere Nora Marinescu a fost bine, foarte bine, ținind seamă ma ales că artista n’a avut nici timpu material ca să poată studia mai mu serenada prietenului Codreanu. In astă seară o va cînta din nou, în ur­ma dorinței exprimate de noi, n nu­mele marei majorități a publicului: Mircea Aldea. Prima representație va avea loc la Teatrul Național In seara zilei de luni 24 Octombrie cu LE JUMEAU, vodevil in 3 acte de Monnier și Larcher, în care Galipaux va inter­preta rolul lui Emile Edouard, una din cele mai strălucite creațiuni ale sale. Le Jumeau s’a representat la Paris de 250 de ori cu un succes neînchipuit iată ceia ce ziarul parizian „Le Temps“ a consacrat lui Galipaux re­lativ la creațiunea sa din Jumeau : „Cînd un artist concentrează asu­pra lui atenția în timpul unei seri întregi, cînd e pivotul acțiunei, cînd intervine in toate peripețiile, cum să nu vorbești mai întăiu de el pentru a-i atribui partea cea mai mare și mai legitimă din succes. Galipaux e singur o piesă întreagă, personifică doi frați cu atîta vervă, fantezie, o astfel de sinceritate sub două aspecte opuse în cit sflișești prin a fi antrenat în mișcarea verti­ginoasă". Iată aci și distribuția lui: LE JUMEAU Vaudeville en 3 actes de MM. Mon­nier & Larcher Représenté plus de 250 fois n Paris niatribnlinn ümile-Edouard . Jean John ... MM. Galipaux V. Henry ?onticourt ... P. Bert Dolamel .... Roux „ambart . . . Régnier )e Vereuil . . . Vérét Montassant . . Régebert Ompbale . M-mes M-le Dupeyron M-me Ponticourt . . Vigouroux Albine .........................Tylma jolotte.........................H. Moore 3éline...................Renéa Gardes ’Essayeuse .... Dóival rma.............................Barré MONOLOGUES dits par M. Galipaux. ARTIȘTI CELEBRI Galipaux la Iași Celebrul artist parizian Galipaux acel care face deliciul publicului din capitala Franței, va da la Iași o serie de trei representații cu cele mai fru­moase piese din bogatul său reper­toriu. Artistul acesta neîntrecut pina a­cum in arta sa, vine pentru a doua oară în orașul nostru, aducînd cu­dim­ul veselia, spiritul și umorul francez, informatii t O Simbătă se va ținea la prefec­tura de județ, licitația publică pentru arendarea pe un nou period de ani a mai multor moșii ale Statului. ° D-nii Bernard Josefsohn și Al­tfilo de la facultatea de drept, au trecut ori cu succes examenul de Economie politică, la d. profesor A G Cuza.­­ Zilele acestea va fi extrădat au­orităților rusești, soldatul desertor rus Dimitrieff Michail, care a fost prins vagabond­ind în apropiera de Bîrlad. O Corporațiile meseri­șilor din lo­calitate, au fost invitate de a face budgetele lor pe exercițiul anului viitor. O Din causa sărbătoarei de iniine „Cuvioasa Paraschiva“ ziarul nostru nu va apărea de­cât Sâmbătă la orele obicinuite . Cantinele școlare din județu nostru, vor începe să funcționeze cu începere de la 1 Noembrie. O Poliția noastră urmărește pe fa­­litul Aron Iancu Segal, din Piatra Neamțz, care a dispărut de elt­ra .imp din acea localitate. Ca la clubul meseriașilor. Ședința de Marți. — Noul local al clubului.—Decisiuni asupra înau­gurărei.—Delegațiuni din toată țara.—Alte amănunte. Se știe că clubul meseriașilor din localitate, convoacă în fie­care Marți seara pe membrii sei, spre a discuta chestiuni privitoare la bunul mers și îmbunătățirea clubului lor. Marți seara, membrii acestui club au fost iarăși convocați. La ordinea zilei au fost de discu­tat mai multe chestiuni, intre care aceea a strămutării clubului într’n local propriu și s’a căzut da acord ca acest club să’și aibă pe viitor un local propriu in casele cu No. 8 din strada Saulescu, ca fiind cele mai con­venabile. Clubul se va strămuta în curînd in acest local, rămănînd că apoi să se facă inaugurarea lui. ♦** Asupra Inaugurarei noului local s’au luat cîte­va decisiuni, rămănînd ca in una din ședințele viitoare să se stabilească și programul definitiv. De o­cam­dată s’a decis ca la a­ceastă solemnitate, a cărei dată nu a fost fixată, să se invite ca să i-i parte cîte o delegație din partea tu­turor cluburilor meseriașilor din în­treaga țară. De asemeni va fi invitat să ia parte și d. A. Socecu, președinte al clu­­bului meseriașilor din Capitală președinte al corporațiilor meseriași­or din Întreaga țară. După cît știm, d-nii Socecu și Gh D. Șerban, președintele Camerei de comerț și meserii din localitate, va fi aleși, cu această ocasie, președin de onoare ai acestui club. Rep. O' Cu acceleratul de azi dimineață de 8 și 35, I. P. S. S. Mitropolitul Partenie Clinceni al Moldovei și Su­cevei, s’a reîntors în localitate. Cu același tren au mai sosit d N. Cananău, prefectul poliției, P. P. S. S. S.S. Arh­iereii Ghenadie Georges­­cu, vicerul Mitropoliei și Calistrat Ur*­leanu Birlădeanul. O­dață cu numeroasele cazuri de scarlatina și alte epidemii, ce bvituej * ♦ * BBBI EVENIMENTUL de scarlatina, nu a declarat cazul, făcînd ast­fel pe lucrătorii săi de a veni în contact cu cel atins de epi­demie. ° In adunarea generală ce au ți­­nut’o farmaciștii în luna Iunie a. c., în orașul nostru, s’a hotărît ca so­cietatea farmaciștilor din Capitală să ofere trei premii și anume "• Unul de 200 lei, pentru cea mai bună lucrare ce se va presenta so­cietăței, despre Extracte fluide. Al doilea de 100 lei pentru cea mai bună lucrare despre : Metodul cel mai rațional pentru prepararea uleiurilor medicale grase. Și al treilea de 50 lei pentru cea mai bună lucrare despre Plantele medicinale indigene, recoltarea, uscarea și conservarea lor.. Lucrările au fost primite până la 10 Octombrie la Societate. Premiile se vor decerne pe la sfir­șitul acestei luni.­­ Inginerul Negură, care se ști că e atins de cîți­va ani de aliena­ție mintală, devenind om­ furios a fost arestat, spre a fi apoi internat înarmat cu un revolver. Negură a voit cri să tragă un glonte în d. Șa­raga librar. Mergînd apoi într’un vagon al tram­vagului, Negură cu un baston ce avea la el, a atacat pe d. Al. Pano­pol, comandantul corpului de ser­genți, care se alia și d-sa în tram­wag, dîndu-i mai multe lovituri. D. prim procuror Ghinea Ionescu fiind avis­at, a dispus imediat aresta­rea lui. Negură a fost arestat la comisia s-a, iar astă­zi el va fi supus unu examen medico-legal, spre a fi apo internat în ospiciu. In oraș, în urma cerinței serviciului sanitar, administrația noastră comu­nală a decis ca în afară de actualii agenți sanitari, să mai numească incă dintre absolvenții școalei de sub chirurgi din Capitală. Aceștia vor fi alipiți cite unul pe îngă fie­care medic comunal de dis­păru­re. ° Acum cîte­va zile, după cum am anunțat, a fost găsit mort la locuința sa din strada Vîntu, bătrinul Solomon Sifside, care a încetat din viață în urma unei congestii cerebrale. Pe urma defunctului s’a găsit o rumușică avere, fără a avea însă moștenitori, afară de cîte­va rude care se află de mai mulți ani în America. Moartea Lt. Colonelului Stere Eri la orele 2 și jumătate, după amiază, s’a stins din viață la locuința sa din strada Carol No. 42, casele Müller locotenentul Colonel Lascar Stere, pensionar. Defunctul Lt. Colonel s’a născut la anul 1841 în Iași, și era deci în c­­ate de 64 ani. Studiile liceale și le-a făcut în o­așul său natal, urmînd apoi școala filor de militari și școala militară superioară din București. La anul 1861, absolvind această școală, Las­car Stere a fost înaintat la gradul de sub­locotenent în arma infante­riei. Rind pe rînd, Stere a fost înaintat a toate gradele ierarhice pî­nă la a­cel de locot. colonel, făcînd parte din regimentul 13 Ștefan cel Mare din ocalitate, apoi din regimentele Do­­rohoiu, Bîrlad, București și Calafat. La anul 1900, Lt. Colonelul Las­car Stere se retrase la pensie, sta­bilindu-se în Iași. Defunctul locot. colonel a fost un tun militar, pentru care a fost răs­plătit cu Steaua României și Co­roana României. El mai poseda și medalia Servi­ciului de 25 de ani și o medalie a luptei pentru independență. Corpul regretatului locat. Colonel Lascar Stere va fi transportat astăzi la moșia Lungani, comuna Sirca, din acest județ, unde se va face înmor­­mîntarea, care va avea loc poimîne âimbătft 15 Octombrie. Trimitem condoleanțele noastre mult întristatei familii. ° Asta noapte niște hoți au spart o ferea­stră a bisericei din comuna Cristești, Întroducîndu-se înăuntru. Acolo după ce au furat mai multe odoare sfinte, au spart cutia milelor furînd banii. In urmă hoții au dispărut. Jandarmii rurali din Cristești au început cercetările pentru aflarea hoților. • A apărut și o de vinzare la Ma­gazia „Conservatorului“ și la Maga­zia „Romînia muzicală“ cîntecul „Ochi albaștri drăgălași“ poezie di d na A. Conta Kernbach, muzică dr­­dl. Eduard Caudella. In curind vor mai apăre și alte cîntece compuse de­ d sa în timpul din urmă. O Mine seară are loc la teatrul național o reprezentație extra­or­­dinară, sub patronajul unui comitet de ci­ne și d-șoare din Iași, pentru căutarea sănătaței artistului­­ Constantinescu societar al teatru­­lui național. Se va reprezenta GINERILE DOMNULUI PREFECT comedie In trei acte localizată de P. Gusti.­­ Ministerul Cultelor a intervenit pe lângă cel de interne ca să pue în vedere primarilor din comunele ru­rale din județul nostru, să pue de urgență camavare pentru fiert apa, la dispoziția școalelor din comunele respective. O Astă seară Joi, trupa de operete și comedii a d-lui Al. P. Marinescu, va juca pentru a doua oară .Hapu­rile Miraculoase*. O Camera noastră de comerț va întocmi un tablou de dligurile săptâ­­mânale ce se țin în circumscripția a­­cestei camere. Acest tablou va fi înaintat minis­trului industriei și comerțului. O Eri se sponea în oraș, că cei 15.000 lei ce băiatul Bernard Grim­berg i-ar fi perdut, ar fi fost găsiți de un treghet de la gară. Svonul era neexact. După cum am spus eli, Bernard Grünberg a fost înaintat parchetului, care cercetează. O Consiliul județian care este con­vocat pe ziua de Sîm­bătă 15 Octom­brie a. c. se va ocupa cu v­otarea budgetului pe exercițiul 1906 907. * Miine cu coasta sărbătoare! Si­ta Paraschiva, I. P. S. S. Mitropolitul Partenie Clinceci al Moldovei și Su­cevei, va oficia Serviciul Divin la biserica Trei-Erarhi, unde se află depusă moaștele Sfintei. I. P. S. Sa va fi asistat de P. S S. Arhiereu Ghenadie Georgescu, Vi­carul Sf.­tei Mitropolii și Calistrat Orleanul Bârlădeanu, precum și de mai mulți preoți și diaconi. Serviciul Divin va fi acompaniat de Corul Mitropoliei. In pas când timpul va fi nefavora­bil, moaștele Sf­ tei Paraschiva nu vor mai fi expuse în ograda biseri­­cei, ci vor ramănea în biserică, unde se va face pelerinajul. uO Cismarul M. Elias, din strada Păcurari No. 98, a fost dat judecă­­­ ței pentru că avînd un copil atins Călătoria împăratului Wilhelm Drezda 25 Octombrie­—îm­păratul Wilhem a sosit în a­­cest oraș. Suveranul a fost primit la gară de rege, de Principele­­ Ioan—George, de Principele Carol Borwin de Meckelenbourg Strelitz și de miniștri. Suveranii s’au sa­lutat în mod foarte cordial și apoi s’au dus în trăsură la palatul regal, unde împăratul la fost întimpinat de regina mamă. Seara un dineu de gală a fost dat în onoarea împăratului urmat de o re­­prezentațiune de operă. La ora 9 împăratul a ple­cat spre Berlin. Orașul e ilu­minat. Manifestații in Rusia Iekaterinoslav 25 Octomb.— Cazacii au împrăștiat un grup de elevi de licee cari mani­festau mulțimea în număr de mai multe mii de oameni, s-a adunat apoi în fața primări­­ei și cînd trupele au sosit spre a goni pe manifestanți. Mulțimea începu să baricade. Trupele au tras și numeroa­se persoane au fost ucise și rănite. Cam pe aceiași vreme tru­pele au tras intr’un alt punet al orașului asupra greviștî­­or căilor ferate. Trei greviști au fost uciși și 9 răniți. Conferința marocană Tanger 25 Oct.—Știri oficioase anunță ca Sul­tanul Marocului a primit ca conferința să se țina­­ la Algesiras si a accep­­­­tat programul confferin­­­­ței marocane. . Comunicația suspendată in Rusia Petersburg 25 Oct.—Se a­­­­firmă *■ă comunicațiunea în­tre Petersburg — Peterhoff și Oranien—Batum a fost sus­­­­­­pendată. Consiliul de miniștri Petersburg 25­04. — Agenția­­ Westnik spune că ministrul co­­­­m­unicațiunilor, dl Chilkow a pro­­m­­us împăratului că un consiliu de miniștri să se fie azi sub pre­­­­ședinția­­ Țarului. Suveranul a­­­primă propunerea și a hotărît ca dl. Witte să presideze consiliul. Conflict tranșat Leipzig 25 Qct. -Tribu­nalul de arbitri a dato­rit ca conflictul succe­­s­siunei la tronul principa­­l tulfist de Lippe sa fie­­ tranșat In favoarea libi­t­ei de Lippe—Roeaterfeich. Politica In Ungaria Buda­ Pesta 25 Oet.—Minis­­­­terul a adresat tuturor mu­­­nicipalităților o circulară co­­­­municînd numirea din nou­­ a cabinetului și comptează că municipalitățile își vor înde­­­plini datoria în special în­­ ceea ce privește recunoaște­ri rea impozitelor și plata lor­­ de bună voe și în ceea ce­­ privește recrutarea voluntari­­­­lor. Circulara amenință că dacă­­ aceasta nu va avea loc va fi a nevoit să aplice măsuri severe Plecare Viena 25 Oct.—Dr Take Io­­­nescu, ministrul finanțelor a­­ plecat azi spre București. Grevă generală 3 Voltana 25 Oct.— Agenția 1 Vestnic afla că greva e ge­­­­nerală, în acest oraș ziarele s'nu mai apar. Linie Întreruptă Petersburg 26 Oct.­­Agenția­ Westnic comunică cum căli­­­nia telegrafică Petersburg- Charcow e întreruptă. Conferire . Dresda 25 Oct.—Regele ab [numit pe împăratul Wilhelms­­set al regimentului 3 de ulani saxoni, împăratul a conferit­ Principelui moștenitor al Sa­­­­xoniei ordinul „Vulturului­ Negru“. [1 Petersburg 25 Octombrie.— [l Agenția West incailă că con­trar ori­cărei așteptări circu­­lațiunea pe linia Varșovia— i Viena a încetat. O propunere Sthortingului. Christiania 25 Octombrie— I Guvernul a anunțat că va fa­ce în ședința de azi a Stort­­hingului o propunere privi­toare la forma viitoare de gu­­vernămînt. Se afirmă că gu­vernul va cere depline puteri spre a putea oferi tronul re­gatului Norvegiei. Principele Carol de Danemarca. Se cre­de că poporul norvegian va adopta această propunere. Grevă. Tulon 25 Octombrie.—Luc­­­rătorii de la fabrica de gust s’au pus în grevă. Fabrica e ocupată militărește. Circulația oprită. Petersburg 25 Octombrie.—­ Agenția Westnik declară că circulațiunea a fost oprită pe rețelele liniilor de sud-vest liniei Baltice-Boloniei, liniei Petersburg-V­arșo­via. Plecare. Constantinopol 25 Octom.— Sven Hedin a plecat azi în Persia spre a explora ceratul izvoarele fluviului Brahma­putra și Indului. Măsuri sanitare. Constantinopol 25 Octom.— Măsurile sanitare asupra că­lătorilor venind din europa au fost suprimate. Congresul inginerilor. Moscoa 25 Octombrie. — Agenția Westnik spune că congresul ingi­nerilor a hotărît că greva este abso­lut obligatorie pentru toți in­ginerii în toate întreprinde­rile la uzine fabrici construc­­țiuni etc. — Greva va începe chiar de astăzi. Crucișătoare ruse la Saigon Saigon 25 Octombrie. Cru­cișătorul rus „Diana“ care fusese desarmat la Saigon a ridicat din nou astăzi pavi­lionul rus. Cuirasatul „Ce­­sarevici“ internat la Kinot­­chan și crucișătoarele „Oleg“ „Aurora“ și „Zemtsug“ in­ternate la Manila se vor du­ce la Saigon. Iecatem­oslav 25 Otombrie. Biuroul poștei și telegrafului aste supraveghiat de trupe. Mai multe ciocniri între greviști și trupe au avut loc. Trupele au făcut uz de arme. Sartow 25 Octombrie. — Dele­gații lucrătorilor și funcționarilor din toate stațiunile de drum de fier până la Koslov cari au so­sit act au fost salutați în tot cursul călătoriei lor spre Sartov cu entusiasm. La Balachov toți lucrătorii de la morari, funcțio­narii zemstoritiii și municipali­ * * * * * * * Telegramele „EVENIMENTULUI“ — Serviciul Agenției Române— Circulație încetată. Ciocniri cu greviști Greve­e din Rusia 1905 iâfilor, ai monopolului alcoolului sau asociat la grevă. Mulți lu­crători și țarani din satele vecine au anunțat că aderă la grevă. Trupe potolind răsvrătirea Santiago de Chili, 25 Oct.— 3000 soldați au sosit spre a potoli răsvrătirea. Noaptea or­dinea a fost restabilita, trupele insă continuă a patrula. Sunt 60 uciși și 200 răniți. Alte grave Varșovia, 25 Octombrie. — La Lodz și la Pabianize lu­crătorii de la mai multe mari fabrici s’au pus în grevă. Nnu­­mărul greviștilor este până acum de 40.000. In guvernământul Fetrikan unde greva ampl­ianților de drum de fer amenință să îl­­bucnească se va proclama pro­babil starea de asediu. Serviciul a fost suspendat pe liniile Varșovia-Malova-Var­­șovia-Kozel șî Varșovia-Brest- Litovsk. Print In onoarea d-lui Loubet astorid 25 Octombrie.— La printul oferit de dl. Loubet la ambasada Fron­dei in onoarea regend­e­ au schimbat toasturi foarte cordiale. Grevele în Rusia Petersburg 25 Octom­brie.­ Lucrătorii atelie­relor drumului de fer nu lucrează actualmente in orașele următoare: Sim­birsk, Jecaterinoslav, Ki­ev, Smolensk, Woronej, Saratow, Charkov, Ja­­roslev, Nijninovgorod. Greva farmaciștilor Petersburg 25 Octombrie.­­ Pro­prietarii de farmacii au ținut ori o întrunire în care au hotărît să în­chidă toate farmaciile, să refuze da­rea de medicamente și să se uneas­că cu amploiații de farmacii pentru a cere reforme și libertăți politice. Congresul reprezentanților partidului socialist a hotărît să formeze în toa­tă Rusia comitete locale spre a se porni o acțiune comună. Situația Rusiei Petersburg 25 Oct. — Agenția Westnik spune că congresul dele­gaților funcționarilor de la căile­­ ferate au hotărît să trimeată ime­­­diat două deputațiuni guvernului lo-lui Chilkow, alta d-lui Witte­l spre a le supune următoarea : Toate [cerințele claselor muncitoare să fie­­ regulate de niște legi făcute con­iform cu voința poporului și apro­­­bate de întreaga Rusie. Nu există ide cît o singură soluțiune pentru [a se obține imediat garanțiile și [libertățile politice, este convocarea [unei adunări constituante aleasă ]prin sufragiu universal direct. Nu ]trebuește ca țara să fie împinsă [spre o revoluțiune. Armata nu­­ trebue să permită noi vărsări [de singe, poporul e sacrificat des­­­tul singe în Mandciuria și actual­­imente în toate orașele și satele [Rusiei. Pe la 12 noaptea deputa­­­țiunea trimisă la dl. Chilkov s’a [întors spunînd că ministrul comu­­­nicațiunilor plecase la Peterh­of spre [a supune Țarului un raport des­­[ spre evenimentele din Moscova. Deputațiunea trimisă la d. '[ Witte a adus răspunsul că d. ■[Witte primind declarațiunea a declarat că întreținerea ce o [va avea cu dînsa va avea un [caracter cu totul privat. Pre­­­eședintele comitetului de mi­­miștri neputînd primi vre-un memoriu. D. Witte a obser­vat că memoriul conține nu­­­­­meroase cerințe nerealizabile i pe lângă numeroase altele ■ cari merită toata atențiunea,­­ d. Witte s’a pronunțat con­■­tra unei adunari constituan­­­­te imposibila în momentul­­ actual și contra sufragiului universal, care ar asigura pre­dominanța claselor bogate prin cumpărare de voturi. Ministrul recunoaște liber­­­­tatea întrunirilor și a presei 5 și spune că ele vor fi în cu­­­­rînd acordate; s’a declarat­­ surprins de a afla că starea de răsboiu nu este încă su­primată pe caile ferate decla­­­rînd că este o rea înțelegere la mijloc și că aceasta stare ' i va înceta zilele acestea. Rebeca Rud­berg David Reichenberg logodiți­­ Iași Podu­ Turcului In loc de ori ce invitație.

Next