Evenimentul, aprilie-iunie 1906 (Anul 14, nr. 40-110)

1906-06-11 / nr. 96

No. 96 „Cînd ca o zoro ’și poartă pasul „prin slava noastra­ a tuturor „isvoarelor le fură glasul «și florilor parfumul lor. „Ast­fel sclipirile luminii „spre dinsa ’n val de raze curg tolo nu mințiră pelerinii ,ce ne-o cintară ’ntr’un amurg. „ Și-ast­fel a gîndului oglindă „mi-arată amestecul bizar „cu care blonda Melissindă la mal ne-așteaptă ca un far. Aș putea cita de alt­fel aproape întreaga traducere. Nimic nu i se poate imputa. E foarte frumoasă, și socot că Codreanu a adus mai mari servicii literaturi românești, traducîn­­du­ne așa cum nu a tradus Martira și Princesa ’ndepărtată, de­cît dacă ne-ar fi dat o operă originală am slabă. Intr’atit e de conștient de va­loarea traducerii sale și o consideră ca aproape a sa, în­cît el nici nu se intitulează traduceri dar prelucrări. Această a sa denumire a fost admisa, așa în­cît Martira și Princesa ’nde­­părtata intr’atit îs de asemănătoare în unele privinți cu cele originale și într’atît în unele părți ele sunt mai frumoase de­cît în original, în­cît prelucrare e termenul care i se cuvine mai bine. Serviciul pe care l’a adus Codrea­­nu literaturii romînești, traducînd cele­­ două opere amintite în­cît ne amin­tește numai de­cît pe Fulda, care deși scriitor de mina întăi, a tradus și a și făcut să se reprezinte în limba germană la Burgtheater „Gyrano de Bergerac“ din care Kainz a făcut una din acele creaturi care glorifică și-l înalță pe un actor. (Va urma) De la Roșcani HIIHIN­CA PIBRJIKANJE JVXA 1 Minciunile .Liberalului" de eri De o bucată de vreme ziarul „Eveni­mentul” se dedă la un sport de insinuări malițioase și intrigi meschine concernînd organizația internă a clubului național-li­­beral din Iași. Demisiunea d-lui Bădăreu se dă însă ca sigură. * D. Tache Ionescu ar fi mers chiar până a cere Nababului, că daca crede de cuviință să încerce o reîntregire a partidului conservator, căci alt­fel gu­vernul nu mai poate să stea. * De eri se vorbește că d. Tache Ionescu și-a dat demisia, care, în realitate n’ar fi de­cit o manoperă­ și o comedie ordina­ră de bîlciu. * Neadevăr sunt cuvintele pe care „Evenimentul“ le pune ’n gura d-ni­lor Al. N. Gane și Vasile Brăescu. * Neadevăr e că d. colonel Terem­escu ar fi luat cuvîntul. * Sfruntat neadevăr e că d. G. G. Mîrzescu ar fi declarat vre­o dizidență a partid. ro va fi anul acesta în întirziere din cauză că coacerea se face mai d­r­ 7.10. In ceea ce privește situația agri­colă a statelor străine, faptul mai însemnat al săptămînei este publica­ția raportului ministerului de Agri­cultură din Budapesta, care estimea­ză recolta de grîu în Ungaria ea ri­­dicîndu-se la cifra de 45.800.000 chin­tale metrice, cifra cu mult superioară celei obținute în timpul celor șase din urmă ani. Anul trecut 1905, recolta de griu s’a ridicat la 42.300.000 ch­ntale me­trice. Avem de semnalat asemenea zgo­­motele alarmante cari au circulat re­lativ la recolta din Rusia și după ca­­e guvernul rusesc ar fi suspende exportul de grîu hotărît să pînă la constatarea definitivă a stârii recoltei viitoare. Guvernul rusesc s-a grăbit să declare aceste zgomote ca absolut neîntemeiate. Ultimele știri asupra re­coltelor din Rusia sunt de altm­intre­rea foarte satisfăcătoare. La noi afacerile sunt aproape nule pe piețele din interiorul țarei; în por­tul Brăila însă se vede oare­care ac­tivitate, care a dat naștere la mai multe cumpărături atît pentru export cit și pentru consumațiunea locala Persistența regimului ploios începe să deacspere pe exportatori și pe mo­rari în ceea ce privește calitatea grî­­nelor viitoare. Din această cauză cei din urmă se grăbesc să cumpere grî­­ne din anii trecuți, ale căror prețuri s’au urcat mult. Cîte­va loturi mari de grîne superioare de 71 jum. la 80 kgr. greutate s’au vîndut cu 15,15 lei suta de kgr. Exportațiunea este redusă la prea puține cumpărături de grîne și prefe­ră porumbul care este mai mult ce­rut în străinătate. S’a plătit pentru porumbul ordinar 10,70 lei și pentru cincantin 11,80 Jpină la 12 lei suta de kgr. Cronica Agricolă Cu toate cele cîte­va zile de timp frumos ce am avut la cestei săptămîni, situația începutul a­­metiorolo­­gică n’a suferit nici o schimbare a­­preciabilă in sensul unei îmbună­tățiri. Regimul ploios continuă încă să domineze in toată țara și ploi abun­­dente acompaniate de puternice ma­nifestări electrice și de un vînt vio­lent s’au semnalat în toate părțile în oare­care puncte ploile au fost torențiale și au cauzat inundații utit în orașe, cit și pe cîmpiile sămărunte. Grindină, de mărimea unei alune a­ căzut asemenea de mai multe ori. In fine o temperatură variind între 28 grade ziua și 8 grade cu totul defavorabilă culturoi, noaptea, com­­­pleetează seria intemperiilor pe cari le-am avut în timpul acestor 8 zile. Recoltele trec în acest moment perioada temută a sezonului. După ce a trecut cum a putut—mai mult rău de­cît bine­­ ultimele faze ale vegetațiunei, recoltele au început să se coacă în condițiuni atmosferice excepțional de rele. Din această cauză perspectivele sunt din cele mai rele, căci după cum am mai observat și altă dată, în afară de recolta de grîu, care în acest mo­ment este pe jumătate compromisă în districtele cele mai bintuite de ploi, există temerea ca porumburile să nu sufere din cauza excesului de umiditate care împedecă prășila plan­telor năpădite de burueni precum și de o temperatură mai mult rece,­ care oprește desvoltarea ei. Ni se vestește într’adevăr că mai în toate părțile starea recoltelor de porumb lasă de dorit. Lipsit de căldură și înconjurat de burueni, nu poate să respire și din aceste cauze este lipsit de vigoare și se prezintă destul de rău. Ne grăbim însă să adăugăm că cu toate intemperiile, situația nu este încă desperată. Reîntoarcerea neîn­­tîrziată și definitivă a timpului fru­mos, uscat și cald poate să repare în mare parte stricăciunile și să salve­ze restul. Esențialul este să stea ploi­le înainte de seceriș, care din ferici- Sfaturi folositoare Tornada contra crăpărei buzelor. Ciară de albine 12 gr. Unt de lemn de măsline 66 gr. Se topește ceara încet și se ada­ugă untu de lemne, după răcire este o pomadă foarte încercată pentru a­­cest scop. Pentru ori­ce sfat de asemenea natură a se adresa la redacția Evenimentului. 0NOUA DESCOPERIRE Contra insomniei Pănă în prezent, bieții bolnavi, chituiau o sumedenie de franci cu doctor și medicamente, în scopul re­­dobîndirei somnului alinător al su­ferințelor. Dar în cele mai multe cazuri se alegeau doară cu cheltuiala. Progresul însă ca în­totdeauna a dat la iveală și de data aceasta un medicament „sui generis“, datorit doctorului Sever. Acest specialist în „injuro­manie“ de la facultatea din Sibiu, se ocupa, de o bucată de vreme, anume de acest caz. A parvenit momentan să găsească ingenioasa doctorie ,articolul I. In adevăr ori­cine începe să ci­tească primele fraze numai, a­le vre­unui articol subscris de sus numitul „injuro­man“, ii simte numai de­cît efectul salutar. De va avea însă tăria să citească pănă spre mijloc—acolo, unde doc­torul se încearcă să zdrobească teorii precise prin așa zise, „argumente so­fistice" — apoi de sigur că ,sărmanul bolnav“ de sa aude h­orbe toc­mai la „redacția Liberalului“. Cum insă, lucru fără cusur nu se poate, tot ast­fel și această nouă descoperire prezintă un inconvenient­ aduce, aduce somn, dar produce și indigestie. Să sperăm însă că va eși la lu­mină vre­un alt doctor, care com­­pleetîndu-l pe cel dintâi, U va aplica in acest scop un destul de puternic purgativ. Fel de fel obiceiu curios.­­ Ia Corea există un vechiu obiceiu de tot curios, care insă se repetă în cazuri rare. Așa și acum. Soția moștenitorului a murit acum doi ani Moștenitorul are gîn­­dul din nou să se însoare; și avînd acest gînd are dreptul să-și aleagă de soție pe om­ și care fată din în­treaga împărăție. In fața acestui drept guvernul a dat ordin, că o­­prește căsătoria în întreaga țară, pînă cînd nu se va însura moștenitorul. Acest ordin a produs mare conster­nare, în țară, guvernatorii Ichen­­kei, Ciungoiulla, Klungsang, n’au în­drăznit să publice ordinul. O martoră a luptei de la Waterloo .Zilelele trecute a încetat din Viață la Charleroi, femeea Duduis, care la 25 Main s-a serbat a o sută aniver­sare a nașterei ei. Ea era în vîrstă de 18 ani cînd s’a dat bătălia de la Waterlloo între Napoleon I și tru­pele aliate. In această luptă ea a a­­jutat pe mama ei în îngrijirea finn­ților. Ev­enimentul Caprițiile fulgerului.­­ Astrono­mul parisian Camill Flamarion pu­blică în buletinul societăței astrono­mice din Franța, un articol interesant asupra fulgerului. El a analizat un număr de cazuri în care fulgerul a presentat fenomene curioase. Ast­fel comunică următoarele cazuri: Fulgerul întră într’o cameră și se apropie de o tînără fată, care sta la masă, dar era cu picioarele sus pusă, așa în­cît nu atingea pămîntul. Para de foc să rostogoli la picioarele ei, să rîdică în spirală și sări apoi în gura sorii, trecu printr'o h­îrtie și să urcă pe horn provocînd un sgomot înfricoșat In Romanus, departamentul Ambe birtașu! Pino să afla pe pragul casei sale și privea tempesta, cînd de­odată un talger îl aruncă în fundul casei. El rămase cît­va timp fără cu­noștință în elt, cu mare greutate pu­tu să distingă obiectele. Dar lucru ciudat. Omul acesta care suferea de un reumatism acut, s’a vindecat pe deplin în urma acțiunei curentului e­­lectric. Caprițiile fulgerului sunt un adevăr de multe ori foarte bizare. Unui om care tocmai bea un pahar cu apă, fulgerul i-a isbit paharul, fără ca să-l atingă pe dînsul de loc. Unui călăreț fulgerul i-a luat bi­ciușca din mînă fără să-l atingă de loc. REPORTAJUL ZILEI Slavii «Liceului »Național la București La București.—Vizitele.—La expoziție.—Suveranul și ele­­vii liceului.—Ovațiunile pe stradă. — Acordarea medaliei.—Vizita la Ploești.—Frumoasa pri­mire.—Plecarea spre Iași —Ovațiile din gări. — La Iași. — Primirea.— Manifestațiile. Se știe că elevii Liceului Național din localitate, au fost chemați în Ca­pitală de Ministerul Cultelor și In­­strucțiunei Publice, pentru a lua parte la solemnitatea deschiderei ex­poziției naționale. Elevii după cum se știe au plecat Sâmbăta trecută, sub conducerea e­­nergicului lor director domnul Vasile Teodoreanu și d-lor profesori V. Negruț, apreciatul maistru de gim­nastică, locot. Vlăduță, T. Berescu, D. Dimitriu, Al. D. Atanasiu și d-nii sub­locot. instructori Adam și Lăză­rescu. Ajunși in București Duminică di­mineață, cu toată ploaia torențială ce era, au fost primiți la gara de nord de d. maior Kirițescu, inspectorul general al instrucției militare în școli și de mai multe școli. Elevii au fost conduși apoi la regi­mentul 21, unde au fost găzduiți, urmînd ca la oarele 10 să plece la expoziție; solemnitatea deschiderei expoziției se știe că s’a amînat din cauza grozavelor ploi, pentru ziua de Marți 6 Iunie a. c. A doua zi Luni, elevii liceului, în frunte cu mult admirata lor fanfară, condusă de domnul locotenent Vlă­duță au făcut mai multe visite în Capitală. In trecerea lor prin diferitele străzi, elevii au fost mult admirați, trecînd­ pe Calea Victoriei, pe la palatul re­gal, M. M. N­­. Regele și Regina au eșit în balcon, salutîndu-i. Tot în acea zi elevii au trecut și pe lingă ministerul cultelor, aci­d. ministru M. Vlădescu, a eșit in bal­con, admirînd mult pe elevi. D. Vlă­descu a convorbit apoi mai mult timp cu d. V. Teodoreanu, director­­ul liceului, felicitîndu-l de organiza­rea, ce în scurt timp a reușit să o dea acestui liceu. A doua zi Marți, la oarele 8 di­mineață, elevii s’au dus la expoziție, unde au stat pană la oarele 1. Aci din ordinul M. S. Regelui, s’a dat elevilor Liceului Național locul de onoare, în fața pavilionului regal. După ce M. S. Regele a asistat la solemnitatea deschiderei a fecut in revistă trupele expoziției, și școa­­lele care se aflau de față. Cînd M. S. Regele ajunse în drep­tul Liceului Național, se opri cu trăsura. Suveranul a rămas foarte încîn­­tat de frumoasa lor cum și de admirabila uniformă, pre­for presen­tare și înfățișare. M. Sa s’a întreținut apoi mai mult timp cu d. Vasile Teodoreanu, direc­torul liceului, căruia i-a spus că se simte foarte încîntat de modul cum este organizat acest liceu. Elevii au pornit apoi de la expo­ziție spre regimentul 21; pe tot par­cursul străzilor Carol, 11 Iunie, Ca­lea Victoriei, Calea Griviței etc., ei au fost aclamați de mulțime atrăgînd după ei sute de persoane, care strigau ura ! Prin multe părți elevii erau bă­tuți cu fiori de prin balcoane. La cazarma regimentului 21 a ve­­nit și d. maior Kirițescu, trimis de M. S. Regele pentru a felicita pe e­­levi și cărora d-sa le-a ținut o căl­duroasă cuvîntare, felicitind în ace­­laș timp pe d. Teodoreanu, directo­rul liceului, precum și pe mult apre­ciatul maistru d. locot. Vlăduțu, șe­ful fanfarei, și pe cei­lalți d-ni pro­fesori care se aflau acolo. D. Kirițescu a mai comunicat ele­vilor, că Suveranul a dat ordin ca să li se acorde intrarea gratuită în expoziție, timp de două zile. Tot Suveranul mai ordonă ca să împartă elevilor, „medalia jubiliară“. A doua zi Joiu, la orele 8 și 30 di­mineața, elevii liceului Național, con­duși de directorul și profesori lor, au plecat la Ploești spre a întoarce vi­zita ce le-au făcut p o colegii lor plo­eșteni la Iași. Ploeștenii au ținut să le facă o frumoasă primire. In adevăr, la gară, au fost intim­pinați de fanfară și profesorii liceu­lui, iar dealungul bulevardului de la gară la liceu, erau înșirați elevii plo­­eșteni, care purtau drapele tricolore în mîni. Au fost conduși apoi cu mari ova­țiuni in oraș, unde au visitat diferi­tele instituțiuni. Li s-a oferit atît elevilor cit și pro­fesorilor, eșeni eite un banchet la care ploeștenii au ridicat toasturi pentru toți profesorii ieșeni. Dri dimineață elevii liceului Națio­nal au părăsit Ploeștiul, fiind petrecuți la gară în afară de elevi, și de o mare mulțime, care le-a făcut ova­­țiuni. Ținem să mai spunem, că succesul ce­­ au avut elevii liceului Național a avut răsunet pretutindeni. Acum la reîntoarcere, in fie­care stație li se făceau ovațiuni; la Bâr­lad, cînd a ajuns trenul pe la vre-o 5 p. m., se aflau pe peronul gărei toate școalele primare de băeți și de fete și elevii liceului de acolo, în frun­te cu fanfară, care invitaseră pe ele­vii ieșeni să le facă și lor o visita. Cum elevii ieșeni erau obosiți, li s’a promis visita pentru altă­ dată. Elevii au sosit în localitate aseară cu trenul de 9 ; peronul gărei era înțesat de lume. La intrarea trenului în gară, fan­fara a început să cînte, iar elevii stri­gară ura ! De la gară au parcurs apoi, în su­netul frumoasei fanfare, stradele : Ga­ra, Ripa Galbănă, Lăpușneanu, Piața Unirea și str. Arcu. Ajungînd la liceu, înainte ca ele­vii să se despartă, elevul Infrim, din clasa a Vil-a Modernă, în numele tu­turor elevilor liceului, aduce mulțu­mirile cele mai vii d-lui Vasile Teo­doreanu, neobositul director al liceu­lui, pentru munca ce depune pentru ca acest liceu să fie făcut cunoscut in întreaga țară. Și cu drept cuvint căci elevii lice­ului Național au făcut fața Iașului și a Moldovei intregi. N. P. Știrile Din localitate Au fost decorați, cu ordinul Coroana României în gradul de cavaler, d-nii: Alexandru D. Ionescu, Axente Frunză, Victor Costin, Ilie Burghelea, Octav Erbiceanu, Ion Mitescu, Gh. Dim­a, Vasile Teodoreanu, Dumitru M. Că­dere, Mihail Tzilenschi, Emil Severin, N. Costăchescu, Ion Constantinescu, Alex. Atanasiu, D. Dumitriu, D. A Petrovan, Pericle Popescu, Dimitrie Pompei, Mihail Manicatide, G. Popo­­vici-Bele­arte. Iar d. G. Bogdan, a fost înaintat Comandor. Cu Serviciul Credincios, d-nii: E. Cosmiță, C. Buțureanu, Pr. Alex. Po­­povici, Ion Cărare, Er. Roiu, Nic. Sebastian. ^Membrii Camerei de Comerț vor ți­nea ședință poimîne seara Luni 11 Iunie a. c. Din marginea pădurei Zagavia, a fost găsit strangulat die creanga unui co­pac, băetanul Ioan Marin. Autoritățile cercetează. Profesorii liceului Național se vor întruni mîine în conferință pentru a­­ decide asupra situației elevilor la fi­nele anului școlar expirat. Azi dimineață I. P. S. S. Mitropo­litul Partenie Clinceni al Moldovei și Sucevei, însoțit de P. S. S. Archie­­reul Ghenadie Georgescu s’a reîntors in localitate. Astă­zi s’a început la administrația noastră financiară plata pensiilor ci­vile și militare pe luna iunie a. c. Un puternic incendiu a distrus ori trei case ale locuitorului Mihai Har­­nagea din comuna Deleni. Focul fiind pus de către rău-făcă­­tori, autoritățile cercetează. a I SULI Smill-SIMCâ Jl Se înființează cu începere de la 20 Iunie curent I Curse regulate de Automobil . ZILNIC ÎNTRE I Iași și Sculeni-Stânca "pî^| 7­7 g| (în 30 minunte) II ~În“|X300=*~­­isf­­ * OMAJHM |/JL * Iff Plecarea din Iași Jora j a.m"|| Plecarea din Sculeni Ji o ^ IIL.m‘ f§ (Hală Pi»ta Unirea) 1 ” c­p.m# 1 (Piața Podului)­­ 80/# p.m. p Prețul unui loc e fixat 1 leu 50. Dus și întors 3 lei. Bagajele călătorilor se transportă gratuit. 1.| N. B. Amatorii care vor dori să închirieze automobilul pentru jy­curse dus și întors de la băi, în afară de orele stipulate vor plăti fii anticipând o suma de 25 Lei. Distinsul nostru fruntaș d. Const. Disescu, senator, fost ministru de jus­tiție a sosit azi dimineață în orașul nostru. In orașul nostru au mai rămas 14 bolnavi de scarlatină, 9 de febră ti­foidă și 3 de difterie. Lucrările Universităței pentru Ex­poziție s’au terminat. Ele sint tipărite parte și parte scrise de mină. Pe lingă acestea, cuprind numeroase fotografii. Eri elevii școalei Comerciale supe­rioare, sub conducerea d-lor profesori R. Ionașcu și R. Tuffli au făcut ex­­cursiune la Bârnova, iar apoi s’au re­întors la Ciurea, unde au vizitat fa­brica de cărămidă. Tot la Bîrnova au fost eli și elevii, gimnasiului Ștefan cel­ Mare. Ministerul Instrucțiunei a cerut Rectoratului Universităței să se con­­voce consiliile facultăților de litere și științi, pentru a alege cîte 2 delegați de fie­care facultate, pentru consiliul general al instrucțiunei, care expiră acum ; tot odată cere să se convoace și corpul profesoral al Universităței, pentru aceeași chestiune. D-nii profesori universitari P. Bu­jor și I. Iiimionescu, vor merge Luni 12 Iunie în excursie științifică, cu studenții de la facultatea de științi­­ i.Plecați și sosiți Aseară cu trenul de 9 și 5 au ple­cat d-nii: D. Alexandrescu Gh. Șerban, deputat, P. Poni senator, și Pe­­trescu. Cu trenul de 8 și 30 au sosit azi dimineață in localitate d-nii: dr. Drag. Hurmuzescu, secr. general al minist. Cultelor și dr. Juvara. Vor depune Luni 12 Iunie ora 8 luni. dimineața următorii studenți în drept, următoarele examene : Comercial : d nii Căpitan Dimitriu, Anton Filoti, C. Vizzu, iar cela de, Economia Politică : d-nii Georgescu­ Gogu, Sturdza G. Al. și Cernat C-tin. Examenele pentru admiterea elevi­­or în școlile inferioare de agricul­tură, se vor începe în ziua de 6 Sep­tembrie a. c. înscrierile sa vor putea face pînă în ziua de 1 Septembrie la Ministe­rul Cultelor și Instrucțiunei și Dl. Gr. Cantacuzino, fiul primului Ministru a fost în localitate pentru a prezida consiliul societăței­­ fabrici­­or textile. S’a hotărît facerea unei Mature de cînepă, care e o industrie atît de i­­egătură cu agricultura. D-sa n’a stat în orașul nostru de­cît o zi. Marți 13 Iunie 8 dim. d-nni stu­denți în drept: Schnüzer, Mircea C. Cor­­nescu G. și Manolescu-Mladian vor depune examenele de Civ. III și Co­mercial. In astă seară la Berăria Regală va avea loc prima reprezentație a trupei de operete de sub­ conduce­rea d-lui A. Bărcănescu. D-sa fiiind atît de bine cunoscut și iubit de publicul Eșan credem de prisos a mai zice altceva pentru pu­blic, de cît doară „la revede” pe de seară la berărie. La facultatea de drept Marți 13 Iunie ora 8 jum. seara d-nii studenți: Giolac A., Rădulescu V. și Arghi­­rescu Gh. vor depune examenele de Div. III și Comercial.­ ­ Bibliografie S’a primit la redacție : Petroleul Roman, Anul I No. 2 pe Iunie. Romanul literar, de la 4 Iunie c. N. Iorga : Negoțul și meșteșugurile în trecutul românesc. București 1906. D. C. Moruzi: Rușii și Românii București 1906. M-me C. Gatowski: Observations psychologique sur le langage dramatiques Rome 1905. 1906 Cum e vremea Temperatura minimă de azi 14 °. Timpul pretutindeni este cît se poate de frumos, liniștit și călduros. Eri după amează a mai plouat cîte puțin pe alocuri in vestul Munteniei. Cea mai ridicată temperatură din cursul zilei 29 ° în mai multe locali­tăți, iar cea mai coborită de peste noapte 10 ° la Rucăr. Barometrul este staționar. A plouat la: Oltenița, Cimpina, Găești, Alexandria, Roșiorii-do-vadă, Corabia și Strehaia. Cum ar fi cu putință o În­drumare spre comerț (Urmare) E naiv de a pretinde ca ,niște ti­neri râu educați să aibă aspirații frumoase , cei ce o pretind nu-și dau seamă de influența mediului, asupra individului, de efectele educației, lu­cruri de cari a nu-ți putea da seamă, înseamnă că nu ești chemat să te­­ pronunți, în astfel de chestii. Totul vine de sus. Opinia publică la noi nu e for­­mată, din nefericire, din spiritele ce­le mai alese; opinia particulara a acestora e prea puțin cunoscută, e vina acestor de alasa masele în ve­și c­ile superstiții. , Au ramas și s’au întărit in acest atavizm a disprețuirei profesiunilor utile față de celelalte demnități. _ Se îngrămădesc cu toții să admi­nistreze­­‘mașina Statului, pe care o hrănesc străinii din prisosul hranei lor suportă din bogățiile noastre ex­ploatate de ei. .. Dacă ne-atm întreba de ce, ,iata care e răspunsul. Lipsa de cultură, căci cultura ar arata oricui ai­ pe cînd profesiunile­­ utile sunt singurile producătoare de bogăție, de pe urma cărora trăește o țară, că pe cînd acestea pentru un corp social sînt organele lui de nutri­ție, prin ajutorul cărora ,deci trăește celelalte funcții și demnități sunt pa­­razite, consumatoare și care, cina sînt in o disproporționată superiori­tate cantitativă sînt dăunătoare inte­­rereselor țârei și constitue un proces de degenerare; ar mai arata apoi, in afară de importanța lor și ca situație individuală ce avantaje morale pre­­zinta ele: , ,, * Iată ce ar arată adevarata cultură mare mare de profanii psedo-culți, iată cum i-ar face să nu se dispre­țuiască ceia ce e numai de­cît necesar și nu s’ar îndepărtă spiritele mai a­­llese de la aceste profesiuni, dar încă s’ar forma un curent cultural în a­­­ceasta direcție și astfel opinia publică produs al spiritelor cele mai alese, ar fi favorabilă unei îndrumări a ge­nerațiilor viitoare spre profesiunile utile. E știut că o țară, a trăi și progresa, trebue spre a putea să aibă la­­ bază­ o stare înf­loritoare de desvol­­tare a ramurilor de producție a avu­ției naționale. Comerțul dacă nu produce direct avuția, este într’un organizm­ social ceia ce este circulația sîngelui într un organizm animal; el face să circule hrana unei țări, și un comerț înflob­­­itor, în care să se găsească adeva­­rate talente și spirite comerciale su­perioare este o cauză de propășire națională. „ Anglia, țaxa cea mai prefeota ca .organizare sociălă este exemplul oel (mai bun. Ea are comerțul ;eel mai de frunte penfcrucă, după cum spune M- Leelerc: : și le commerce anglais est vivace, audocieux et puisant c ers qua outre lu masse douée[ de mayens ordinaires, il udtire d lui les intelle­­gences andesus de la moyenne et les caracter es d’une trempe rare. Așa­dar atunci cînd spiritele mai distinse nu se vor îngrămădi numai la demnități ci se vor duce să exer­­citeze comerțul afunci poporul din­­ sinul căruia se vor ridica acele spi­­­rite, va avea țara la înălțimea An­­gliei. Scriind aceste rînduri constat ca in această țară care a imitau numai forma superficială a civilizației altor

Next