Evenimentul, iulie-septembrie 1906 (Anul 14, nr. 111-184)
1906-08-05 / nr. 140
No. 140 • La princesse Jeanne ar fi putut să fie mîndră, pedantă, ușuratecă. Ioana Știrbei însă e modestă, serioasă și înțeleaptă. Ar fi putut să și cheltuiască averea, fără ca nimeni să’nțeleagă ceva din ea. Ioana Știrbei, însă, și-o cheltuește în binefaceri, cari-i aduc binecuvîntările celor lipsiți, a sătenilor în special. Nu e ființă cărea să i se adreseze și pe al căreia suflet să nu-l cîștige, datorită sincerității și bunătății inimii sale. Nu știu care-i sufletul sărman care i se adresează și care nu capătă răspunsul ce-l dorește. Datorită unei educațiuni alese nu știe ce-i a afecta viața. Nu se socoate mai mult decit natura și nu are alt conducător al tuturor actelor sale de cit impulsiunile sincere ale inimei și judecata dreaptă a rațiunii sale. De cînd și-a luat în stăpînire drepturile ce le are asupra unei părți din moșiea Brusturoasa, cu cumpăna unei judecăți de înțelept și de bine făcător, a făcut să se resimtă aparițiunea ei aici. De la copii pănă la bătrînele și bătrînii satului și pănă la funcționarii mai sărăcuți și mai lipsiți, toți resimt cuvîntul bun și ajutorul cu înțelepciuneat. De anul nou, copacul, care aduce haine noi și jucării la toți copii, nu lipsește. Ea însăși le împarte și resimte bucuria celor cari se bucură Sătenii săraci capătă ajutor. La Paști, grija cea mare e ca să nu lipsească nimic de pe masa și de la casa celor a cărora supina cuminte este. Ca din pămînt a răsărit in mijlocul satului o infirmerie și cu un doctor, pentru care a înscris în cheltueli un budget aparte și toți sătenii și de prin împrejurimi chiar, au consultații și medicamente gratuite. Pentru anul viitor face un spital cu paturi pe malul Trotușului și alături o bae sistematică, unde sătenii să-și poată îngriji de cîte ori vor voi, fie iarna fie vara, de curățenia corpului și de boalele mai grele, pentru cari ar fi nevoiți să se ducă, cine știe pe unde ca să se poată îndrepta. E vorba, după cum mi se comunica să mai întemeieze în viitor o mică școală profesionala pentru fetițele din sat!... Voește.. în sfîrșit să facă din Brus 1turoasa, un sat model, care sâ fie luat drept pildă de satele din Moldova. •••»*»• St • a • s Citez o împrejurare din care se va vedea cum știe să cumpănească ajutorul pe care’l dă și cum ea însăși se ’ngrijește ca el sa folosească.O bătrină cunoscută că e cam bațivă, opinái cînd trecea cu trasura prin sat, li iese înainte și-i cere ajutor căci piere de foame, n’are ce mînca. Bătrîna se aștepta, poate ca altădată, la cîțiva franci. ] „N’ai ce mînca?... Bine .... îi zise Joana Știrbei, sui colea cu mine în trăsură“. Se duse la magaziea din apropiere, îi cumpără un sac cu faină și merinda, le puse’n trăsură și i le dusa ’ la casa ei... iar aci îi spuse : »Am să vin la fiecare zi să văd „cu ai mîncat. Dacă ai să le vinzi pentru băutură, am să știu*. Se povestesc multe binefaceri chhibzuite în felul acesta. Toată lumea de pe aci o admiră și se ’nchină în numele ei. Copiii o idolatrează, iar sătenii să uită la ea ca la un trimis al lui Dumezeu !... Sunt deci ființi pe lume cari mulțumesc închipuirea noastră ! Știu că aceste citeva rînduri poate c’o vor nemulțumi, fiindcă nu dorește ca binele ce o face să-l trîmbițeze sau să fie trîmbițat. Ii cere iertare un fiu de sătean. Creadă Ioana Știrbei că n’a făcut-o cu intenția ca n’o nemulțumească, dar cu gindul să poată servi drept pildă la atîția proprietari din țară, cari nu știu și nu cunosc binele ce-i pot face. Cu chipul acesta și-ar putea servi și ei țara și neamul așa incît să poată fi care aspira la o parte de nemurire, după care aleargă orice suflet care gîndește sănătos. Ioana Știrbei a înțeles acest lucru și nu denotă pe femeia superioare în înțelesul mare și drept al cuvintului. De la Roseanu, Manifestațiile antigrecești din BULGARIA — Prin fir telegrafic — Protestul Greciei pe lingă Poartă Viena.—Ziarul „Neue Freie Presse“ anunță din Atena că ministrul de externe Scures a protestat din nou, in mod energic, în numele guvernului grecesc, pe lângă ministrul plenipotențiar turc, înpotriva exceselor antigrecești din Bulgaria. Agentul diplomatic bulgar Balabanov, a plecat în concediu și a însărcinat cu girarea afacerilor pe primul secretar al legației din Constantinopol, care a și sosit aci. Relațiile între Bulgaria și Grecia sunt extrem de încordate. Se întervede la chip din ce în ce mai lămurit un acord bulgaro-romic în contra acțiunei grecești în Macedonia. Arestarea episcopului grec din Anhialo Sofia.Episcopul grec din Anhialo, Vasilios, despre care se credea că a ara împreună cu palatul său, și care a fost găsit ascuns, a fost arestat de autoritățile judiciare din Anhialo. El e acuzat, da a fi ațîțat pa Greci ca să tragă focuri asupra Bulgailor Pînă acum s’au găsit 15 cadavre de Bulgari uciși, precum și numeroase cadavre arse. ~~ lUIHHIPA PBKMAMIBILIA Din vicțimile .Litrii" k gr Nu așa se petrec lucrurile cu administrația comunală de la Iași, care sfidind legile, întronează regimul bunului plac după ce a ajuns la apogeu ca cel al conrupțiunei. * Rind pe rind, dacă am analizei toate serviciile de la Spitalul Sf. Spiridon, cum destul regret, am constatat cea mai defectuoasă funcționare. * Cele ce se petrec la farmacia casei Sf. Spiridon e cu adevărat freadulos.* Dl Lascar nu se îngrijește de loc de nevoile Comunei, ci mai de grabă de ale partizanilor săi carora le dă vecinie formale. OAMENI ȘI LUCRURI Ling rece Lucru știut ca poporul Englez este cel mai cu sînge rece din toate popoarele Nenumărate exemple ne arată cum în henorocirile cele mai mari, el sunt de un color pe care nu numai locuitorul zonei toridei, dar nici acel al celei glaciale nu’i poate pricepe. Afara de aceasta calitate dacă o putem numi astfel, în englez este mnascută acea putere care’i face că in întâmplările cele mai nenorocite să nu vadă decit partea cea bună. Așa spre exemplu, după un interval de câțiva ani doi colegi de universitate s’au reîntilnit. — Ce mai faci Dragă Charley zise Gregoire în tînzindu’i mina ? — Nu prea bine răspunse primul, m’am însurat — Ce te tot plîngi, asta nu ar fi decît o veste buna ce ai avea să-mi comunici. — Nu tocmai bună, deoarece jumătatea mea îmi face zile fripte prin unversitatea ei. — Atunci astfel stind lucrurile situația e cam grava moncher— Nu tocmai, dînsa mi-a adus 100 mii de schilingi zestre — Ah, desigur că in astfel de condiții nervositatea e pe deplin compensată ! —“Nu tocmai, my derling... cu 50 mii de lai am cumpărat un transport de Cămile cari au murit din causa unei epidemii. — Vai ce guignon — Nu tocmai așa da teribil cum s’ar crede la început, deoarece pieile le am vîndut pe un preț destul de ridicat. — Așadar ai reintrat în posesiunea banilor pierduți. — Aju tocmai, un incendiu îngrozitor mi a distrus casa dimpreună cu toată averea ce o aveam. — Vai ce nenorocire exclamă din idîneul inimei Grégoire. - Nu tocmai, căci împreună cu casa a ars și Frieda Krovoks soțiea nea. TI EVENIMENTUL folk Id Uite Popa nu e Popa. Băiat sau fată In primul moment s’ar părea foarte ciudat, ca cineva să nu potă determina dacă pruncul născut e de sex masculin sau de sex femenin. Cu toate acestea acum cîtva timp în orașul Charlotenburg un tată de familie s’a aflat în neplăcuta situație ca la întrebările ce i se puneau, că ce nume ia dat noului născut, sâ le rrăspundă, că nu știe încă de oarece nici doctorii nici moașa nu au iputut precisa, dacă pruncul e băiat sau fată. La început măsa a fost convinsă cum că pruncul ar fi de sex femenin, puțin după aceea se reconvinse cum că e de sex masculin. Văzînd apoi că nu poate eși la nici un capăt recourse la ajutorul unui vestit mamoș, care după multa bataia de cap, spuse că pentru moment sexul pruncului nu se poate încă stabili.Totuși spre mai multă siguranță propuse ca copilului să i se dea un nume masculin care ușor să se poată feminisa la caz dacă în acest interval pruncul ar fi schimbat de sex. In adevăr așa s’a și făcut, copilul a fost botezat cu numele de Paul și a fost înscris în Registrul starei civile, sub acest nume, cu o adnotație ca la virata de 18 ani înscrisul să poată decide : sau să’și menție mai departe numele său de băiat s’au s’tl schimba în Paula. Iată un caz autentic în care chiar D-rii au fost în neputință de a putea ști dacă au de a face cu un băiat sau cu o fată și numai un rîs nebun te poate coprinde cînd te gîndești la acei mulți apostoli a lui Aesculap de acum citva timp cari se căzneau a putea determina sexul pruncului încă din a 6-a lună. Tfn erou, publicând in fiecare număr suma și numele donatorilor. Lista de subscripție fiind deschisă, așteptăm : U. înfiorătoarea Crimă din tTrenul Mo. IIsie Calați Apel Cu toții am auzit, cum bietul Georgescu conductor la serviciul Telegrafo-Poștal, și a dat viața luptînd intru menținerea jurământului depus la intrarea sa în funcțiune. Cu toții am auzit, cum bravul conductor a ținut piept timp de 40 minute, acelor cîțiva lacomi h răpitori de avut străin. Cu toții am auzit, cum sîngul său a servit scotoțelit de pe vasă, i^tragii comori lui încredințate. Cu toții am auzit, cum rînit în piept și spate, cu ochii painjeniți— implorători la cer—implîntă numai strîns în gîtlejul lui Amărăscu, cerind cerului în uitmile sale suflări— încă puțină vlagă, spre a putea depune neatinsă, in mînele șefilor săi, averea pentru apărarea căreia jertfise viață- femee și trei copilași nevinovați. Va rămînea neștearsă, amintirea acelui,—ce poate singurul— ș’a înțeles așa de sfint misiunea. Va rămânea eternă, durerea familiei lui atît da crud lovită de soartă. Va fi iară margini,—sperăm—recunoștința acelor pentru avutul căror, el—cu o uitare de sine demnă da invidiat—s’a sacrificat bucuros viața. Și cînd neuitatul Georgescu a lăsat, pe urma îndeplinirei datoriei sale o mamă și o femee nemîngăiată, împreună cu trei copilași nevinovați, afară de ajutorul pe cari, suntem convinși, că le vor da Casele de Bancă a căror avut Georgescu l’a salvat; afară de acest ajutor—zic—, toată, suflarea întregii țari este datoare a răsplăti—dacă acesta se poate zice—atâta alnugare și uitare de sine. Lăudabilă e inițiativă ziarului „Adevărul“ de a deschide o listă de subscripție pentru familia lui Georgescu, și sperăm că și Moldovenii noștri împreună cu frații lor de din vale se vor grăbi a’și depune obolul recunoștinței lor, pentru memoria acelui care a dispărut pe veci, indeplinindu-și atît de eroic și de nentrecut, datoria de păzitor al avusului obștiei. Asociindu ne deci cu confratele nostru la acest lăudabil act ziarul .Evenimentul 1, crede de sfinta sa istorie, a deschide și el o listă de subscripție pentru familia lăudatului . ! 11—«»WW80WW*——ii" ■ [UNK] [UNK] [UNK] Iașul noaptea... — SCHIȚĂ — Dacă un străin ar veni acum în Iași și ar pierde o noapte prin localurile de petrecere și străzile adormitului nostru oraș, ar căpăta convingerea că epitetul de oraș mort, ce s’a dat Iașului, este cu totul neîntemeiat. Cu pălăria pe ceafă, minele la spate și o țigară în gură, colindam aseară a lene străzile foastei capitale a Moldovei. „ Lume multă, mișcare, viață... cum și ce fel, însă, nu pot să explic. Ajung în piața Unirei, pe terasele berăriilor un public împestrițat și sgomotos, ocupa toate locurile de la mese, dîndu-mi un moment, iluzia unei stațiuni mari balneare, unde se adună tot felul de vizitatori. Trec mai departe și niște placarde multicolore mă vestesc că reprezentațiile de cinematograf ce tocmai trebuia să înceapă, vor fi cu drept cuvint extraordinare ! Am intrat, nu atît sedus de extraordinara reprezentație, cit spre a vedea ce fel de lume este acolo. Toate locurile ocupate, aceiași amestecătură ca și în piața Unirea, publicul de vacanțe. Am stat vre-o două ore în fața pînzei cinematografului, admirind marea perfecție la care a ajuns această minunată invenție. Sunt momente cînd crezi că ai înainte,ți ființi în carne și oase, că te-ai afla pe stradă și ai urmări o întîmplare oarecare. Părăsesc grădina și pornesc la deal pe strada Lăpușneanu. O lumină orbitoare inundă strada, sunt becurile electrice de la Coloseul Bragadiru. Am intrat și cu greu am găsit un loc, lume multă, de acelaș fel ca la celelalte berării, și o veselie și un sgomot... îmi place acest local, nu atît pentru luxul lui cel mare ci mai ales pentru că are consumațiuni bune. Părăsesc Coloseul și mă îndrept spre Copou. Cine nu cunoaște Copoul ? Cînd m’am reîntors se făcuse ziuă.... x. "■«—am» ‘îilgiggg% «mn Știrile zilei Din localHoie Ziariștii Jeșeni adine pătrunși de nenorocirea căzută asupra familiei regretatului și eroicului Georgescu au hotărît ca din fondul serbărilor ce vor avea loc în zilele de 12 si 13 August la grădina Copou, să dea o stimă și pentru ajutorul familiei regretatului conductor. Se știe că acum două săptămâni, un vestit bătăuș Axinte, a luat la batae, în circiuma Horovitz din strada Ciurchi, pe băiatul Gheorghiu, dîndu-i mai multe lovituri sdravene in cap și sfărămîndu-i craniul. Victima dusă la spitalul Sf. Spiridon, a încetat din viață alaltă ori. Deoarece Axenti a dispărut, poliția de siguranță s’a pus ia urmărirea lui. Vestitul spărgător Ioan Prager zis Iacob Moisescu, autorul furtului de la giuvaergiul Zusman din strada Ștefan-cel-Mare, care se afla în Biriad, a reușit să fugă în Capitală. D. Briff, șeful siguranței și subcomisarul Uța au plecat în urmărirea lui. In apropiere da Negrești a fost găsit strangulat, subt un pod, locuitorul Alexandru Nechita. S’a deschis o anchetă. Supusul otoman Selim Alii, din Roman a cerut I. P. S. S. Mitropolitui încuviințarea de a trece la religiunea creștină ortodoxă. Individul Frantz Mina, care vagabonda în localitate, fără a avea aotee în regulă, a fost arestat. 6) Comnei Vasiliev (NUVELĂ) V El era culcat pe sobă pe un caftan uscat ce i l’au dat de cu sară. Agafia scotea pâinile din cuptor. — Draga mea, apropie-te, zise ei cu o voce dulce și slabă. — îndată moșule, zisa ea scoțând pâne. Vrei să bei kvass? *) Din „Revue Bleue* No. 8 din 24 Februarie 1906. El nu răspunse. Când scoase cea de pe urma pâine, ea se apropie de dânsul cu un mic kvass. El nu se întoarse către dânsa și nici nu ltă să bea. Dar culcat pe spate, cu fața în sus, vorbi astfel fără să-și schimbe locul. — Agafia, zise el cu o voce groasă, ceasul de pe urmă a sosit, în gata de moarte, iartă-mâ în numele lui Isus Cristos. — Dumnezeu să te erte. Da ce? nu mi-ai făcut nimic. El tăcea. — Și mai iute încă... mititica mea... Duce la mama ta și spune-i... Călătorul de om. Și începu să suspine. — Așadar ai fost la ai noștri ? — Da. Spune-i drumețul de ori... spune’i... suspinele îl întrerup. In sfârșit reluându-și forțele, isprăvi... venea ca să-și caute pieptul. — Am să i-o spun, bunicule am să i-o spun. Dar ce cauți ? Bătrânul fără ca să răspundă, strivit cu totul de sforțări, luă în mâna sa slabă și păroasă o hârtie și i-o întinse. — Și asta vezi... dă-o... dacă-ți va cere-o. Acesta e libretul meu de soldat. Mulțumită lui Dumnezeu toate păcatele sunt deslegate. Și fața îi luă o expresiune solemnă. Sprincenele sale se ridicară ochii i se fixează în plafon și amuți. O lumânare, mumură el, fără să deschidă buzele. Agafia intălese. Luă o lumânare de dinaintea icoanelor, o aprinsese și i-o dădu. El o prinse între degetele sale groasa. Agafia se îndepărtă pentru ca să-și strângă biletul în ladă și când se întoarse aproape de dânsul, lumânarea nu mai era în mâna sa, ochii pironiți nu mai vedeau și pieptul îi rămase nemișcat. Agrafia își făcu cruce, stânse lumânarea, luă un șervețel și-i acoperi fața. Er a avut loc înmormîntarea cunoscutului armurier A. Leibschütz, din strada Unirea. I. P. S. S. Mitropolitul Partenie Clinceni al Moldovei și Sucevei a plecat la M-rea Neamțz. Monte-Carlo la Iași Serviciul nostru sanitar a început un serios control asupra laptelui ce se pune în vînzare în piețele din localitate. Astăzi a fost arestat și băiețanul Gheorghe Ionescu, care e bănuit, după declarațiile lui Bachman, a fi autorul incendiului din strada de Sus. Miine dimineață se va oficia la biserica Catolică, un Te-Deum, cu ocazia aniversarei spalatului Frantz Iosif. Eli s’a deschis pe șesul abatorului iarmarocul anual ce se ține în fiecare an cu ocazia serbătoarei „Adormirea Maicei Domnului". Lucrătorul Neculai Ispas, ori pe cînd lucra la niște case din strada Morilor, a căzut jos de schele, rînindu-se foarte grav. Nenorocitul a fost dus la spital. La 1 Septembrie a. c. se va deschide sesiunea de toamnă a Curței cu furi din localitate. In strada Nicolina avu loc un accident dureros și anume , copilul Climescu jucîndu-se a căzut peste un căzan cu apă fiartă care l’a opărit grav. După cum am anunțat la serbările presei ce vor avea loc în zilele de 12 și 13 August în grădina Copou, între alți a bine-voit a ne da concursul său și dl. State Dragomir, artist societar al Teatrului Național și profesor la Conservatorul local. D-30 a promis a ne recita în ambele săli cele mai sumoase versuri, potrivite unei asemeni ocaziuni. Administrația Financiară din localitate pe ziua de 1 Septembrie se va muta în noul local din casele Neuschotz din strada Ștefan cel-Mare colț cu strada Colței. 12 și 13 August Diabolo-Game la Grădina Copou Zilnic primim la redacție răspunsuri de pe la d-ne și dre căror le-am lansat invitații, că obiectele pregătite pentru tombolă fiind gata, ne invită să le luăm. Imediat ce aceste obiecte vor fi strînse toate, vom publica numele donatoarelor în ziare, iar obiectele se vom expune în vitrina ziarului, cu inscripția donatorului. Plecați și sosiți Aseară cu trenul de 5.55 p. m. au plecat spre Pașcani d-ni : V. Lascar, Ed. Chica, Prof. Ivașcu, deputat Filipescu. Au sosit venind despre Pașcani cu trenul de 10.55 de aseară dl. Mavromati, iar cu trenul de București de 8 30 astăzi dimineață au sosit d-nii: Gh. Anastasiu și S. Rîșcanu. Astă-seară la Berăria Regală (Cuza-Vodă), Teatrul Cinematografic Pathé-Fréres al d-lui A. Bottez. Pentru prima oară în Iași la cinematograf giganticul oraș New-York-asa Pathé-Fréres a trimis la „New- York“ un specialist care a cinematografiat cele mai principale și mai interesante vederi ale acestui colosal oraș — capitala Americei de Nord. Vedem defilînd înaintea noastră fidel și exact străzile, aventurile, grădinele, polul de la Broklin, Primăria, Palatul Justiției etc. etc. întreaga mișcare și activitatea colosală ale acestui oraș, cel mai mare din lumea întreagă. Trăsurile, tramvaiele, trenurile aeriane, automobilele, toate în mers. _ ___ ___ Toate vederile însuflețite. Totul se mișcă, totul trăește. Afară de această noutate sensațională, programa de astă-seară este una din cele mai bogate. După cererea generală : Cloșca de Aur . Apoi: * * * Toată noaptea aceasta Marfa nu putea să doarmă, căci se gândea toată vremea la Cornei. Dimineața își luă cațaveica, își acoperi capul cu o broboadă și se duse să afle Încotro apucase drumețul deaseară. Află în curând că bătrânul se dusese la Andreievka. Marfa luă un băț și plecă. Cu cât se apropia cu atâta se simțea mai turburată. Am să-l salut. Avem să-l luăm acasă, ne vom scăpa de păcat, cel puțin să moară la casa sa, lângă fiul său, se gânda ea. Ajungând la casa fiicei sale, Maria, zări o îmbulzală mare de lume. Unii erau în sală, aici pe sub ferești. Toți știau acum că renumitul bogătaș Cornel Vasiliev, despre care se vorbea în tot ținutul cu patruzeci de ani mai înainte, murise ca un drumeț sărac în casa fiicei sale. Casa era de asemenea plină de lume. Femeile suspinau, plângeau, altele oftau. Când Maria întră în odae, lumea se dădu la o parte pentru ca să o lase să treacă, și zări sub icoane capul spart, curățit învălit cu pânză, lângă care Filip Conovici, care știa 1908 Prințul și Vrăjitorul, Baletul din grota silfidelor. Scene comice, iluziuni, transformațiuni, magie, etc. etc. D ntic și drult care au binevoit a răspunde invitației ziariștilor de a oferi obiecte pentru tombola serbărilor de la 12 și 13 August, ce le organizează ziariștii la Copou, le poate trimite la redacția ziarului nostru. Toate celelalte insă cari din unele împrejurări le vine aceasta dificil, sunt rugate a le da comisiunei anume însărcinate cu strîngerea obiectelor. Dl. Popovici, consilier a legațiunei Romíné la Paris, a demisionat. Următorii absolvenți ai gimnaziului militar din Craiova au fost numiți ca elevi ai școalei militare din Iași: ÎNforeanu Eug., Cristodulo G. D. Albert, Demetriade Sc. Gr., Cozorăscu D. Octav, Niculescu F. Caralian, Bursan A. Arghir Iulian, Dimitriu S, Mircea Toma, Negoescu D. D. Diamandescu Eug. Gh., Toporanu S. Sc. N., Tătărăscu N. C. Emanuil, Cătuneanu M. Mircea, Ioaneli N. Virgiliu, Dumitrescu D. I. Romeo, Boteanu Scipione, Lugașcu G. Nerone, Saegiu A. N., Florescu N. V., Ștefanovici O. I., Zlatian P. Paul Grigore, Bădulescu Al. Horea, Popovici I. Gh. Solacolu H. D, Damian G. Raul Ion, Cîrje I. I. Sutescu G. Victor, Cătuneanu I. N., Ciulei C. Gh., Mingureli D. Gh. Toți acești elevi fiind fii de militari vor fi fără plată, afară de elevul Noreanu Eugeniu, care este fiu de nemilitar și care va fi cu plată. Din străinătate Dr. Pierson, proprietarul sanatoriului Lindenhof, lângă Dresda, în care a fost internată principesa Luisa de Coburg, fiica regelui Belgiei, a încetat din viață alaltă ori în vârstă de 60 ani.* In Budapesta (Ungaria) jandarmul ungur Kovács, într’un acces de nebunie a împușcat 7 persoane, dintre cari 4 au murit. Camarazii săi l’au împușcat.* In mina Renard de lângă Kattovit (Germania,) s’a rupt ascensorul. 14 lucrătorii au căzut în adîncime rămânând morți pe loc. Principele Henric de Prusia, fratele împăratului Wilhelm, comandant al marinei germane a împlinit alaltă ori vârsta de 44 de ani. Ducele de Connaught, fratele regelui Angliei, va asista la marile manevre germane ce se vor ține în Septembrie, în urma învitării personale a împăratului Wilhelm. Se zice că va asista la aceste manevre și ministrul de război Haldane. ♦ Principele imperial japonez Nashimoto, călătorind sub nume de conte de Toda, a părăsit Japonia pe bordul unui piroscaf al mesageriilor maritime, venind în Europa. Se zice că prințul are misiune pe lângă unul din Suveranii europeni din partea Mikadului. La Roma circulă știrea că Suveranii Italiei se vor duce la Berlin, spre a asista la botezul nepotului împăratului. Ambasadorul german din Roma ar fi tratând cu ministerul de externe italian, modalitatea acestei vizite. Consiliul de răsboi al corpului 4 de armată va fi convocat la sfârșitul acestei luni, când va judeca mai multe procese militare. Cum e vremea Temperatura minimă de azi 17 °. Timpul continuă a fi frumos, liniștit și potrivit de călduros în toată țara. Cea mai ridicată temperatură de peste zi 32 ° s’a înregistrat la București, Tg.Jiu, Craiova, Calafat și T. Severin iar cea mai coborâtă din cursul nopței 9 ° la Fălticeni. Barometrul ridicat a crescut puțin. N’a plouat nicăeri, să citească, imita pe dascăli, cântând rugăciuni în limba slavă. Era prea târziu și ca să erte și să ceară ertare. Ei de pe fața încruntată și maestoasă a bătrânului, nu se putea înțelege dacă ertase sau nu. Traducere de I. Dumitrescu.