Evenimentul, iulie-septembrie 1906 (Anul 14, nr. 111-184)

1906-08-05 / nr. 140

No. 140 • La princesse Jeanne ar fi putut să­­ fie mîndră, pedantă, ușuratecă. Ioana­­ Știrbei însă e modestă, serioasă și înțeleaptă. Ar fi putut să și cheltu­iască averea­, fără ca nimeni să’nțe­­leagă ceva din ea. Ioana Știrbei, însă, și-o cheltuește în binefaceri, cari-i aduc bine­cuvîntările celor lip­siți, a sătenilor în special. Nu e ființă cărea să i se adreseze și pe al căreia suflet să nu-l cîștige, datorită sincerității și bunătății ini­mii sale. Nu știu care-i sufletul sărman care i se adresează și care nu ca­pătă răspunsul ce-l dorește. Datorită unei educațiuni alese nu știe ce-i a afecta viața. Nu se socoate mai mult de­cit natura și nu are alt conducător al tu­turor actelor sale de cit impulsiunile sincere ale inimei și judecata dreaptă a rațiunii sale. De cînd și-a luat în stăpînire drep­turile ce le are asupra unei părți din moșiea Brusturoasa, cu cumpăna unei judecăți de înțelept și de bine făcător, a făcut să se resimtă apari­­țiunea ei aici. De la copii pănă la bătrînele și bătrînii satului și pănă la funcțio­narii mai sărăcuți și mai lipsiți, toți resimt cuvîntul bun și ajutorul cu înțelepciune­at. De anul nou, copacul, care aduce haine noi și jucării la toți copii, nu lipsește. Ea însăși le împarte și re­simte bucuria celor cari se bucură Sătenii săraci capătă ajutor. La Paști, grija cea mare e ca să nu lipsească nimic de pe masa și de la casa celor a cărora su­pina cu­minte este. Ca din pămînt a răsărit in mijlo­cul satului o infirmerie și cu un doc­tor, pentru care a înscris în chel­­tueli un budget aparte și toți sătenii și de prin împrejurimi chiar, au con­sultații și medicamente gratuite. Pentru anul viitor face un spital cu paturi pe malul Trotușului și a­­lături o bae sistematică, unde săte­nii să-și poată îngriji de cîte­ ori vor voi, fie iarna fie vara, de curățenia corpului și de boalele mai grele, pentru cari ar fi nevoiți să se ducă, cine știe pe unde ca să se poată în­drepta. E vorba, după cum mi se comu­­­­nica să mai întemeieze în viitor o mică școală profesionala pentru fe­tițele din sat!... Voește.. în sfîrșit să facă din Brus­ 1­turoasa, un sat model, care sâ fie luat drept pildă de satele din Mol­dova. •••»*»• S­t • a • s Citez o împrejurare din care se va vedea cum știe să cumpănească aju­torul pe care’l dă și cum ea însăși se ’ngrijește ca el sa folosească­­.­­O bătrină cunoscută că e cam ba­­­­țivă, o­pinái cînd trecea cu trasura­­ prin sat, li iese înainte și-i cere a­­­­jutor căci piere de foame, n’are ce mînca.­­ Bătrîna se aștepta, poate ca altă­dată, la cîți­va franci. ] „N’ai ce mînca?... Bine .... îi zise­­ Joana Știrbei, sui colea cu mine în­­ trăsură“. Se duse la magaziea din apropie­re, îi cumpără un sac cu faină­ și me­­­­rinda, le puse’n trăsură și i le dusa ’ la casa ei... iar aci îi spuse : »Am să vin la fie­care zi să văd „cu­ ai mîncat. Dacă ai să le vinzi pentru băutură, am să știu*. Se povestesc multe binefaceri chhib­zuite în felul acesta. Toată lumea de pe aci o admiră și se ’nchină în nu­mele ei. Copiii o idolatrează, iar să­tenii să uită la ea ca la un trimis al lui Du­m­ezeu !... Sunt deci ființi pe lume cari mul­țumesc închipuirea noastră ! Știu că aceste cite­va rînduri poa­te c’o vor nemulțumi, fiind­că nu do­rește ca binele ce o face să-l trîmbi­țeze sau să fie trîmbițat. Ii cere ier­tare un fiu de sătean. Creadă Ioana Știrbei că n’a făcut-o cu intenția ca n’o nemulțumească, dar cu gindul să poată servi drept pildă la atîția proprietari din țară, cari nu știu și nu cunosc binele ce-i pot face. Cu chipul acesta și-ar pu­tea servi și ei țara și neamul așa in­cît să poată fi­­ care aspira la o parte de nemurire, după care aleargă ori­ce suflet care gîndește sănătos. Ioana Știrbei a înțeles acest lucru și nu denotă pe femeia superioare în înțelesul mare și drept al cuvin­tului. De la Roseanu, Manifestațiile antigrecești din BULGARIA — Prin fir telegrafic — Protestul Greciei pe lingă Poartă Viena.—Ziarul „Neue Freie Presse“ anunță din Atena că ministrul de externe Scures a protestat din nou, in mod energic, în numele guvernu­lui grecesc, pe lângă ministrul pleni­potențiar turc, în­potriva exceselor antigrecești din Bulgaria. Agentul diplomatic bulgar Balaba­­nov, a plecat în concediu și a însăr­­­cinat cu girarea afacerilor pe primul secretar al legației din Constantino­­pol, care a și sosit aci. Relațiile între Bulgaria și Grecia­ sunt extrem de încordate. Se întervede la chip din ce în ce­ mai lămurit un acord bulgaro-romic în contra acțiunei grecești în Mace­donia. Arestarea episcopului grec din Anhialo Sofia.­Episcopul grec din Anhialo, Vasilios, despre care se credea că a ara împreună cu palatul său, și care a fost găsit ascuns, a fost arestat de autoritățile judiciare din Anhialo. El e acuzat, da a fi ațîțat pa Greci ca să tragă focuri asupra Bulg­ailor Pînă acum s’au găsit 15 cadavre de Bulgari uciși, precum și numeroa­se cadavre arse. ~~ lUIHHIPA PBKMAMIBIL­IA Din vicțim­ile .Litrii" k gr­ Nu așa se petrec lucrurile cu ad­ministrația comunală de la Iași, care sfidind legile, întronează regimul bu­nului plac după ce a ajuns la apo­geu ca cel al conrupțiunei. * Rind pe rind, dacă am analizei toa­te serviciile de la Spitalul Sf. Spiri­don, cum destul regret, am constatat cea mai defectuoasă funcționare. * Cele ce se petrec la farmacia ca­sei Sf. Spiridon e cu adevărat frea­­dulos.* Dl Las­car nu se îngrijește de loc de nevoile Comunei, ci mai de grabă de ale partizanilor săi car­or­a le dă veci­nie formale. OAMENI ȘI LUCRURI Ling rece Lucru știut ca poporul Englez este cel mai cu sînge rece din toate po­poarele Nenumărate exemple ne arată cum în henorocirile cele ma­i mari, el sunt de un color pe care nu numai locuitorul zonei toridei, dar nici acel al celei glaciale nu’i poate pricepe. Afara de aceasta calitate dacă o putem numi astfel, în englez este mnas­cută acea putere care’i face că in în­tâmplările cele mai nenorocite să nu­ vadă de­cit partea cea bună. Așa spre exemplu, după un inter­val de câți­va ani doi colegi de uni­versitate s’au reîntilnit. — Ce mai faci Dragă Charley zise Gregoire în tînzindu’i mina ? — Nu prea bine răspunse primul, m’am însurat­­ — Ce te tot plîngi, asta nu ar fi de­cît o veste buna ce ai avea să-mi comunici. — Nu tocmai bună, de­oare­ce ju­mătatea mea îmi face zile fripte prin unversitatea ei. — Atunci astfel stind lucrurile si­­tuația e cam grava moncher­— Nu tocmai, dînsa mi-a adus 100 mii de schilingi zestre — Ah, de­sigur că in astfel de condiții nervositatea e pe deplin com­­­pensată ! —“Nu tocmai, my derling... cu 50­ mii de lai am cumpărat un transport de Cămile cari au murit din causa u­­nei epidemii. — Vai ce guignon — Nu tocmai așa da teribil cum s’ar crede la început, de­oare­ce piei­le le am vîndut pe un preț destul de ridicat. — Așa­dar ai reintrat în posesiu­nea banilor pierduți. — Aju tocmai, un incendiu îngrozi­tor mi a distrus casa dimpreună cu toată averea ce o aveam. — Vai ce nenorocire exclamă din idîneul inimei Gr­égoire. - Nu tocmai, căci împreună cu ca­sa a ars și Frieda Krovoks soțiea nea. TI EVENIMENTUL fo­lk Id Uite Popa nu e Popa. Băiat sau fată In primul moment s’ar părea foar­te ciudat, ca cine­va să nu potă de­termina dacă pruncul născut e de sex masculin sau de sex femenin. Cu toate acestea acum cît­va timp în orașul Charlotenburg un tată de familie s’a aflat în neplăcuta situație ca la întrebările ce i se puneau, că ce nume ia dat noului născut, sâ le rrăspundă, că nu știe încă de oare­ce nici doctorii nici moașa nu au iputut precisa, dacă pruncul e băiat sau fată. La început măsa a fost convinsă cum că pruncul ar fi de sex femenin, puțin după aceea se reconvinse cum că e de sex masculin. Văzînd apoi că nu poate eși la nici un capăt re­course la ajutorul unui vestit mamoș, care după multa bataia de cap, spu­se că pentru moment sexul pruncu­lui nu se poate încă stabili.Totuși spre mai multă siguranță propuse ca copilului să i se dea un nume masculin care ușor să se poată feminisa la caz dacă în acest inter­val pruncul ar fi schimbat de sex. In adevăr așa s’a și făcut, copilul a fost botezat cu numele de Paul și a fost înscris în Registrul starei ci­vile, sub acest nume, cu o adnotație­ ca la virata de 18 ani înscrisul să poată decide : sau să’și menție mai departe numele său de băiat s’au s’t­l schimba în Paula. Iată un caz autentic în care chiar D-rii au fost în neputință de a pu­tea ști dacă au de a face cu un bă­iat sau cu o fată și numai un rîs nebun te poate coprinde cînd te gîn­­dești la acei mulți apostoli a lui A­­esculap de acum cit­va timp cari se căzneau a putea determina sexul pruncului încă din a 6-a lună. Tfn erou, publicând in fie­care număr su­­ma și numele donatorilor. Lista de subscripție fiind deschisă, așteptăm : U. înfiorătoarea Crimă din tTrenul Mo. II­sie Calați Apel Cu toții am auzit, cum bietul Ge­­orgescu conductor la serviciul Tele­­gr­afo-Poștal, și a dat viața luptînd in­tru menținerea jurământului depus la intrarea sa în funcțiune. Cu toții am auzit, cum bravul con­­­ductor a ținut piept timp de 40 mi­­­nute, acelor cîți­va lacomi h răpitori de avut străin. Cu toții am auzit, cum sîngul­ său a servit scot­oțelit de p­e vasă, i^tra­­gii comori lui încredințate. Cu toții am auzit, cum rînit în piept și spate, cu ochii painjeniți— implorători la cer—implîntă numa­i strîns în gîtlejul lui Amărăscu, ce­­rind cerului în uit­mile sale suflări— încă puțină vlagă, spre a putea de­pune neatinsă, in mînele șefilor săi, averea pentru apărarea căreia jert­fise viață- femee și trei copilași ne­vinovați. Va rămînea neștearsă, a­­mintirea acelui,­—ce poate singurul— ș’a înțeles așa de sfint misiunea. Va rămânea eternă, durerea fami­liei lui atît da crud lovită de soartă. Va fi iară margini,—sperăm—recu­noștința acelor pentru avutul căror, el—cu o uitare de sine demnă da invidiat—s’a sacrificat bucuros viața. Și cînd neuitatul Georgescu a lă­sat, pe urma îndeplinirei datoriei sale o mamă și o femee nemîngăia­­tă, împreună cu trei copilași nevi­novați, afară de ajutorul pe cari, suntem convinși, că le vor da Case­le de Bancă a căror avut Georges­cu l’a salvat; afară de acest aju­tor—zic—, toată, suflarea întregii țari este datoare a răsplăti—dacă a­­cesta se poate zice—atâta alnugare și uitare de sine. Lăudabilă e inițiativă ziarului „Adevărul“ de a deschide o listă de subscripție pentru familia lui Geor­gescu, și sperăm că și Moldovenii noștri împreună cu frații lor de din­­ vale se vor grăbi a’și depune obo­lul recunoștinței lor, pentru memo­ria acelui care a dispărut pe veci, indeplinindu-și atît de eroic și de ne­­ntrecut, datoria de păzitor al avu­­­­sului obștiei. Asociindu ne deci cu confratele­­ nostru la acest lăudabil act ziarul .Evenimentul­ 1, crede de sfinta sa istorie, a deschide și el o listă de­­ subscripție pentru familia lăudatului . ! 11—«»WW80WW*——ii" ■ [UNK] [UNK] [UNK] Iașul noaptea... — SCHIȚĂ — Dacă un străin ar veni acum în Iași și ar pierde o noapte prin loca­lurile de petrecere și străzile ador­mitului nostru oraș, ar căpăta con­vingerea că epitetul de oraș mort, ce s’a dat Iașului, este cu totul ne­întemeiat. Cu pălăria pe ceafă, minele la spate­ și o țigară în gură, colindam aseară a lene străzile foastei capitale a Moldovei. „ Lume multă, mișcare, viață... cum și ce fel, însă, nu pot să explic. Ajung în piața Unirei, pe terasele berăriilor un public împestrițat și sgo­­motos, ocupa toate locurile de la mese, dîndu-mi un moment, iluzia unei stațiuni mari balneare, unde se adună tot felul de vizitatori. Tr­ec mai departe și niște placarde multicolore mă vestesc că reprezen­tațiile de cinematograf ce tocmai tre­buia să înceapă, vor fi cu drept cu­­vint extraordinare ! Am intrat, nu atît sedus de extra­ordinara reprezentație, cit spre a ve­dea ce fel de lume este acolo. Toate locurile ocupate, aceiași a­­mestecătură ca și în piața Unirea, publicul de vacanțe. Am stat vre-o două ore în fața pînzei cinematografului, admirind ma­rea perfecție la car­e a ajuns această minunată invenție. Sunt momente cînd crezi că ai îna­­inte,ți ființi în carne și oase, că te-ai afla pe stradă și ai urmări o întîm­­plare oare­care. Părăsesc grădina și pornesc la deal pe strada Lăpușneanu. O lumină orbitoare inundă strada, sunt becurile electrice de la Coloseul Bragadiru. Am intrat și cu greu am găsit un loc, lume multă, de acelaș fel ca la cele­lalte berării, și o veselie și un sgomot... îmi place acest local, nu atît pen­tru luxul lui cel mare ci mai ales pentru că are consumațiuni bune. Părăsesc Coloseul și mă îndrept spre Copou. Cine nu cunoaște Copoul ? Cînd m’am reîntors se făcuse ziuă.... x. "■«—am» ‘îilgiggg% «mn Știrile zilei Din localHoie Ziariștii Jeșeni adine pătrunși de nenorocirea căzută asupra familiei regretatului și eroicu­lui Georgescu au hotărît ca din fondul serbărilor ce vor avea loc în zilele de­­ 12 si 13 August la grădina Copou, să dea o sti­mă și pentru ajutorul familiei regretatului conductor. Se știe că acum două săptămâni, un vestit bătăuș Axinte, a luat la batae, în circiuma Horovitz din stra­da Ciurchi, pe băiatul Gheorghiu, dîndu-i mai multe lovituri sdravene in cap și sfărămîndu-i craniul. Victima dusă la spitalul Sf. Spiri­don, a încetat din viață alaltă­ ori. De­oare­ce Axenti a dispărut, po­liția de siguranță s’a pus ia urmări­rea lui. Vestitul spărgător Ioan Prager zis Iacob Moisescu, autorul furtului de la giuvaergiul Zusman din strada Ște­­fan-cel-Mare, care se afla în Biriad, a reușit să fugă în Capitală. D. Briff, șeful siguranței și sub­comisarul Uța au plecat în urmări­rea lui. In apropiere da Negrești a fost gă­sit strangulat, subt un pod, locuito­rul Alexandru Nechita. S’a deschis o anchetă. Supusul otoman Selim Alii, din Ro­man a cerut I. P. S. S. Mitropolitu­­i încuviințarea de a trece la reli­giunea creștină ortodoxă. Individul Frantz Mina, care vaga­­bonda în localitate, fără a avea aote­­e în regulă, a fost arestat. 6) Comnei Vasiliev (NUVELĂ) V El era culcat pe sobă pe un caf­tan uscat ce i l’au dat de cu sară. Agafia scotea pâinile din cuptor. — Draga mea, apropie-te, zise ei cu o voce dulce și slabă. — îndată moșule, zisa ea scoțând pâne. Vrei să bei kvass? *) Din „Revue Bleue* No. 8 din 24 Februarie 1906. El nu răspunse. Când scoase cea de pe urma pâine, ea se apropie de dânsul cu un mic kvass. El nu se întoarse către dânsa și nici­ nu ltă să bea. Dar culcat pe spate, cu fața în sus, vorbi ast­fel fără să-și schimbe locul. — Agafia, zise el cu o voce groa­să, ceasul de pe urmă a sosit, în gata de moarte, iartă-mâ în numele lui Isus Cristos. — Dumnezeu să te erte. Da ce? nu mi-ai făcut nimic. El tăcea. — Și mai iute încă... mititica mea... Duce la mama ta și spune-i... Călă­torul de om­. Și începu să suspine. — Așa­dar ai fost la ai noștri ? — Da. Spune-i drumețul de ori... spune’i... suspinele îl întrerup. In sfârșit reluându-și forțele, isprăvi... venea ca să-și caute pieptul. — Am să i-o spun, bunicule am să i-o spun. Dar ce cauți ? Bătrânul fără ca să răspundă, stri­vit cu totul de sforțări, luă în mâna sa slabă și păroasă o hârtie și i-o întinse. — Și asta vezi... dă-o... dacă-ți va cere-o. Acesta e libretul meu de soldat. Mulțumită lui Dumnezeu toate păca­tele sunt deslegate. Și fața îi luă o expresiune so­lemnă. Sprincenele sale se ridicară ochii i se fixează în plafon și a­­muți.­­ O lumânare, mumură el, fără să deschidă buzele. Agafia intălese. Luă o lumânare de dinaintea icoanelor, o aprinsese și i-o dădu. El o prinse între dege­tele sale groasa. Agafia se îndepărtă pentru ca să-și strângă biletul în ladă și când se întoarse aproape de dânsul, lumâna­rea nu mai era în mâna sa, ochii pi­roniți nu mai vedeau și pieptul îi rămase nemișcat. Agrafia își făcu cruce, stânse lumâ­narea, luă un șervețel și-i acoperi fața. Er­ a avut loc­­ înmormîntarea cu­noscutului armurier A. Leibschütz, din strada Unirea. I. P. S. S. Mitropolitul Partenie Clinceni al Moldovei și Sucevei a ple­cat la M-rea Neamțz. Monte-Carlo la Iași Serviciul nostru sanitar a început un serios control asupra laptelui ce se pune în vînzare în piețele din lo­calitate. Astă­zi a fost arestat și băiețanul Gheorghe Ionescu, care e bănuit, du­pă declarațiile lui Bachman, a fi au­torul incendiului din strada de Sus. Miine dimineață se va oficia la bi­­serica Catolică, un Te-Deum, cu o­­cazia aniversarei spalatului Frantz Iosif. Eli s’a deschis pe șesul abatorului iarmarocul anual ce se ține în fie­care an cu ocazia serbătoarei „Ador­mirea Maicei Domnului". Lucrătorul Neculai Ispas, ori pe cînd lucra la niște case din strada Morilor, a căzut jos de schele, rînin­­du-se foarte grav. Nenorocitul a fost dus la spital. La 1 Septembrie a. c. se va des­chide sesiunea de toamnă a Curței cu furi din localitate. In strada Nicolina avu loc un ac­cident dureros și anume , copilul Cli­­mescu jucîndu-se a căzut peste un căzan cu apă fiartă care l’a opărit grav. După cum am anunțat la serbări­le presei ce vor avea loc în zilele de 12 și 13 August în grădina Copou, între alți a bine-voit a ne da con­cursul său și dl. State Dragomir, ar­tist societar al Teatrului Național și profesor la Conservatorul local. D-30 a promis a ne recita în am­bele săli cele mai sumoase versuri, potrivite unei asemeni ocaziuni. Administrația Financiară din loca­litate pe ziua de 1 Septembrie se va muta în noul local din casele Neuschotz din strada Ștefan­ cel-Mare colț cu strada Colței. 12 și 13 August Diabolo-Game la Grădina Copou Zilnic primim la redacție răspun­suri de pe la d-ne și d­re căror le-am lansat invitații, că obiectele pregătite pentru tombolă fiind gata, ne invită să le luăm. Imediat ce aceste obiecte vor fi strînse toate, vom publica numele donatoarelor în ziare, iar obiectele se vom expune în vitrina ziarului, cu inscripția donatorului. Plecați și sosiți Aseară cu trenul de 5.55 p. m. au plecat spre Pașcani d-ni­ : V. Lascar, Ed. Chica, Prof. Ivașcu, deputat Fi­­lipescu. Au sosit venind despre Pașcani cu trenul de 10.55 de aseară dl. Mavro­­mati, iar cu trenul de București de 8 30 astă­zi dimineață au sosit d-nii: Gh. Anastasiu și S. Rîșcanu. Astă-seară la Berăria Regală (Cu­­za-Vodă), Teatrul Cinematografic Pathé-Fréres al d-lui A. Bottez. Pentru prima oară în Iași la cine­matograf giganticul oraș New-York­­-asa Pathé-Fréres a trimis la „New- York“ un specialist care a cinema­tografiat cele mai principale și mai interesante vederi ale acestui colosal oraș — capitala Americei de Nord. Vedem defilînd înaintea noastră fidel și exact străzile, aventurile, grădine­­le, polul de la Broklin, Primăria, Pa­­latul Justiției etc. etc. întreaga miș­care și activitatea colosală ale aces­tui oraș, cel mai mare din lumea în­treagă.­­ Trăsurile, tramvaiele, tre­nurile aeriane, automobilele, toate în mers. _ ___ ___ Toate vederile însuflețite. Totul se mișcă, totul trăește. Afară de această noutate sensațio­­nală, programa de astă-seară este u­­na din cele mai bogate. După cererea generală : Cloșca de Aur . Apoi: * * * Toată noaptea aceasta Marfa nu putea să doarmă, căci se gândea toată vremea la Cornei. Dimineața își luă cațaveica, își acoperi capul cu o broboadă și se duse să afle Încotro apucase drumețul deaseară. Află în curând că bătrânul se dusese la An­­dreievka. Marfa luă un băț și plecă. Cu cât se apropia cu atâta se simțea mai turburată. Am să-l salut. Avem să-l luăm acasă, ne vom scăpa de păcat, cel puțin să moară la casa sa, lângă fiul său, se gânda ea. Ajungând la casa fiicei sale, Mar­ia, zări o îmbulzală mare de lume. Unii erau în sală, aici pe sub fe­rești. Toți știau acum că renumitul bogătaș Cornel Vasiliev, despre care se vorbea în tot ținutul cu patru­zeci de ani mai înainte, murise ca un drumeț sărac în casa fiicei sale. Casa era de asemenea plină de lume. Femeile suspinau, plângeau, altele oftau. Când Maria întră în odae, lumea se dădu la o parte pentru ca să o lase să treacă, și zări sub icoane ca­pul spart, curățit învălit cu pânză, lângă care Filip Conovici, care știa 1908 Prințul și Vrăjitorul, Baletul din gro­ta silfidelor. Scene comice, iluziuni, transformațiuni, magie, etc. etc. D­ ntic și d­rult care au bine­voit a răspunde invitației ziariș­tilor de a oferi obiecte pentru tom­bola serbărilor de la 12 și 13 August, ce le organizează ziariș­tii la Copou, le poate trimite la re­dacția ziarului nostru. Toate cele­lalte insă cari din unele împrejurări le vine aceasta dificil, sunt rugate a le da co­­misiunei anume însărcinate cu strîngerea obiectelor. Dl. Popovici, consilier a legațiunei Romíné la Paris, a demisionat. Următorii absolvenți ai gimnaziu­lui militar din Craiova au fost nu­miți ca elevi ai școalei militare din Iași: ÎNforeanu Eug., Cristodulo G. D. Albert, Demetriade Sc. Gr., Cozorăs­­cu D. Octav, Niculescu F. Caralian, Bursan A. Arghir Iulian, Dimitriu S, Mircea Toma, Negoescu D. D. Dia­­mandescu Eug. Gh., Toporanu S. Sc. N., Tătărăscu N. C. Emanuil, Cătu­­neanu M. Mircea, Ioaneli N. Virgi­­liu, Dumitrescu D. I. Romeo, Botea­­nu Scipione, Lugașcu G. Nerone, Sae­­giu A. N., Florescu N. V., Ștefano­­vici O. I., Zlatian P. Paul Grigore, Bădulescu Al. Horea, Popovici I. G­h. Solacolu H. D, Damian G. Raul Ion, Cîrje I. I. Sutescu G. Victor, Cătu­­neanu I. N., Ciulei C. Gh., Mingureli D. Gh. Toți acești elevi fiind fii de mili­tari vor fi fără plată, afară de ele­vul Noreanu Eugeniu, care este fiu de nemilitar și care va fi cu plată. Din străinătate Dr. Pierson, proprietarul sanato­riului Lindenhof, lângă Dresda, în care a fost internată principesa Luisa de Coburg, fiica regelui Belgiei, a în­cetat din viață alaltă­ ori în vârstă de 60 ani.* In Budapesta (Ungaria) jandarmul ungur Kovács, într’un acces de ne­bunie a împușcat 7 persoane, dintre cari 4 au murit. Camarazii săi l’au împușcat.* In mina Renard de lângă Kattovit (Germania,) s’a rupt ascensorul. 14 lucrătorii au căzut în adîncime ră­mânând morți pe loc. Principele Henric de Prusia, fratele împăratului Wilhelm, comandant al marinei germane a împlinit alaltă­ ori vârsta de 44 de ani.­­ Ducele de Connaught, fratele rege­lui Angliei, va asista la marile ma­nevre germane ce se vor ține în Septembrie, în urma învitării perso­nale a împăratului Wilhelm. Se zice că va asista la aceste manevre și ministrul de război Haldane. ♦ Principele imperial japonez Nash­i­­moto, călătorind sub nume de conte de Toda, a părăsit Japonia pe bor­dul unui piroscaf al mesageriilor ma­ritime, venind în Europa. Se zice că prințul are misiune pe lângă unul din Suveranii europeni din partea Mikadului.­­ La Roma circulă știrea că Suvera­nii Italiei se vor duce la Berlin, spre a asista la botezul nepotului împă­ratului. Ambasadorul german din Roma ar fi tratând cu ministerul de externe italian, modalitatea acestei vizite. Consiliul de răsboi al corpului 4 de armată va fi convocat la sfârșitul acestei luni, când va judeca mai multe procese militare. Cum e vremea Temperatura minimă de azi 17 °. Timpul continuă a fi frumos, li­niștit și potrivit de călduros în toată țara. Cea mai ridicată temperatură de peste zi 32 ° s’a înregistrat la Bu­curești, Tg.­Jiu, Craiova, Calafat și T. Severin iar cea mai coborâtă din cursul nopței 9 ° la Fălticeni. Barometrul ridicat a crescut puțin. N’a plouat nicăeri, să citească, imita pe dascăli, cântând rugăciuni în limba slavă. Era prea târziu și ca să erte și să ceară ertare. Ei de pe fața încruntată și maes­­toasă a bătrânului, nu se putea în­țelege dacă ertase sau nu. Traducere de I. Dumitrescu.

Next