Evenimentul, octombrie-decembrie 1906 - ianuarie-februarie 1907 (Anul 14, nr. 185-285)

1906-10-24 / nr. 203

~*V'­ AjatSU XIV- - No. 20B REDACȚIA SL ADMINISTRAȚIA 44 HtraO.» JL&jpugneanm 44 I J&. I Apare în toate zilele de lucru cu număr vechiu 50 bani Telefon. Parigorii ti -5*«QO»K­In starea de destrăbălare organică în care se găsesc, li­beralii joacă un j­oc periculos scontînd viitorul și lăudîn­­du-se, că în alegerile comu­nale ce vor avea loc în No­­emvrie în mai multe orașe a­le țarei, triumful va fi de partea lor. Organul grupărei opozițio­niste din localitatea noastră ne face oare­cum cu degetul, amenințîndu-ne că din aceste alegeri partidul conservator o să iasă sdrobit, ceea ce ar avea să serve ca o indicație, pentru chemarea cît mai cu­­rînd a adversarilor noștri la putere. Mai întâi, socotim că rățo­­elele ziarului liberal local cu privire la viitoarele alegeri comunale sunt o groasă hffă, față cu atitudinea celor cari dau direcția generală în partid. La București, nici comitetul central așa numit executiv, și nici separat vre-una din cele două coterii care’și disput supremația, nu au luat vre-o dispoziție și nici au aruncat vre-un cuvînt de ordine în vederea acestor alegeri; și motivul e din cele mai plau­­sibile. La ce s’ar pune în joc popularitatea partidului în niște momente atît de critice și într’o situație atît de șu­bredă, cum e acea în care se găsesc liberalii. De aceea, diriguitorii de la centru, nu au lansat nici pro­clamații, și n’au organisat nici o campanie generală de luptă, comptînd bine­înțăles că grupările din provincie vor ținea samă de atitudinea celor, cari au dreptul de co­mandă asupra întregului par­tid. La Iași însă, unde anarhia cea mai mare domnește între liberali, neaparat, că grupa­rea locală nu mai vrea să a­­udă de cei de la centru,­și organul ei, duce politica pe care cei cari se scot mai di­mineață o socot mai bună. Așa că, de­și „Liberalul­" ne amenință că în mai multe orașe o să suferim înfrîngeri, totuși se poate și e aproape sigur chiar, ca liberalii nici să fee parte la alegerile des­pre care vorbim, și din care ei de pe acum, își croesc deja succese strașnice. Căci rămîne de văzut, ce succese ar putea obținea ei bună­oară la Ploești, unde gruparea e ruptă în doua părți, sub comande deosebite, care se dușmănesc între ele, mai înverșunat chiar, de cît ar putea-o face contra guver­nului ? Cum ar putea să lupte apoi liberalii, la Vaslui, la Bîrlad, la Piatra, la Caracal și pe ac­iurea, unde ei sunt cu desă­­vîrșire nepregătiți, desorga­­nizați și demoralizați, vă­­zînd dihonia care a intrat în toate părțile, și mai cu samă la centru, în rîndurile parti­dului? Ar fi nu numai o impru­dență, dar chiar și o lipsă de tact, ca liberalii să voiască a’și da măsura forțelor și a popularităței lor, tocmai în niște momente atît de deli­cate pentru ei, cînd dihonia cea mai acută îi frămîntă pe toată linia. De aceea credem că preo­­pinieniii de la „Liberalul­' s’au prea aventurat, trîmbi­­țînd deja succese în niște a­­legeri, la care nici nu se știe dacă grupările respective din provincii vor socoti și se vor crede destul de puternice, pentru ca să fee parte. De­cît ne-am deprins deja cu laudele ce stereotip își fac asupra forțelor partidului lor, confrații de la ziarul lo­cal al adversarilor noștri, și deci nime­cită să nu pună nici o bază, pe prognosticu­rile ce se dau cu atîta ușu­rință asupra alegerilor comu­nale din Noemvrie, în favoa­rea liberalilor naționali. Sunt simple visuri de vră­bii, care nu văd de­cît malai în toate părțile, visuri care nu costă scump—sunt pure parigorii eftine. «»> Iar control ? Circulă un zvon, pe care, unele ziare, l'au înregistrat. Regele va pleca iar în străinătate pentru a-și căuta de sănătate. Comentariile la care dă loc plecarea M. S sunt din cele mai variate. Cele mai năstruș­nice sunt acele, cari se fac cu pri­vire la atitudinea, pe care­ o va a­­vea partidul liberal în tot timpul absenții M. S Regelui din țară. Se zice că, partidul liberal și-ar fi luat angajamente, ca, în tot acest timp, să aibă cea mai cuminte și liniștită atitudine, rezervîndu-și numai ac­țiunea de control, pe care trebue s’o exercite,ca partid de guvrnămînt. Cînd se vorba de angajamentele, pe cari partidul liberal le iea, in a­­semenea împrejurări, știm la ce să ne așteptăm. Mai mult, știm ce să credem, cînd e vorba de acțiunea de control, pe care o exercită a­­cest partid. Această acțiune de con­trol, înseamnă, nici mai mult, nici mai puțin, inventarea a tot soiul de infamii pe socoteala actelor gu­vernului, înseamnă agitațiune pu­ternică, înseamnă agițarea patimilor mulțimii, insamnă punerea la cale a o sumă de manifestațiuni zgomo­toase, cari să se termine cu rezul­tate de acele, cari să i împuterni NUMĂRUL IO­EMI Ziar Conservator cearcă să se plîngă tot acolo, unde au promis, că, cu toată a lor cu mințenie nu le-a fost chip să nu iasă din rezervă. Exemple de asemenea atitudine, avem de ajunse în viața politică a acestui partid, pentru ca să ne dăm perfect de buna seamă de ce în­seamnă făgăduința tăcută sus, pre­cum și ce înțeles are cuvîntul, ac­țiune de control. Să dea Dumnezeu, ca, măcar o­­dată, făgăduința făgăduită, de ei, să între pe calea faptelor,cu toate că avem tot dreptul, bazați pe ce știm, din trecut, să conchidem asupra e­­fectelor acestor făgăduinți și anga­jamente. Acțiunile de control, care ar presupune pe dreaptă și înțele­gătoare limbă romînească nn­de, înțeleaptă atitudine față de cei cari ne guvernează, pentru cei cari și-au luat însărcinarea să o exercite în­semnează pur și simplu control li­beral, adică: scandal, asmuțări, re­volte etc.. Așa­dar, cu drept cu­vînt ne ’ntrebăm , iar control ? crul este foarte ușor. Dacă însă ie, vorba, de a se discuta serios o ches­tie de importanța celeia ce se pre­zintă, atunci se poate in voia cea bună discuta și discuta serios. Cum adică numai liberalii au drep­tul să pună la cale cum trebue și să organizaze și administreze țara Ro­­mînească ? Numai ei au dreptul să se pronunțe cam ce măsuri trebue să se iea în vederea bunului mers a cazului Statului Român? Numai ei sunt, acei cari trebue să hotărască toate? Numai ei sunt, după o favo­rită a lor expresie, oameni providen­țiali ai neamului românesc ? Dacă ie așa, sau mai bine,dacă se cred ast­fel, atunci, fără discuție că-și pot permite si luxul zeflemelelor. Dar dacă, Doamne ferește, lucrurile nu prea stau ast­fel, și dacă numai ei, dar și alți oameni cari gîndesc și grăesc românește,au dreptul să se gândească la chipul cum trebue să se conducă țara aceasta, atunci zeflemele sunt de prisos? Pot fi considerați, cel mult ca niște simpli zeflemiști și alt­ceva nimic. f­UGITIYE Mu­zi* lui Winíon „de la Liberalul Waston tace. Nu mai scrie Proză și nici poesie, Căci și-a astupat canalul Din ogradă, ,Liberalulu. Cu oiștea ’n gard Vorbind de viitoarele alegeri co­munale, care vor “avea loc în zilele de 5 și 7 Noem­brie In cîte­va orașe din țară, Liberalul ne profetizează că­dere pe toată linia și se arată foarte îngrijit de soluția pe care o va găsi guvernul in această pretinsă critică situație. Să i-o dăm noi soluția aceasta, ca să nu mai fie atît de ingrij.$*colecti­­viștii­ e foarte simplă. Neținînd samă de sdii de pro­feția Liberalului, vom lucra cins­tit și cu rîvnă pentru dobîndirea u­nui succes cari ni se presintă de pe acum sub foarte favorabile auspicii. Mai întăi e îndrăznealaă din par­tea liberalilor să spere la vre-o re­ușită dat fiind halul de desmembrare și de discordie în care se găsește par­tidul liberal in toată țara. La aceasta guvernul avînd de o­­pus marea sa acțiunea politică exer­citată de aproape doui ani in țară, nici vorbă că opinia publică înzes­trată cu bunul simț care lipsește Liberalului va fi cu noi. Dar aceasta nu e inici cea dintăi, nici cea din urmă profeție făcută de Liberalul, numai cît asemeni profe­ții de care s’ar lepădă evangelicul Eremia încadrează foarte bine pe E­rimia al romînului, care o nimerește cu oiștea în gard. Noi ministers „Voința Națională“ zeilemisește o propunere ce s’ar fi ivit cu privire la înființarea a noi ministere. Această propunere a avut darul să enerveze unele spirite liberale și în special pe acele din jurul „Voinței Naționale". Dacă se vorba să facem zeflemele pe socoteala diferitelor ministere liberale, din trecut, precum și pe seama dife­ritelor propuneri, făcute pe vremuri, de către adversarii noștri, atunci e­­xista probabilitate căj^zeflemelele cari s’ar inventa pe socoteala lor, s’ar pu­tea face cu mai mult succes Nu, zău, dacă se vorba de zeflemele atunci la­ Debandada liberalilor Soarta partidului ieșan devine din ce în ce mai critică ; demisia d-lui P. Poni din președenția clubului a­­menință cu partidul să se desbine încă în cîte­va grupări. Vizita pe care o făcuse scandala­gii clubiști la d. Poni acasă, a fost făcută numai de formă, de­oarece intenția lor încă de mult era de a alege un nou președinte, care să le poată intra în voe. Unul dintre tinerii liberali a ținut să ne asigure că, atît chestia preșe­­denției cît și aceia a alegerei noului comitet executiv, vor fi rezolvite cît de curind. Lucrurile insă nu stau tocmai așa ; bătrînii liberali, partizani ai d-lui P. Poni, se opun din răsputeri atît la alegerea unui nou comitet executiv, cît și la alegerea unui nou preșe­dinte al clubului în jocul d-lui P. Poni, pe care, zic ei, îl vor face să revină asupra demisiei, pentru a în­cepe o luptă și a da o lecție bine meritată tinerilor, care vor să aca­pareze toate demnitățile. Dar ca fa ce e mai nostim e că In ultimul timp însuși tinerii au înce­put a se certa între ei, ceartă care a isbucnit din causa părerilor opuse asupra modului de procedare și care va da naștere la o desbinare în gru­parea tinerimei. Vom avea deci patru grupări în partidul liberal ieșan și peste citva timp poate și mai multe. După cît se vede soarta partidului liberal ieșan e greu amenințată și va trebui multă vreme pentru a fi rea­dus la vechea organizare. ECOURI Liberalii din Vaslui , ja 9* cei din Iași, liberalii din Vaslui o duc numai în neîn­țelegeri. Pentru viitoarele alegeri comunale, cele două grupări liberale din Vaslui, aceia a d-lui Neron Lupașcu și aceia a d-lui maior Văleanu, vor prezintă­­ liste separate. Proecte de lege J*Ministerul de finanțe a înter­­s * * venit pe lângă toate mi­nisterele ca să-i trimită cit mai curând procetele de budgete pe viitorul exer­cițiu 1907—1908. MARȚI 24 OCTOMBRIE 1906 ABONAMENTUL Pe un an 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei In­STRAINATATE: pe un an 30 lei Anunciuri, inserții și reclame 50­ Jfiani,.^Undul tri pag. 111 jj[W .7 ’ • Ar Telefon­ ­ ț’k). Discursul d-lui Take Ionescu •­­ v ^ Jser — ministru de finanțe — rostit la banchetul de la Botoșani (Urmare și fine) Acum, d-lor, despre politica inter­nă. In politica internă, să fi fost fără folos acești doui ani ? Nu o să mai vorbesc nici de Expoziție, nici de ex­cedent, nici de conversiunea cu care mă simt foarte mîndru (aplause) de­și am convingerea absolută, că nu­mai una din aceste trei, unui alt gu­vern i-ar fi fost destul, ca să-l ilus­treze și să-l slăvească, pentru doui ani de guvernare. (Aplause). Dar res­tul ? Nu este aproape ramură, în care noi să nu fi legiferat, și am legife­rat așa, în­cât nu aud opozițiunea să spue franc și curagios, că opera noa­stră e greșită și că ar vrea să o des­ființeze. Intr’o vreme guvernele se ocupau aproape de un singur lucru: să re­vizuiască legile organice, in special pe cele județene și comunale, ca și cum, ori­cît le-ai revizui și ori­cum le-ai boteza nu o să fie tot aceiași oameni, cari să le aplice. (Aplause). Aceasta îmi reamintește istoria re­gelui Neapolului, care discuta cum să se îmbrace armata : unii ziceau­­ că în galben, alții nu verde, iar el spunea, ori­cum îi voi îmbrăca, tot așa au să fugă cînd vor vedea vrăj­mașul ! (Ilaritate aplause). Așa este și cu organizațiunea administrativă: ori îi botezi inspectori, ori subpre­­fecți, ori ocolași, ori baș­notari tot aceiași sunt. (Ilaritate aplauze). O­­perațiunea aceasta a modificărei le­gilor organice, o rețetă ușoară ; toată lumea poate să o facă, dar nu con­­stitue progres real. (Aplauze prelun­gite). De aceea, vedeți bilanțul nos­tru, în acești doui ani, în ordinea politică, am legiferat mai puțin de­cît în ordinea socială și economică (aplause prelungite) și sper, că și de aci înainte, grija noastră va fi mai mult concentrată asupra chestiunilor sociale și economice, fiind­că ches­tiunile care agită astăzi pe oameni, nu sunt cele politice, s’au săturat oamenii de schimbările politice, au învățat că ori­cît s’ar schimba for­mele de guvernămînt, oamenii ră­­mîn aceiași și fondul real de liber­tăți rămîne același, ori cum ai bo­teza organizațiunea politică, in care trăești, (Aplauze prelungite). Cred totuși d-lar, că am făcut foar­te mare lucru in ordinea politică, un lucru care va servi drept pildă ad­versarilor noștri și va însănătoși mo­ravurile noastre politice, mult mai mult de­cît vorbele și gemetele ad­miratorilor lui Jugurta , am respec­tat neatîrnarea unor funcțiuni admi­nistrative, făcute de adversarii noștri, de­și noi credeam că s’a făcut prea pripit, dar am respectat’o, ca să dăm exemplu de o mare idee conserva­­oare, care este : să nu desfaci de­cît a mare nevoe ceea­ ce s’a făcut de predecesorii tăi. (Aplause). Din con­tra, noi am întins principiul și la alți funcționari de ordine administra­­tivă, și cred, că se va mai întinde. Aplause­. Prin aceasta, am slăbit ac­țiunea guvernamentală in politica, es­­t e adevărat, și ne-am apropiat de o mai sănătoasă viață politică, de acea stare în care să nu mai aibă guver­nul atita înrîurire, cum a avut pănă acum, pentru ca, cu chipul acesta, să devie și opozițiile mai cuminte. Căci, d-lor, nimic nu te cumințește mai mult de­cît sentimentul forței­­ e cite ori veți auzi de cutare om sau de cutare grup de oameni, că au forță mare, să fiți liniștiți, să a­veți încredere că nu vor face come­dii ; căci nimic nu te împiedică de la extreme, nimic nu te îndeamnă mai mult la moderațiune de­cît con­știința, sentimentul că dispui de o forță, la care trebue să te gîndești mult înainte de a o întrebuința. (A­­plauze prelungite). Slăbind forțele guvernului, și prin aceasta chiar întărind opozițiunile, se face o mai mare reformă, în ordi­nea politică, de­cît prin toate schim­bările de plicuri, ba verzi, ba albe, ba cu cruce ! (ilaritate, aplause). Aceeași idee am urmărit o și cu Contenciosul Administrativ. Și nu ne-a mai rămas de­cît inamovibilitatea ju­decătorilor. Eu sunt convins că o să o facem și pe aceasta. (Aplause pre­lungite). Și prin ea, vom slăbi ac­țiunea guvernului, căci vom lua din arbitrajul nostru o parte însemnată de putere. (Aplause prelungite). Dar pentru mine, legiferările de ordin politic au început să devie un lucru neinteresant, sau mai bine zis, de o minimă importanță.______ In ordinea financiară ? Am urmă­rit realizarea unei mai mari dreptăți, in împărțirea sarcinelor Statului. De­sigur, că dintre impozitele cari s’au făcut unele v’au suparat; acei cari aveți cupoane și plătiți 5 la sută, vă supără. (Ilaritate). Cei cari, îna­inte vreme, dați darea personală de 6 lei, iar acum dați și darea proporțio­nală după chirii, de­sigur, vă vă su­para ;­riiam aceasta; dar nu se mai poate guverna astă­­zi, chiar cind gu­vernează cei puțini, de­cît spre folo­sul și avind mereu în vedere, inte­resele celor mai mulți. (Aplause). Nicăeri nu mai e posibilă guvernarea, de cît avînd veșnic în vedere cu­ mai multă dreptate pentru cît mai mulți. (Aplause prelungite). Conservatorii au fost cei dintăiu, cari să înțeleagă acest adevăr. Așa am lucrat noi în chestiunile financiare (Aplause). In cele sociale, nu ne-am ocupat noi, de cei mici, mai mult de­cit ori­ce alt guvern ? Ce este .Ca­sa de a­­sigurare pentru cazuri de secetă“, de­cît cea dintăi încercare de a face să înceteze odată rușinea, ca, la fie­care 4—5 ani, să fim nevoiți să distribuim porumb la țărani, aproape, ca la niște cercetări. (Aplause) Ne ocupăm de asigurarea vitelor. Am făcut spitale rurale. Ne-am îngrijit de protecțiunea femeilor și minorilor lucrători In fa­brici. (Aplause) Acum, voim să facem legea pen­tru răspunderea patronilor pentru ac­cidentele întimplate lucrătorilor Și nu ne vom opri aci, (aplause), fiind­că, nici o dată, nu vine vremea să te oprești. Numai oamenii mediocri, își închi­­pue că pot la un moment dat, să co­­prindă toate nevoile unei națiuni, să întocmească un fel de listă de buca­te și să creadă că s-a isprăvit. (Ilari­tate, aplause). Nu s’au isprăvit nici­odată nevoile unei țări, s’au isprăvit numai resursele minței lor­­ (Aplause). Dar în ordinea economică ? Cea dintăiu și cea mai importantă lege, a fost legea drumurilor de per­mersul economic al țarei acesteia, fusese o­­prit de atâțea ani de zile, de când nici linii noi nu se mai construiau și cele vechi nu se întrețineau. (Aplau­se). Ați văzut, cum printr’o lege, foarte bine chibriită, am găsit mij­locul să deschidem atâtea șantiere. (Aplause). Deja, cinci linii noi, au r­om­ânii FAȚA DE MAI ALES CU PRIVIRE LA Ghessia3 Macedo - Romînă (Urmare). 70). SÂRBI si BULGARI Numai că, pe cit mie mi se pare, mult mai just și mai cuprinzător s’a înțeles modalitatea acestei prac­­ticizări cu privire la studiul științelor așa numite po­zitive de­cât la acel al literilor. Și anume, pe cînd s’a înțeles bine și larg aceea ce e și va fi practic în domeniul învățămîntului științelor, în acel al literi­lor insă, pare a se considera încă de numai teoretic aceea ce, cum vom arăta, e cu totul din domeniul practic. Reorganizarea dar și reforma spre practiciza­­re a învățămîntului nostru universitar îmbrățișată nu­mai la științe, dar nu și la litere, trebuințele gene­rale și felurite ale statului și poporului romînesc. Și cum aceasta e întocmai ca un individ, și statul sau poporul, spre a-și asigura viața și a o duce mai departe des­­voltînd’o, trebue să facă nu numai o lucrare pozitivă ci și una negativă ; trebue nu numai să muncească spre a-și produce sau procura a ceea ce,—fie prin uti­lizarea la sine acasă, fie prin îmbogățire din ex­port, — ’i-ar ușura și desvolta traiul, ci încă să -și mai întrebuințeze cunoștințele și energia sa spre neutra­lizarea sau zădărnicirea altor forțe și altor tendinți amenințătoare sau protivnice vieții și desvoltării sale individuale. Aceasta e de alt­fel Însăși natura , e acel vecinic și stîrnitor de propășire „bellum omnium con­tra omnes“ în care statul, poporul, ca și individul, de multe ori, ajunge în lucrarea-i negativă : „homo homini lupus"1. ^ Aceeași luptă pentru­ trai firește că o ducem și o vom duce și noi Romînii în m­ona firească de a exista. Lucrarea pozitivă o facem cu tendința de a se stăpîni și utiliza forțele fizico-chimice și morale ale naturii și altor elemente înconjurătoare sau mai în­­depărtate. Lucrarea negativă insă are și trebue să ai­bă drept scop cunoașterea și neutralizarea sau ză­dărnicirea tendințelor izvorîte din idei și sentimente protivnice desvoltării noastre unitare ca popor în Stat; ea are drept țintă dar : cunoașterea sufletului în ac­țiune al celor ce ne-ar putea împedica în mersul nos­tru înainte, deci cunoașterea în prima linie a sufle­­tului vecinilor noștri cei mai de aproape. Necunoaș­terea și neutilizarea practică a forțelor fizice și chi­mice ale naturii firește că zăb­cnește și ruinează azi mersul înainte al statelor și popoarelor, dar tot așa de mare stavilă le poate pune acestora încă necu­noașterea exactă și temeinică a forțelor psihice în­trupate în alte state și alte popoare din prejur. De aceea, noi va trebui să căutăm a utiliza, în mod practic, forțele fizico-chimice dar și pe cele psi­hice înconjurătoare ; numai din urmărirea acestor două ținte simultan și împărechiate vom putea trăi și mer­ge statornic și temeinic înainte. Spornică-i, fără îndoială, și va fi mișcarea în­cepută de a se lărgi rolul practic al catedrelor uni­versitare de științe, prin întemeiere de cursuri de a­­plicație ca acele despre : „studiul petroleului din punct de vedere geologic, tehnologic și chimic“, despre : „aplicații industriale ale electricității", sau: „para­­zitologia animală și vegetală“, etc,­cursuri inaugu­rate în anul școlar 1904 la Universitatea de la Iași. Spornică e, desigur, și va fi crearea—care se ce­re la Universitatea din­ București a unor catedre de aplicațiuni agricole și industriale ale chimiei. Căci, prin acestea se crează noui forțe și ener­gii naționale cu cari, stăpînind și utilizînd natura fi­zică înconjurătoare, ne pregătim și ne asigurăm, mai ales din punctul de vedere fizic, o existență temei­nică și rezistentă in marea luptă pentru trai a nea­murilor. Dar atunci, n’ar fi tot acum timpul de a se fău­ri energii naționale, cari, în lupta pentru trai, să ne ajute a ne feri de tendințele sufletelor și ale ideilor sociale și naționale protivnice celor ale individualită­ții noastre ? N’ar fi oare tot așa de practic, și tot atît de o­­crotitor al intereselor și vieții statului și neamului ro­­mînesc, a se lărgi rolul aplicativ al catedrelor noas­tre de la litere și încă d’a se crea altele noui,—în a­­celaș sens practic ca al celor de la științe ? Sau, poate, ni se va respunde că practicizarea învățămîntului literilor se și urmărește prin crearea catedrei de limba franceză și a celei de­­ germană. Da, se tinde de­sigur la o așa practicizare prin acelea; numai că ele nu corespund de­cit în parte la nevoile actuale ale Statului nostru, fiind­că, și mai imperios am avea trebuință de altele. S’a creat, și bine s’a făcut, catedra de limba franceză. Ea dă și va da spiritului romînesc, prin cu­noașterea limbii și a mișcărei spiritului­­ francez, acele învățături teoretice înalte, de cari vom avea în­tot­deauna nevoe în viața noastră culturală. (Va urma). Ilie Bărbulescu

Next