Evenimentul, aprilie-iunie 1907 (Anul 15, nr. 42-112)

1907-04-01 / nr. 42

ANUL XV. — No. 42 mi­mA-agril­io B4111 REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA 44 Strmam Mmwm«mb«m%w 44 Apare in toate diele­le Mere Un număr vechiu 50 bani T«la foxa. %iar Conservator DUMINICA 1 APRILIE 190? Bmm&mmrm,­* Pe un an 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 8 luni 6 lei IN­STRIMTATI, pe un an 30 lei anunciuri, Inserții și revSiee SO bani vândul în pag. 111 Telefon Comunicat Confratele nostru „Conservatorul"” pu­blică următorul comunicat : Ni se semnalează că de cit­va timp d. Hr. Bâdăreu­cutreceă diferite județe ale |âe*ei, stăruind a se alcătui, in afară de ști­rea și consimțimintul șe­fului partidului conserva­tor, comitete locale com­­puse de persoane agrea­ta de d­»®, a­ceasta procedare fiind cu totul contrarie disci­plinei­­ de partid și amitâ­­­•e de direcțiune, care urmează a rămîne puru­rea întreagă și nevătă­mată, se desaprobă în­tr'un mod formal și hotă­­rîtor. Se aduce car la cunoș­tințe tuturor conserva­torilor, că oricine ar in­cerea constituire de co­mitet, făcută în afară de știrea §3 consîmția nîntes Șefului partidului, rănit ne­nulă și de nul efect în ceea ce privește organi­zarea internă a partidu­­lui și că singurul ei re­zultat va fi crearea de disidențe locale, menite a lovi în unitatea și tăria partidului, care va urma totuși în en­>tB strîns unit In jurul steagului conser­vator. Comitetul salute de public In toiul protestărilor venite din toate unghiurile țarei, contra dispozițiilor luate de prefecții liberali, de a regula cu de la sine bun plac ra­porturile dintre arendași și proprietari cu țăranimea mun­­citoare, — de­odată în mod brusc și cu o urgentă sem­nificativa, comitetul executiv liberal a fost convocat. Delegații din județe cari fac parte din acest comitet, au fost grabnic chemați la București spre a lua parte la discutiunile ce trebuiau să aibă loc asupra chestiu­nilor ultra-importante la or­dinea zilei. Se știe că, de cînd dl. Stur­­dza este debordat în autori­tatea sa, și aceasta încă de pe vremea cînd partidul se găsea în opoziție, — ori de cîte ori d-sa crede să fee o dispoziție de resortul puterei sale ca șef, nu mai poate face aceasta, de at­ci, avizul comi­tetului executiv. Ceva mai mult, chiar la guvern, mai cu sama cînd e la guvern, tutela comitetu­lui executiv stă ca o spadă a lui Damocles deasupra capu­lui d lui Sturza, care proba­bil, a abandonat cea mai mare parte din puterile sale în nu­mele acestui comitet,TM ca un fel de transacție pentru a putea fi tolerat la șefie. Masurile luate de prefecți au speriat lumea, și toti cîți au fost loviți de aceste mă­suri s-au adresat neaparat la primul ministru cerînd să li se respecte drepturile și să fie aparați, de astă ună dată de revoluția oficială,TM fiind de ajuns de loviți de către cea neoficială. Ce se ’ntîmplă însă ? Șeful guvernului n’a putut avea nici o influență pe lîngă miniștrii prezidați de el, — <5 și astfel prefecții au continuat să persiste în sistemul lor de a se conduce, față cu pro­prietarii și arendașii. Se zice însă, că unii din acești din urmă amenințați în existenta lor și exasperați de situația în care se găseau, s-au adresat direct Suvera­nului, care atrăgînd atenția primului ministru asupra cazului și cerîndu i de a că­uta să pună ordine în admi­nistrație, dl Sturza s’a văzut nevoit să convoace de ur­gentă comitetul executiv, și prin intermediarul acestui comitet, adică prin a iuia mană, să se sesizeze de ches­tie pe dl Ionel Brăteanu care să știe că de mult încă, nu mai tine nici o samă de vor­bele șefului. Așa se explică pentru ce o chestie care era absolut de resortul și de competinta u­­nui ministru, — a trebuit să fie pusă în comitetul execu­tiv care, în ședința de alaltăieri, a hotărît ca sa prefecții să nu se mai amestece in invod­ele agricole. Care va să zică, nu avem guvern, nu există miniștri, nu este autoritate publică. O singură putere există as­tăzi în statul romîn : comitetul executiv liberal, sau mai bine zis: comitetul de salute pu­blic ! Și ca o culme, în capul guvernului sta un om, pen­tru care de altfel în vederea vrîstei sale înaintate și a ser­viciilor sale făcute țarei avem toată considerațiunea,—însă nu mai are astăzi nici o au­toritate și nici i se acordă o atenție măcar, tocmai în mo­mentele grele prin care trece . o-na țai­u* Naște deci întrebarea, cu un asemine guvern care, și cu ajutorul comitetului de salute public, are să poată ara sa-și vină în fire și să'și repare dezastrele suferite în urma efectelor instigațiune­­or d-lor Haret V. Kogalni­­ceanu și alți propagandiști ? Oare cu un asemine regim se poate ajunge la restabili­rea mai întâi a unui statu quo ante, și apoi la decretarea unor reforme sănătoase care sa asigure liniștea publica și să stabilească raporturi e­­chitabile în traiul dintre ță­rani și proprietari? lata atîtea întrebări asupra carora va trebui de­sigur sa revenim. Regele și armata Ia „Monitorul ofic­al, de ieri,­s» apărut un ordin de zi al M­S. Re­gelui către armată, ordin, prin ce­­r^’și arată marea­­ mulțumire pen­tru chipul cum și-a făcut datoriea, cînd împrejurările au cerut. Regele în ordinul său de zi, spu­ne următoarele: Imobilizarea re­pede și dislocarea trupelor cu or­dine și fără întîrziere sunt o puter­nică chezășie că armata va fi in­totdeauna în stare a face față ori­cării primejdii ce-ar amenința Sta­tul. Țara datorește oștirii și atitudi­nii ei hotârîte, că o mare nenoro­cire a fost înlăturată și ordinea în scurtă vreme restabilită Din complexul de versiuni care­ a circulat, din chipul cum răscoalele porniseră, din nenorocirile, cari, una după alta, veniau asupra țării, din frica ce cuprinsese pe guver­nanți și guvernați, și din chipul cum armata a știut să readucă în scurt timp liniștea trebuitoare pen­tru ca țara să fie pusă iarăși pe calea ei cea dreaptă, a rămas cre­dința că armata e mîntuitoarea și că dtnsa ne-a adus chezăștea că ne putem sprijini numai pe ajutorul ei cînd paricolul bate la poartă Țării.A­cel care a văzut mai bine și ca atare In calitate de a atrage atențiea a­­supra efectelor pe cari ie-a avut armata cînd ne amenința primej­dios, a fost M. S. Regele. El a­­­­dus mulțumită, publică Armatei sale, al căreia Șef este, și această mul­țumită va avea adine și puternic răsunet in sufletul soldaților, cari vor vedea cît sînt de apreciați de însuși Șeful lor suprem. Ordinul de zi al Regelui e venit la timp și nu va fi soldat, caruia comunicindu-i-se ordinul Regelui să nu se simtă mîndru de Căpita­nul suprem al armatei Române. Armata și-a făcut datoria și M­­S. Regele, șeful ei, o recunoaște. Aceasta ne aduce nouă tuturor cre­dința că paznicii țării sînt mai în conștiință că ori­cînd de cum și ca apără. f FUGITIVE ,ar fi să'mi dau în cap* iTontoniu. De-al său cap aviem ideie. Deci se laudă prea tare Cind declară c’o să’și deie In ce Wave. Irflin de zi ca fre antă —Elogiile Suveranului— .Monitorul Oficial* publică azi ur­mătorul ordin de zi către armată, de unde se vede încă odată dragos­tea nemărginită a M. Sale pentru o­­fițeri și soldați. Ostași. Evenimente grave s'au des­lănțuit asupra noastră, sgudiind instituțiile Statului pînă în teme­liile sale și punînd în primejdie munca a jumătate veac. In aceste grele împrejurări ar­mata a fost chemată să restabi­lească liniștea tulburată. Fără șovăire ea și-a îndeplinit datoria și în toate unghiurile țăni osta­șii au răspuns grabnic la apel. In cina zile oștirea a ajuns la numărul de 140000 oameni. Mobilizarea repede disloca­tia trupelor cu ordine și fără întîrziere sunt o puternică che­zășie că armata va fi în­totdea­una un stare a face față ori­că­­rei primejdii ce ar amenința Sta­tul. Țara dorește oștirii și atitudi­nii ei hotârîte, că o mare neno­rocire a fost înlăturată și ordinea în scurtă vreme restabilită. Ați avut o datorie dureroasă de împlinit; dar unde este omor, foc și jaf, tnbuesc ocrotite cu ori­ce preț averea cetățeni­lor și buna rînduială. Vă mulțumesc cu inima caldă și privesc cu dragoste și nemăr­ginită încredere spre scumpa Mea armată, care s’a arătat la înăl­țimea I­ătmânii salt ori și cînd o primejdie a amenințat ființa scumpei Noastre țări. Dat in București, la 29 Mar­­. II 1907. CAROL aWTROW* Gîrb­âreală De-un timp încoace au început a se clntări, in unele ziare, meritele unor anumiți oameni politici. Cînta­rul nu e acela, după care sîntem deprinși a cîntări oamenii, meritele lor intrinsece, valoarea lor intelec­tuală. Acestea, la acele ziare, nu cîntă­­resc nici doi bani. Ele sunt lăsate pe al doilea plan. Criteriul, după care se conduc pentru a li se da o im­portanță, e acela după care se cîntă­­resc între dtnști. Și acel criteriu e o anumită men­talitate, care nu are de loc de-a face cu valoarea intelectuală a omului, nici cu gradul său de conștiință po­litică. Criterul e așa de jos, în­cît după dînșii, cintărește mai mult ticăloșiea de suflet, lingușirea, perversitatea de cit nimicurile acestea cari se nu­mesc valoare personală și conștiință politică. Aceste ziare sînt libere, nici de vorbit, să taxeze oamenii cum vor­ voi, fiind-că nimeni nu-i poate opri Nu-i mai puțin adevărat în sat, că ori­­­teriul după care valorifică oamenii, le arată treapta de jos intelectuală pe care stau. Memento Lovitura de stat atit de mult trîmbițată de ziarul mile­lor, se con­firmă în cercurile oficiale ca o lovi­tură de stat bine cu... gologanii pu­blicului naiv, la care recurge ziarul minciunilor celebre, ale cărui știri nu au nimic de comun cu „adevărul faptelor. Cantacuziniști sunt declarați perduți politicește de către ziarul sto­mat de la București, care și-a insta­lat o sucursală la Iași vis-a-via de Mitropolie. Și știți pentru ce ? Fiind­că rău­tăcioșii cantacuziniști nu au dat mile și pomană ziarului, care timp de doi ani a alergat mile după fondurile secrete ale unui anumit minister tare in „finanțe“. Administrația socialistă a pri­mit un bobîrnac de la­­ Dim­. Stur­dza. Șeful partidului liberal, desa­­probind atitudinea administrației so­cialiste, a interzis categoric prefecți­lor socialiști să nu se maii amestece în viitor in regularea învoelilor agricole dintre proprietari, arendași și țărani. Cum rămâne atunci cu ucazul d-lui Stere, ori cu telegramele circulare ale d-lui dr. Lupu ? „Zilele frumoase de la Aranjuez, au trecut“. OAMENI ȘI LU­PURI 1 APRILIE E ziua farselor Știrile de senza­ție, vești extravagante, circulă din gură în gură cu o iuțeală vertigi­noasă. Tineri și batrîni, serioși și u­șuratici, toți se întrec la o lalta ca să inventeze, să joace o farsă celui­lalt, iar în urmă să poată mulțumire. Felului acestuia ride cu de dis­tracție pe ziua de azi, in termino­logia populară i se zice „prod­eala de 1 Aprilie”. Astăzi ori­ca glumă e permisă, ori cu­ da nesărată ar fi, și nimeni nu are dreptul să se supere. Pe ziua de 1 Aprilie nimic nu trebue luat în serios, nici chiar oamenii cu pretenții cari fac multă paradă de simandi­coasa lor persoană,—și nici chiar viața, care pare a constitui farsa cea mai reușită posibil. Dar sub scutul acesta al pl­iletei de 1 Aprilie este alte farse încă nu se pot juca. Așa de pildă, doamna X își poate tracta bărbatul și, dacă a fost surprinsă tocmai în momentul oportun, îl consolează cu un răspuns Și categoric și bine venit: „dragul m­­eu, a fost o farsă de 1 Aprilie n’o lua în serios“ El, om deștept și de spirit face haz și... tace.... Asta. Un tânăr focos și sentimen­tal profită de ocazie și, aluncîndu-se desperat la picioarele unei Donzale, îi toarnă o declarație de amor de prima calitate. Dama indignată îl res­pinge aplicîndu-i în acelaș timp, pe îmbujoratul lui obraz, argumentul convingător Pentru a eși din Încur­cătură, amicul se ridică zimbind și, ținîndu-se cu mina de obraz tocmai la locul unde minușița fină a­­ damei lăsase urmele celor cinci degete, îi ripostează: „a fost o farsă de 1 A­­prilie, frumoasa mea doamnă“. Tablou. Și, cite alte farse, unele de spirit, cele mai multe de prost gust, nu se fac în numele șugubățului 1 Apri­lie, ziua care dă prilej celor săraci cu duhul să se creadă oameni de spirit.. Și au ajuns atit de banale farsele acestea, in cît cel mai de spirit, e acel ce nu urmează obice­iul acestei zile. Mir­cea Alde* ECOURI­ ST­ Ioan Brătianuu, ministru de­­ interne, a declarat ieri u­­­nui fruntaș politic, că in împrejură­­irile actuale, guvernul nu se gmdește să facă alegerile generale Aceasta declarație se confirmă de altmintrerea in toate cercurile libe­rale. Viitoarele alegeri generale vor a­­vea loc numai la toamna viitoare. I­nstigatorul Petre I. Rădulescu, care a fost depus eri la Văcă­rești, era unul dintre „iubiții frați“ ai d-lui S­taret. El a fost trimis In Danemarca, de actualul ministru al instrucțiunei, pentru ca să studieze fabricațiunea conservelor de lapte, iar acum în urmă ocupa postul de controlor al Băncilor Populare. Petre I. Râdulescu este un pericu­los agent socialist.­e afirmă că la ministerul de justiție ce lucrează­­ un pro­iect de lege, prin care direcția peni­tenciarelor este luată de la ministe­rul de interne și trecută la departa­mentul dreptatrei 8’ vor prevede condițiuni de admi­sibilitate pentru directorii de peniten­ciare, cari nu vor putea fi pe viitor de­cît licențiați în drept.­a „Festina lente“ Se spune că în actuala perioadă de guvernămint, liberalii vor veni cu o serie de reforme noi și după ex­presia dragă lor, înaintate. Încă nu cunoaștem care vor fi a­­cele reforme și nici din care ordine de idei vor fi pornite, deci s’ar părea că pentru moment ori­ce discuție este cu neputință. Cu toate acestea lucrurile nu sunt tocmai așa. Date fiind principiile de sinteză li­berale și judecind pe de altă parte după trecutul acestui partid, am pu­tea bănui până la un punct, care ar fi principiile de esență ce vor însu­fleți acele reforme. Și, din acest punct de vedere se poate discuta. Intr’adevăr, față de cele întîmplate in țară In ultimile timpuri, oare­cari reforme și schimbări sînt imperios cerute de necesitatea lucrurilor, dar tot față de cele petrecute în țară tre­­bue să luăm aminte și să învățăm că un chestie de legislație liberalii ar trebui să renunțe pentru moment la legi „Înaintarea prea înaintate poate pentru spiritul și desvoltarea popo­rului român. Se vorbește pe ici pe colo, spre exemplu, de..... votul universal. Ar fi, credem noi, una din cele mai mari nenorociri pentru țară, re­forma aceasta. Abia ești din sîmbure, cu o desvol­­tare prea grăbită poate, datorită școa­­lei liberale, am ajuns pe de o parte la o civilizație mai mult aparentă și pe de altă parte la disproporția per­fectă între mentalitatea claselor așa numite civilizate și restul țarei. Datorită poate acestui dezacord au găsit terenuri prielnice instigatorii­­ de ori pentru sumanarea vîntului pe urma căruia au cules furtună. A chema direct această mulțime, aproape inconștientă, și a o interesa direct în afacerile publice ar fi, poate, mai primejdios de­cit salutar pentru țară. Noi nu avansăm nimic ; atragem numai cît atenția guvernului asupra prudenței extreme, pe care trebue să puie în momentele de față In spi­ritul său da legiferare ca nu cumva mine, poimîne, dacă lucrurile s’ar precipita, în loc să se ușureze situa­ția să nu Se îngreun mai rău. Sîntem și noi pentr înaintarea în reforme, sîntem pătrunși și noi da ideia că, ziua de mîine trebue să pă­șească înainte față de ziua de azi, dar pașii aceștia trebue să fie cum­păniți și temperați, fără de care ușor putem păși greșit și ast­fel risca să ne frîngem piciorul. Latinii vechi aveau o vorbă: „fes­tina lente“, asta înseamnă că in ori­ca grabă trebue depus puțină modera­ție, adică „să ne grăbim Încet”. 81 Politica generală.—Ca de obicei de data aceasta, in cursul săptă­mânei care s-a sfirșit azi, știrile ma de seamă și evenimentele cu un ca­racter mai deosebit, au fost furni­zate iarăși de Politică. Prima știre politică. în jurul căreia s’a făcut oarecare zgomot și care a fost discutată de presa noastră, e aceia a eșirei d-lui Spiru Haret din minister și probabila sa înlocuire cu­­ Petre Poni, președinte a clubului liberal din Iași S’a comentat mult faptul acesta, atribuindu se împre­­jurarei că actualul ministru al in­­strucțiunei publice nu a fost străin de revoltele țărănești, cari au sgu­­duit atât de mult țara de la un capăt la celalt. Intr’adevăr nu ușoară situația unui sfetnic e tocmai al tro­nului, care e dovedit ca instigator și care e ministru tocmai cind unel­tirile sale și-au dat tristele roade. — Un alt eveniment, e întrunirea comitetului central al partidului li­barat in care, după multă discutie, s’au luat următoarele hotârîr : „Comin­tul executiv al partidului liberal, In ședința sa, a decis: „­ Retragerea in corpore a tu­turor liberalilor mari proprietari in­­clusi­n Societatea Agr­­ă ; „2 prefecții «ă nu mai intervin* între țărani și proprietari sau aren­dași, la facerea nnviteli­or d» cut dar vor fi solicitați de ambele părți. PoUte ca locală —In ce privește politica liberalilor ieșeni ace­laș cin­tec. Frământări și neînțelegeri intre fruntași, pe tema distribuirii d- nali­tăților Iașului la partizanii partidului, care-și dispută cu lăcomie onorurile Pentru fiecare demnitate, sunt cel puțin cinci candidați, cari nu vor s cedeze cu nici un preț din pretențiu­nile lor și cari amenință cu dezi­denți, dacă nu vor fi satisfăcuți Un fruntaș liberal a declarat unui prieten al nostru că s’a inlaturat ca ne­serioasă, candidatura d­lui Petru Fluticariu la primăria de Iași. S’a mai luat apoi hotarirea ca acei cari vor candida la un scaun in Parlament, să nu aibă dreptul să ocupe vre o funcție nici la Stat, nici la comună și nici la vre-una din in­­stituțiunile particulare, puse sub con­trolul statului, cum e, de pildă, Efo­ria Casei Sf. Spiridon. In ce privește Primăria de Iași, Inlăturindu-se candidatura d-lui Petru Funtinaru, rămîn în discuție candi­daturile d-lor C. B. Pennescu și Const. Climescu, actualul rector al Uni­­versitației. Se pare, însă, că tot mai multe șanse de izbindă are d. C. B Pennescu căruia i se atribue mai multe simpatii printre alegători de olt d-lui Climescu. Care, din acești doi candidați, vor învinge ? E chestie la care nu sa poate răspunde o cu certitudine, dat fiind că neînțele­gerile sunt foarte pronunțate la fa­milia liberală. Aceasta e situația focală a libe­­ralilor ieșeni in cursul acestei săp­­tămâni. Administrația socialistă a d-lui Ionel Brătianu a primit o teribilă desavoare și o puternică lovitură în ședința comitetului executiv al par­tidului liberal de la București. Domnii Stere, dr. Lupu, Radovici și Atanasiu, prefecții socialiști deja celebri, au fost desavuați de șeful partidmui în plină întrunire a comi­tetului executiv D. Dimitrie Sturza a declarat că, deși nu poate desa­­proba în public actele ad­iu­matreției socialiste, totuși consiliul de miniștri a hotărît ca la viitor prefecții să nu se mai amestece în învielile s­­incore dintre proprietari, arendași și țărani, de­cit In cazul eind vor fi solicitați de ambala părți Șeful par­tidului liberal a mai declarat că în ca­nd actuala administrație socia­lista, numită pro­vizor, va fi înlo­cuita. Era și timpul ca sa pună odată fnu actelor samavolnice ale prefec­ților socialiști, cari, sfilind legile țarei s’au erijat în satrapi rusești, cari dispun de averea proprietarilor, înmugurind regimul dununui plac. Lovitura de stat.—Un ziar din Capitală, care are specialitatea ști­rilor de senzație și care își hrănește uuitorii numai cu astfel de știri, ține cu orice preț sa se dea o lovitură de Stat la acest scop, intervievari peste intervievări cu personagii în­chipuite, svon și larmă, cu toata că nimeni nu se gindește la așa ceva. E o curată invenție a ziarului in chestiune care își continua sistem­ul inaugurat odată cu shimbarea direc­ției și propun­eaței sale. Sa alarmează deci, fără rost opinia publică, de abia liniștita după evenimentele sân­­geroase cari au tulburat țara. Răscoalele țărănești sunt cu totul liniștite și, in cursul acestei săptămîni, afară de citeva cazuri izolate fără importanță, liniștea nu a fost tulburată. Țăranii. In cele mai multe localități, au început munca timpului, în așteptarea reformelor ce li s’au promis prin manifestul Revista Săptanjipți

Next