Evenimentul, aprilie-iunie 1907 (Anul 15, nr. 42-112)
1907-04-01 / nr. 42
ANUL XV. — No. 42 mimA-agrilio B4111 REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA 44 Strmam Mmwm«mb«m%w 44 Apare in toate dielele Mere Un număr vechiu 50 bani T«la foxa. %iar Conservator DUMINICA 1 APRILIE 190? Bmm&mmrm,* Pe un an 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 8 luni 6 lei INSTRIMTATI, pe un an 30 lei anunciuri, Inserții și revSiee SO bani vândul în pag. 111 Telefon Comunicat Confratele nostru „Conservatorul"” publică următorul comunicat : Ni se semnalează că de citva timp d. Hr. Bâdăreucutreceă diferite județe ale |âe*ei, stăruind a se alcătui, in afară de știrea și consimțimintul șefului partidului conservator, comitete locale compuse de persoane agreata de d»®, aceasta procedare fiind cu totul contrarie disciplinei de partid și amitâ•e de direcțiune, care urmează a rămîne pururea întreagă și nevătămată, se desaprobă într'un mod formal și hotărîtor. Se aduce car la cunoștințe tuturor conservatorilor, că oricine ar incerea constituire de comitet, făcută în afară de știrea §3 consîmția nîntes Șefului partidului, rănit nenulă și de nul efect în ceea ce privește organizarea internă a partidului și că singurul ei rezultat va fi crearea de disidențe locale, menite a lovi în unitatea și tăria partidului, care va urma totuși în en>tB strîns unit In jurul steagului conservator. Comitetul salute de public In toiul protestărilor venite din toate unghiurile țarei, contra dispozițiilor luate de prefecții liberali, de a regula cu de la sine bun plac raporturile dintre arendași și proprietari cu țăranimea muncitoare, — deodată în mod brusc și cu o urgentă semnificativa, comitetul executiv liberal a fost convocat. Delegații din județe cari fac parte din acest comitet, au fost grabnic chemați la București spre a lua parte la discutiunile ce trebuiau să aibă loc asupra chestiunilor ultra-importante la ordinea zilei. Se știe că, de cînd dl. Sturdza este debordat în autoritatea sa, și aceasta încă de pe vremea cînd partidul se găsea în opoziție, — ori de cîte ori d-sa crede să fee o dispoziție de resortul puterei sale ca șef, nu mai poate face aceasta, de atci, avizul comitetului executiv. Ceva mai mult, chiar la guvern, mai cu sama cînd e la guvern, tutela comitetului executiv stă ca o spadă a lui Damocles deasupra capului d lui Sturza, care probabil, a abandonat cea mai mare parte din puterile sale în numele acestui comitet,TM ca un fel de transacție pentru a putea fi tolerat la șefie. Masurile luate de prefecți au speriat lumea, și toti cîți au fost loviți de aceste măsuri s-au adresat neaparat la primul ministru cerînd să li se respecte drepturile și să fie aparați, de astă ună dată de revoluția oficială,TM fiind de ajuns de loviți de către cea neoficială. Ce se ’ntîmplă însă ? Șeful guvernului n’a putut avea nici o influență pe lîngă miniștrii prezidați de el, — <5 și astfel prefecții au continuat să persiste în sistemul lor de a se conduce, față cu proprietarii și arendașii. Se zice însă, că unii din acești din urmă amenințați în existenta lor și exasperați de situația în care se găseau, s-au adresat direct Suveranului, care atrăgînd atenția primului ministru asupra cazului și cerîndu i de a căuta să pună ordine în administrație, dl Sturza s’a văzut nevoit să convoace de urgentă comitetul executiv, și prin intermediarul acestui comitet, adică prin a iuia mană, să se sesizeze de chestie pe dl Ionel Brăteanu care să știe că de mult încă, nu mai tine nici o samă de vorbele șefului. Așa se explică pentru ce o chestie care era absolut de resortul și de competinta unui ministru, — a trebuit să fie pusă în comitetul executiv care, în ședința de alaltăieri, a hotărît ca sa prefecții să nu se mai amestece in invodele agricole. Care va să zică, nu avem guvern, nu există miniștri, nu este autoritate publică. O singură putere există astăzi în statul romîn : comitetul executiv liberal, sau mai bine zis: comitetul de salute public ! Și ca o culme, în capul guvernului sta un om, pentru care de altfel în vederea vrîstei sale înaintate și a serviciilor sale făcute țarei avem toată considerațiunea,—însă nu mai are astăzi nici o autoritate și nici i se acordă o atenție măcar, tocmai în momentele grele prin care trece . o-na țaiu* Naște deci întrebarea, cu un asemine guvern care, și cu ajutorul comitetului de salute public, are să poată ara sa-și vină în fire și să'și repare dezastrele suferite în urma efectelor instigațiuneor d-lor Haret V. Kogalniceanu și alți propagandiști ? Oare cu un asemine regim se poate ajunge la restabilirea mai întâi a unui statu quo ante, și apoi la decretarea unor reforme sănătoase care sa asigure liniștea publica și să stabilească raporturi echitabile în traiul dintre țărani și proprietari? lata atîtea întrebări asupra carora va trebui desigur sa revenim. Regele și armata Ia „Monitorul ofical, de ieri,s» apărut un ordin de zi al MS. Regelui către armată, ordin, prin cer^’și arată marea mulțumire pentru chipul cum și-a făcut datoriea, cînd împrejurările au cerut. Regele în ordinul său de zi, spune următoarele: Imobilizarea repede și dislocarea trupelor cu ordine și fără întîrziere sunt o puternică chezășie că armata va fi intotdeauna în stare a face față oricării primejdii ce-ar amenința Statul. Țara datorește oștirii și atitudinii ei hotârîte, că o mare nenorocire a fost înlăturată și ordinea în scurtă vreme restabilită Din complexul de versiuni care a circulat, din chipul cum răscoalele porniseră, din nenorocirile, cari, una după alta, veniau asupra țării, din frica ce cuprinsese pe guvernanți și guvernați, și din chipul cum armata a știut să readucă în scurt timp liniștea trebuitoare pentru ca țara să fie pusă iarăși pe calea ei cea dreaptă, a rămas credința că armata e mîntuitoarea și că dtnsa ne-a adus chezăștea că ne putem sprijini numai pe ajutorul ei cînd paricolul bate la poartă Țării.Acel care a văzut mai bine și ca atare In calitate de a atrage atențiea asupra efectelor pe cari ie-a avut armata cînd ne amenința primejdios, a fost M. S. Regele. El adus mulțumită, publică Armatei sale, al căreia Șef este, și această mulțumită va avea adine și puternic răsunet in sufletul soldaților, cari vor vedea cît sînt de apreciați de însuși Șeful lor suprem. Ordinul de zi al Regelui e venit la timp și nu va fi soldat, caruia comunicindu-i-se ordinul Regelui să nu se simtă mîndru de Căpitanul suprem al armatei Române. Armata și-a făcut datoria și MS. Regele, șeful ei, o recunoaște. Aceasta ne aduce nouă tuturor credința că paznicii țării sînt mai în conștiință că oricînd de cum și ca apără. f FUGITIVE ,ar fi să'mi dau în cap* iTontoniu. De-al său cap aviem ideie. Deci se laudă prea tare Cind declară c’o să’și deie In ce Wave. Irflin de zi ca fre antă —Elogiile Suveranului— .Monitorul Oficial* publică azi următorul ordin de zi către armată, de unde se vede încă odată dragostea nemărginită a M. Sale pentru ofițeri și soldați. Ostași. Evenimente grave s'au deslănțuit asupra noastră, sgudiind instituțiile Statului pînă în temeliile sale și punînd în primejdie munca a jumătate veac. In aceste grele împrejurări armata a fost chemată să restabilească liniștea tulburată. Fără șovăire ea și-a îndeplinit datoria și în toate unghiurile țăni ostașii au răspuns grabnic la apel. In cina zile oștirea a ajuns la numărul de 140000 oameni. Mobilizarea repede dislocatia trupelor cu ordine și fără întîrziere sunt o puternică chezășie că armata va fi întotdeauna un stare a face față oricărei primejdii ce ar amenința Statul. Țara dorește oștirii și atitudinii ei hotârîte, că o mare nenorocire a fost înlăturată și ordinea în scurtă vreme restabilită. Ați avut o datorie dureroasă de împlinit; dar unde este omor, foc și jaf, tnbuesc ocrotite cu orice preț averea cetățenilor și buna rînduială. Vă mulțumesc cu inima caldă și privesc cu dragoste și nemărginită încredere spre scumpa Mea armată, care s’a arătat la înălțimea Iătmânii salt ori și cînd o primejdie a amenințat ființa scumpei Noastre țări. Dat in București, la 29 Mar. II 1907. CAROL aWTROW* Gîrbâreală De-un timp încoace au început a se clntări, in unele ziare, meritele unor anumiți oameni politici. Cîntarul nu e acela, după care sîntem deprinși a cîntări oamenii, meritele lor intrinsece, valoarea lor intelectuală. Acestea, la acele ziare, nu cîntăresc nici doi bani. Ele sunt lăsate pe al doilea plan. Criteriul, după care se conduc pentru a li se da o importanță, e acela după care se cîntăresc între dtnști. Și acel criteriu e o anumită mentalitate, care nu are de loc de-a face cu valoarea intelectuală a omului, nici cu gradul său de conștiință politică. Criterul e așa de jos, încît după dînșii, cintărește mai mult ticăloșiea de suflet, lingușirea, perversitatea de cit nimicurile acestea cari se numesc valoare personală și conștiință politică. Aceste ziare sînt libere, nici de vorbit, să taxeze oamenii cum vor voi, fiind-că nimeni nu-i poate opri Nu-i mai puțin adevărat în sat, că oriteriul după care valorifică oamenii, le arată treapta de jos intelectuală pe care stau. Memento Lovitura de stat atit de mult trîmbițată de ziarul milelor, se confirmă în cercurile oficiale ca o lovitură de stat bine cu... gologanii publicului naiv, la care recurge ziarul minciunilor celebre, ale cărui știri nu au nimic de comun cu „adevărul faptelor. Cantacuziniști sunt declarați perduți politicește de către ziarul stomat de la București, care și-a instalat o sucursală la Iași vis-a-via de Mitropolie. Și știți pentru ce ? Fiindcă răutăcioșii cantacuziniști nu au dat mile și pomană ziarului, care timp de doi ani a alergat mile după fondurile secrete ale unui anumit minister tare in „finanțe“. Administrația socialistă a primit un bobîrnac de la Dim. Sturdza. Șeful partidului liberal, desaprobind atitudinea administrației socialiste, a interzis categoric prefecților socialiști să nu se maii amestece în viitor in regularea învoelilor agricole dintre proprietari, arendași și țărani. Cum rămâne atunci cu ucazul d-lui Stere, ori cu telegramele circulare ale d-lui dr. Lupu ? „Zilele frumoase de la Aranjuez, au trecut“. OAMENI ȘI LUPURI 1 APRILIE E ziua farselor Știrile de senzație, vești extravagante, circulă din gură în gură cu o iuțeală vertiginoasă. Tineri și batrîni, serioși și ușuratici, toți se întrec la o lalta ca să inventeze, să joace o farsă celuilalt, iar în urmă să poată mulțumire. Felului acestuia ride cu de distracție pe ziua de azi, in terminologia populară i se zice „prodeala de 1 Aprilie”. Astăzi orica glumă e permisă, ori cu da nesărată ar fi, și nimeni nu are dreptul să se supere. Pe ziua de 1 Aprilie nimic nu trebue luat în serios, nici chiar oamenii cu pretenții cari fac multă paradă de simandicoasa lor persoană,—și nici chiar viața, care pare a constitui farsa cea mai reușită posibil. Dar sub scutul acesta al pliletei de 1 Aprilie este alte farse încă nu se pot juca. Așa de pildă, doamna X își poate tracta bărbatul și, dacă a fost surprinsă tocmai în momentul oportun, îl consolează cu un răspuns Și categoric și bine venit: „dragul meu, a fost o farsă de 1 Aprilie n’o lua în serios“ El, om deștept și de spirit face haz și... tace.... Asta. Un tânăr focos și sentimental profită de ocazie și, aluncîndu-se desperat la picioarele unei Donzale, îi toarnă o declarație de amor de prima calitate. Dama indignată îl respinge aplicîndu-i în acelaș timp, pe îmbujoratul lui obraz, argumentul convingător Pentru a eși din Încurcătură, amicul se ridică zimbind și, ținîndu-se cu mina de obraz tocmai la locul unde minușița fină a damei lăsase urmele celor cinci degete, îi ripostează: „a fost o farsă de 1 Aprilie, frumoasa mea doamnă“. Tablou. Și, cite alte farse, unele de spirit, cele mai multe de prost gust, nu se fac în numele șugubățului 1 Aprilie, ziua care dă prilej celor săraci cu duhul să se creadă oameni de spirit.. Și au ajuns atit de banale farsele acestea, in cît cel mai de spirit, e acel ce nu urmează obiceiul acestei zile. Mircea Alde* ECOURI ST Ioan Brătianuu, ministru de interne, a declarat ieri unui fruntaș politic, că in împrejurăirile actuale, guvernul nu se gmdește să facă alegerile generale Aceasta declarație se confirmă de altmintrerea in toate cercurile liberale. Viitoarele alegeri generale vor avea loc numai la toamna viitoare. Instigatorul Petre I. Rădulescu, care a fost depus eri la Văcărești, era unul dintre „iubiții frați“ ai d-lui Staret. El a fost trimis In Danemarca, de actualul ministru al instrucțiunei, pentru ca să studieze fabricațiunea conservelor de lapte, iar acum în urmă ocupa postul de controlor al Băncilor Populare. Petre I. Râdulescu este un periculos agent socialist.e afirmă că la ministerul de justiție ce lucrează un proiect de lege, prin care direcția penitenciarelor este luată de la ministerul de interne și trecută la departamentul dreptatrei 8’ vor prevede condițiuni de admisibilitate pentru directorii de penitenciare, cari nu vor putea fi pe viitor decît licențiați în drept.a „Festina lente“ Se spune că în actuala perioadă de guvernămint, liberalii vor veni cu o serie de reforme noi și după expresia dragă lor, înaintate. Încă nu cunoaștem care vor fi acele reforme și nici din care ordine de idei vor fi pornite, deci s’ar părea că pentru moment orice discuție este cu neputință. Cu toate acestea lucrurile nu sunt tocmai așa. Date fiind principiile de sinteză liberale și judecind pe de altă parte după trecutul acestui partid, am putea bănui până la un punct, care ar fi principiile de esență ce vor însufleți acele reforme. Și, din acest punct de vedere se poate discuta. Intr’adevăr, față de cele întîmplate in țară In ultimile timpuri, oarecari reforme și schimbări sînt imperios cerute de necesitatea lucrurilor, dar tot față de cele petrecute în țară trebue să luăm aminte și să învățăm că un chestie de legislație liberalii ar trebui să renunțe pentru moment la legi „Înaintarea prea înaintate poate pentru spiritul și desvoltarea poporului român. Se vorbește pe ici pe colo, spre exemplu, de..... votul universal. Ar fi, credem noi, una din cele mai mari nenorociri pentru țară, reforma aceasta. Abia ești din sîmbure, cu o desvoltare prea grăbită poate, datorită școalei liberale, am ajuns pe de o parte la o civilizație mai mult aparentă și pe de altă parte la disproporția perfectă între mentalitatea claselor așa numite civilizate și restul țarei. Datorită poate acestui dezacord au găsit terenuri prielnice instigatorii de ori pentru sumanarea vîntului pe urma căruia au cules furtună. A chema direct această mulțime, aproape inconștientă, și a o interesa direct în afacerile publice ar fi, poate, mai primejdios decit salutar pentru țară. Noi nu avansăm nimic ; atragem numai cît atenția guvernului asupra prudenței extreme, pe care trebue să puie în momentele de față In spiritul său da legiferare ca nu cumva mine, poimîne, dacă lucrurile s’ar precipita, în loc să se ușureze situația să nu Se îngreun mai rău. Sîntem și noi pentr înaintarea în reforme, sîntem pătrunși și noi da ideia că, ziua de mîine trebue să pășească înainte față de ziua de azi, dar pașii aceștia trebue să fie cumpăniți și temperați, fără de care ușor putem păși greșit și astfel risca să ne frîngem piciorul. Latinii vechi aveau o vorbă: „festina lente“, asta înseamnă că in orica grabă trebue depus puțină moderație, adică „să ne grăbim Încet”. 81 Politica generală.—Ca de obicei de data aceasta, in cursul săptămânei care s-a sfirșit azi, știrile ma de seamă și evenimentele cu un caracter mai deosebit, au fost furnizate iarăși de Politică. Prima știre politică. în jurul căreia s’a făcut oarecare zgomot și care a fost discutată de presa noastră, e aceia a eșirei d-lui Spiru Haret din minister și probabila sa înlocuire cu Petre Poni, președinte a clubului liberal din Iași S’a comentat mult faptul acesta, atribuindu se împrejurarei că actualul ministru al instrucțiunei publice nu a fost străin de revoltele țărănești, cari au sguduit atât de mult țara de la un capăt la celalt. Intr’adevăr nu ușoară situația unui sfetnic e tocmai al tronului, care e dovedit ca instigator și care e ministru tocmai cind uneltirile sale și-au dat tristele roade. — Un alt eveniment, e întrunirea comitetului central al partidului libarat in care, după multă discutie, s’au luat următoarele hotârîr : „Comintul executiv al partidului liberal, In ședința sa, a decis: „ Retragerea in corpore a tuturor liberalilor mari proprietari inclusin Societatea Agră ; „2 prefecții «ă nu mai intervin* între țărani și proprietari sau arendași, la facerea nnvitelior d» cut dar vor fi solicitați de ambele părți. PoUte ca locală —In ce privește politica liberalilor ieșeni acelaș cintec. Frământări și neînțelegeri intre fruntași, pe tema distribuirii d- nalităților Iașului la partizanii partidului, care-și dispută cu lăcomie onorurile Pentru fiecare demnitate, sunt cel puțin cinci candidați, cari nu vor s cedeze cu nici un preț din pretențiunile lor și cari amenință cu dezidenți, dacă nu vor fi satisfăcuți Un fruntaș liberal a declarat unui prieten al nostru că s’a inlaturat ca neserioasă, candidatura dlui Petru Fluticariu la primăria de Iași. S’a mai luat apoi hotarirea ca acei cari vor candida la un scaun in Parlament, să nu aibă dreptul să ocupe vre o funcție nici la Stat, nici la comună și nici la vre-una din instituțiunile particulare, puse sub controlul statului, cum e, de pildă, Eforia Casei Sf. Spiridon. In ce privește Primăria de Iași, Inlăturindu-se candidatura d-lui Petru Funtinaru, rămîn în discuție candidaturile d-lor C. B. Pennescu și Const. Climescu, actualul rector al Universitației. Se pare, însă, că tot mai multe șanse de izbindă are d. C. B Pennescu căruia i se atribue mai multe simpatii printre alegători de olt d-lui Climescu. Care, din acești doi candidați, vor învinge ? E chestie la care nu sa poate răspunde o cu certitudine, dat fiind că neînțelegerile sunt foarte pronunțate la familia liberală. Aceasta e situația focală a liberalilor ieșeni in cursul acestei săptămâni. Administrația socialistă a d-lui Ionel Brătianu a primit o teribilă desavoare și o puternică lovitură în ședința comitetului executiv al partidului liberal de la București. Domnii Stere, dr. Lupu, Radovici și Atanasiu, prefecții socialiști deja celebri, au fost desavuați de șeful partidmui în plină întrunire a comitetului executiv D. Dimitrie Sturza a declarat că, deși nu poate desaproba în public actele adiumatreției socialiste, totuși consiliul de miniștri a hotărît ca la viitor prefecții să nu se mai amestece în învielile sincore dintre proprietari, arendași și țărani, decit In cazul eind vor fi solicitați de ambala părți Șeful partidului liberal a mai declarat că în cand actuala administrație socialista, numită provizor, va fi înlocuita. Era și timpul ca sa pună odată fnu actelor samavolnice ale prefecților socialiști, cari, sfilind legile țarei s’au erijat în satrapi rusești, cari dispun de averea proprietarilor, înmugurind regimul dununui plac. Lovitura de stat.—Un ziar din Capitală, care are specialitatea știrilor de senzație și care își hrănește uuitorii numai cu astfel de știri, ține cu orice preț sa se dea o lovitură de Stat la acest scop, intervievari peste intervievări cu personagii închipuite, svon și larmă, cu toata că nimeni nu se gindește la așa ceva. E o curată invenție a ziarului in chestiune care își continua sistemul inaugurat odată cu shimbarea direcției și propuneaței sale. Sa alarmează deci, fără rost opinia publică, de abia liniștita după evenimentele sângeroase cari au tulburat țara. Răscoalele țărănești sunt cu totul liniștite și, in cursul acestei săptămîni, afară de citeva cazuri izolate fără importanță, liniștea nu a fost tulburată. Țăranii. In cele mai multe localități, au început munca timpului, în așteptarea reformelor ce li s’au promis prin manifestul Revista Săptanjipți