Evenimentul, iulie-septembrie 1907 (Anul 15, nr. 113-184)

1907-07-22 / nr. 130

ÎNCERCARE de sinucidere A­Ll-LUMT. ȘENDREA . Fostul ministru de Justiție, d. Ste­fan Șendre, profesor la facultatea de drept de la Universitatea din Capitală a încercat ori să se sinucidă la Plo­ești. Iată relațiile pe care le avem în această chestiune : D. St. Șendre merge împreună cu familia la Sinaia, cînd trenul ajun­se la Ploești, d­e a se coborî, spunînd că rămîne la Ploești, pretexting oare­cari afaceri. Aci, se duse la Grand-hotel, unde ocupă camera No. 23, se duse în oraș și-și cumpără un revolver. La orele 9 întorcîn­du-se la hotel se așează în fața oglinzei și fixîn­­du-și revolverul în dreptul tim­plei, își trase un glonte. Din fericire însă glontele a ricoșat și d. Șendrea a rămas neatins. Autoritățile au sosit la fața locu­lui și au găsit pe d. St. Șendrea in­­tr’o stare de foarte mare suresci­tare. D. Șendrea avea ideia fixă, că glontele a pătruns îa cap și inter­venea să i-l extragă. Medicii au simulat atunci extrage­rea glonțului și d. Șendrea a fost ""condus după cererea sa, la spital. Cauzele nu se cunosc; unii spun că din cauza nereușitei în alegere și trecerea sa pe planul ultim d către tovarășii sei de luptă, d. St Șendrea se află de mai mult timp suferind. -------— <n>——-----­ Dramele zilei O dramă sîngeroasă, din cauza ge­loziei, s’a petrecut mii dăunăzi la Paris. In strada Templului, la No. 185, într’un modest imobil, era instalat numai de cîte­va zile un menaj ne­regulat. Bărbatul, Henri Gilles, în vîrstă de 63 ani, lucra într’un atelier nu departe de locuința sa. Amanta, mai tînără cu 30 ani, Jeane Mulet, făcea unele servicii locatarilor din cuartier Din pricina geloziei amantei, cer­turile urmau zilnic în menajul din strada Templului, ceia ce facea să se prevadă un sfârșit tragic. Acum cîte­va zile Henri Gilles vo­ind să se ducă în oraș, a fost oprit de Jeana, care îl învinuia că are o nouă amantă. Refuzînd să renunțe la plecare, a­­man­ta scoase un revolver și, după ce a tras două focuri asupra lui Gi­­les, își descărca alte două în gură, ambii amanți căzînd scăldați în singe. Intervenind autoritățile, cei doi ră­niți au fost transportați în cel mai apropiat spital.­­ O­ul­­, care are drept cauză adul­terul, s-a desfășurat la Guelma. Cul­tivatorul Tanzient, absent de acasă de cîte­va zile, reintorcîndu se pe ne­așteptate, își surprinse soția în flag­rant delict de adulter cu un indigen. Nenorocitul soț, extrem de furios, își ștrangulă femeea și apoi se con­stitue prizonier. ANECDOTE CUBEI Malherbe avea un frate cu care era în proces. „Ce­­ îi spuse cine­va, ai procese cu persoane atât de apropiate !* —„Și cu cin­e vreai să am proce­se ?, răspunse Malherbe. Cu Turcii și cu Moscoviții ? N’am nimic de îm­părțit cu dînșii*.* Voltaire, sosind in secret la Paris, fu­porit la barieră de către agenți, care’i întrebară dacă nu avea in tră­sură nimic de declarat pentru vamă. „Domnilor, răspunse Voltaire, nu sunt de­cit eu de contrabandă în tră­sura aceasta*. * Ludovic al XV-a, trecînd prin fața grenadirilor gardei sale, spuse am­basadorului Angliei, care’l însoțea : „Vedeți, acestea sunt cei mai bravi oameni din regatul meu; nu-i unul singur care se nu fie acoperit de rănit. Lordul răspunse: «Sire, ce ar trebui să gândească Majestatea Voastră de acei cari i-au rănit ?“ —„Aț murit !“, strigă un grenadir. 3legolitoíi«Hardruri Persecuții Mim »care Am vorbit la timp despre un fals făptuit de un înalt funcționar de L Casa bisericilor, anume sub admi­nistratorul T. Iulian. Să amintim insă cele ce spuneam atunci: „Sub­ comisiunea budgetară a mi­nisterului cultelor încheindu-și lu­crările ,și-a depus raportul cu modi­ficările introduse în budgetul Casei bisericei. Cum acest raport a intrat în mina d-lui Iulian, acesta a găsit că este timpul oportun ca să își mă­rească salariul de 600 lei lunar, cu o diurnă de 150 de lei, fără știrea sub­comisiunei respective. EVENIMENTUL Intr’adevăr, ajutat de un șef de biurou—despre care se zice că va fi avansat de actualul ministru—șterge unele cifre, micșorează altele, spre a-și­ putea trece acel plus, fără sa fie observat. Cu puțin înainte însă de începerea votărei bude­telor, d. deputat Buțu­­reanu observă falsul și in același timp îl aduce la cunoștința celorlalți membri ai comisiuni bugetare și mi­nistrului respectiv. D. ministru a atras atențiunea d-lui președinte al Camerei și a d-lui Doniei, directorul cancelariei Came­rei, ca să se șteargă plusul adăogat de d. Iulian. Budgetul s’a votat deci fără acea diurnă. Un însemnat număr de deputați­ au cerut d-lui ministru promis ca va cerceta și motivat pe autorii falsului, mai fi și alții. Guvernul conservator retrăgîndu-se după votarea budgetelor, rămîne ca să vedem ce hotărîre va lua d Spiru Haret la această chestiune“. Acestea la scriam în Martie. Acum știm ce a făcut d. Haret, care se laudă atîta cu cinstea. Funcționarul vinovat nu numai că nu a fost an­chetat, dat judecăței sau destituit, dar a fost încărcat de favoruri, iar de curind d. Haret i-a dat autoriza­ția să semneze in numele său. Iată deci un falsificator semnind în nu­mele unui sfetnic al Coroanei dacă ar­ e aventură an­oroasă la Iași D­na din Birlad.—Intervenția medicului.—Plecarea la Slănic Fuga ci noi M.B. la Iași.—Scrisorile din Slănic.—O scri­soare neînțeleasă.—Bănuiala soțului.—Cercetările.­­ Dis­perarea soțului.—La al­tși.~ Plecarea la Ungheni.—Ruin­toarcerea. — La grădină. Surprinderea. Scandalul.— Urmările. Acum trei zile s’a petrecut o a­ventură în Iași, despre care puțini au cunoștință, aventură care e din acele care numai în romane se în­­tîlnesc. O d-nă din Birlad, care convinsese pe soțul ei ca s’o trimeată la Slănic, în loc să se ducă la frumoasa sta­țiune balneară, a venit la Iași spre a petrece cite-va zile de fericire cu un tînar licențiat în drept, cu care era în legături de intimă prietenie, încă de acum două luni. Cînd era însă traiul mai dulce, soțul apăru în mijlocul celor doi îndrăgostiți și urmările ar fi fost poate mai grave de cum s’au pe­trecut, dacă tînărul licențiat n’ar fi șters patina tocmai în momentul cînd soțul, furios ca un Othelo, se pre­ âtia cu un revolver să’l trimeată la locașul de veci. Spre a fi mai complecți vom po­vesti faptele așa cum s’au petrecut de la început, adică acum 7 zile cînd d­na M. B. din Bîrlad, sub motiv că e suferindă, obținu de la soțul ei, prin intervenție a medi­cului casei, consimțimintul de a pleca la Slanio pentru două săp­tămîni spre a-și cota de sănătate, zic că obținu consimțimîntul, căci soțul ei, care de cît­va timp obser­vase oare­care schimbare în căsnicia sa, nu prea permitea soției sale prea multă libertate, ne cum de a voiaja singură. „ „ Intervenția medicului ava visa e­­fectul dorit și acum 7 zile d-na M. B., după ce încredință pe soțul ei că poșta îi va aduce zilnic știri de la Slănic, plecă din Bîrlad și ajungînd la Mărășești luă trenul spre Roman unde tînărul licențiat o aștepta. A doua zi dimineață o trăsură cu două cai conducea pe cei doi îndră­gostiți, d­e gara Iași, la un hotel retras din localitate, în timp ce soțul primi la Bârlad o carte poștală ilus­trată din Slănic, pe care d­na M. B. avuse grija să o încre­dințeze unei prietene a ei în timpul călătoriei, spre a o trimete la Birlad, și in care soțul citi: , „Am ajuns bine, doctorul ma examinat aproape o oră și m­i-a spus că de nu veneam­, eram pierdută. De asemeni mi-a spus că am nevoc să stau aci măcar pină la 5 August Fi-i liniștit și gîndește te că e viața mea in joc. Am găsit aci pe prietena mea..., și stau cu ea la hotel“. A doua zi soțul nu mai primi nici un rînd de la soția sa, însă a treia zi primi o scrisoare, pe care aceasta avu iarăși grija să o transmită din Iași prietenei sale din Slănic, iar a­­ceasta la rîndul său să o expedieze la Birlad, și în care d-na M. B., spunea niște lucruri care nu se po­triveau de loc cu cele ce se petrec la Slănic. Așa, între altele, d-na M. B. scria soțului ei în acea scrisoare care era așa datată că tre­buia să fie primită de aceasta abia peste două zile, că : „ori Joui (soțul pri­mise scrisoarea Mercuri), mi-a fost Cum rău“.., „poimîne Limbăta facem o excursie*..., apoi că „eri a ploua' torențial aci", „lume e foarte puțină“ etc. etc. _______ Conținutul acesta încurcat al scri­soarei neliniști mult pe soț și el nu mai întîrzie, ci luă trenul și plecă În Tg.­Ocna. Aci se întil­i cu un prie­ten, pe care’i întrebă despre soția sa, cerînd lămuriri dacă a văzut-o. Îi ca hotel­e, etc. își poate ori­cine închipui dispe­rarea bietului soț, cînd i se spuse că soția sa nici n’a călcat prin Slă­­nic ; totuși, spre o mai deplină con­vingere plecă la Slănic. In culmea disperărei însă, seara soțul se întoarse la Bârlad, gata de a aviza autoritățile. Găsi însă acasă o scrisoare din Iași, in care un prieten al său, ii im­pută faptul că de ce și-a lăsat soția să voiajeze singură la Iași, întrebin­du-i tot odată dacă sosește și el șef, înarmat cu un revolver, soțul sosește acum trei zile la Iași, se dă jos la Nicolina și începu să facă cercetări, spre a-și afla soția. Aproape o zi întreagă a umblat bietul soț, fără a putea însă să des­copere culcușul unde se ascundea necredincioasa lui tovarășă de viață; abia către seară află că ci­n»t M. B însoțită de un tînăr era plecată la Ungheni. Disperarea bietului soț era cu atît mai mare cu cit nu avea nici un tren cu care să poată pleca la Un­­gheni. Angaja însă o trăsură și în cîteva ore ajunse la Ungheni, nici aici nu avu noroc, căci se află că soția sa și tînărul plecaseră cu trenul­i Iași, in timp ce el parcurgea drum­­ spre Ungheni. Ca și noapte, cu trăsura c­u care venise se reîntoarse la Iași , după serioase cercetări află că ei doui îndrăgostiți își șopteau tainic cuvinte dulci și scumpe, intr’un chioșc de la grădină din afară de oraș. Ura și setea de răsbunare se uni­seră și amîndouă făcură ca dispera­tul soț să fie în cel mai scurt timp posibil la fața locului. Cei doui prinseră de veste, dar era prea tirziu ; tocmai cînd vroiau să se facă nevăzuți, soțul, mai furios de­cît Othelo, cu revolverul în afină apăru în mijlocul lor și dacă tînărul licențiat n’ar fi ținut numai de­cît să se convingă dacă zicătoarea : „fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă“, se a­­deverește, trecea in rîndul acelora ale căror cadavre sunt transportate a morgă. A șters putina sărmanul tocmai la timp și s’a ales numai cu hainele rupte și cu cîte­va sgîrie­turi, căci a avut de sărit cîte­va garduri și cîte­va șanțuri. Cu­ privește din­spre cei doui soți, au urmat intre ei certe violente, lupte de i s’a scos soțului revolverul din mîini, spandal, leșinuri din partea­ d-nei M­B , intervenția trecătorilor și în fine transportarea necredincioasei soții cu o trăsură închisă, in oraș. La hotel, au urmat explicații vio­lente,­­violente de tot, iar a doua dimineața d-na M. B. a fost expe­diată la părinții ei, în timp ce soța s’a înapoiat la B­riad spre a intenta acțiune. Cît despre tînărul licențiat, nu se știe ce care a apucat. ULTIMELE INFORMAȚII D. Al. Teodorini, directorul Con­servatorului, obținînd un concediu de lună de zile, d sa va fi suplinit de d. profesor Cirillo. Tragerea loteriei organizată pentru construirea unui templu israelit în lo­calitate, se va face miine la primă­rie, la ora 3 p. m. în fața prefectu­lui de județ, primarul și reprezen­tantul parchetului. Comandantul închisoarei­­ militare de la Galata a avizat autoritate c? soldatul Camban Constantin, care e­­ra însărcinat cu serviciul de furier al înch­isoarei, după ce a delapidat suma de 250 lei, a dispărut. S’a cerut prinderea și arestarea­ lui. Ministerul a încuviințat d-lui in­giner șef Radovici de a introduce in țară prin Burdujani, 300 lucrători, pentru linia ferată în construcție Po­dul Iloaia—Hâ­rlău, și acesta a era sincerilor noastre condoleanțe, va destitui­­---­D. Gr. V. Filip a fost numit re­gistrator al comunei Costuleni. Anul acesta vor fi trimeși la cur­sul de lucru manual de la școala normală din C. Lung, 5 învățători din județul nostru. O torențială ploaie, îmorUă de grindină a căzut ori pe teritoriile comunelor : Cotnari, Sirca, și Pău­șești. La Hoisești, trăsnetul s’a descar­cat asupra locuinței lui loan Maco­­vei incendiind’o. S'a fixat în mod deinitiv zi­lele de 14 și 16 Siptembrie pen­tru marie alergări de cai. Comitetul Johy-Club s'a întru­nit ori și a întocmit programul D. G. Chor­bach, prefectul jude­țului și-a pus in gînd să înlocuoască toți secretarii comunali. Pănă acum au fost înlocuiți 15, și pănă la 1 August nu va rămînea nici unul din actualii secretari. După aceste înlocuiri, d. Chernbach va începe să sch­imbe personalul pre­fecturei Pe ziua de 1 August a. c., se vor face cîte­ va sch­imbări printre funcți­onari prefectura de județ R­O­M­I­N­I­A Primăria Comunei Epureni din Plasa Epureni județul Iași A­N­U­N­Ț­Io conformitatea adresei d-lui Jude­cător Ocolului 1 Brăila sub No. 6428 se publică spre cunoștința generală că in ziua da Duminică 29 două­zeci și nouă Iulie anul curent, incepînd de la oarele 10 dimineață la 4 post meridiane, se va ținia la oficiul aces­tei Primării licitație publică, pentru vînzarea averei d-lui Gheorghe Al. Ciobanu din aciastă comună, com­pusă din vita și obecte sequestrate de noi prin procesul Verbal sub Mo. 2748, pentru indestilaria d lor Van et. S. P. Mavrofane din Brăila cu o sumă bani, după cartea de Ju­decată No. 91/907, investită cu for­mula executorie No. 207/907 de că­­tră Judecătoria sus descrise. Averia pusă in vînzare este urmă­­toarea : 12 Boi, 5 vaci, 1 gonitor, 3 goni­toare, 3 ape, 2 Harmisari, 1 străini, 3 Mînzați și 1 Mănzata, total 31 vite. Apoi 3 cară pentru boi, 1 docar, 1 pereche hamuri, 3 pluguri, 4 gro­­pi și 2 sănii. Prin urmare amatorii de a concu­ra la cumpărarea acesta vite și o­­recte sunt invitați a se presenta în ziua și oarele sus descrise la oficiul acestei primării spre a lua parte la icitație, însoțiți de cuvenita garan­­țiune. Vinzaria se va efectua pe bani gata, și concurenții sunt obligați a depune momentan la adjudecare pre­­țul rezultat spre ași primi pe samă de îndată averea cumpărată. Toate aceste vite și obecte se vor vinde în total. Făcuta astăzi 14 Iulie anul 1907 Primar C. Romano Secretar Indiscifrabil No. 3124 S’a pus în vedere autorităților co­munale și polițiilor de a lua severe măsuri contra jocurilor de noroc și in special contra jocurilor de cărți. Miniserul a cerut urmărirea și pe­depsirea tuturor acelora care întrețin acele jocuri. D. Gh. V. Lponte, a demisiona din postul de secretar al comunei Bădeni. D. Gh. Dobrovici a fost numit se­cretar comunal la Roșcani, iar d. V Mohoreanu la comuna Bucium, făcut urmă­fost numit în locul d-La primărie s­au mai toarele numiri : D. Em. Mihailescu a perceptor al abatorului, lui Vasiliu. D. N. Petrovici, a fost numit per­ceptor la piața Nicolina, iar d d Gh. Radovici intendent al abatorului, în ocul d-lui Alexandrescu, demisionat. en La Popești a încetat din viață re­inărul Georges Mavrocordat, fiul­­­ votatului prinț Alexandru Mavrocor-Trimitem îndureratei familii expri­--«o­o­2­:-^ FARM­ACIA I. ROI BARD JPfssise SSC. gjpî sril«*®» Sosesc zilnic medicamente noi,­­ Specialități străine, Ape minerale, 7 Ș Parfumerii, Articole de Pansa­ « ~ mente și Bandage INSTITUTUL Schewîf z - Tliierrm — Fondat în anul 1847 — continuă, sub direcțiunea d-lor G . Longinescu, profesor universitar și G. Thierrin, absolvent al Facultăței de Științe și ajutați de acesș corp profesoral ca și în trecut, tradiția formată timp de 60 ani. București,­33 Strada Scaune,­33 Apar­e »«rale Sisud­íc (3101 »© Vii ) Vindecă sigur boalile de stomac, intestine, ficat, ri­nichi, beșica udului, artri­­­ism, diatesa urică etc.—Cu aceste ape se poate face cură a domiciliu tot așa de bine a și la isvor. Isvorul No. 1 este apa cea mai en­g­enică și digestivă, băută la masă cu vin sau s niplu. Pentru comande a se adresa farmacis­tului Ioan Werner, Pornișorul Curței Re­gale,— Iași. m­­p­m­­ m „Magasin Universal“ IAȘI.—STRADA LAPUȘNEANU -------------------------­Aparate și accesorii pentru Fotografie PA­RF­UMBRII Houbigant, Piver, Parfumuri cu gramul, Săpunuri parfumate și cosmeticuri; pudre și apă de toaletă; Apă de Colonie și săpun No. 4711; Ape de Colonie, Chinină și Dentifrice cu litru; Sanoline pentru toaletă, ARTICOLE DE CAUCIUC ȘI BUREȚI Bandage, Vată, Pansamente­ și Instrumente Chirurgicale B­2 P­O­L­I­N Deposit permanent de Uleiuri, Lacuri și Vopsele pentru du­­șumele, acoperiminte și zugravi. Geară pentru parchete. Vase­lină, Terbentică și Untură de pește. Ceară albă și de Japonia. Săpunuri pentru rufe, Persoane străine și indigene. Dopuri de plută. Unsori consistente pentru trăsuri, Copite, Hamuri, Plu­guri și Mașini Agricole. Uleiuri minerale. SPAI­T DEFA. T­UA­A­T Are și săruri minerale, din toate sursele Bo­mboane și Chocolada Marquis ; Bomboane Ruseeci; Cho­­colade Lindi; Cacao Jong ; Unt do Cacao ; Gelatină ; Buline în foi; Ceaiu Rusesc și Vanilie Bourbon. Perii de haine, de cap, de dinți și de unghii. Piepteni HisSilfUfT OffSTO Un obraz curat și frumos se obține prin întrebuințarea cremei și pudrei „FLORA", preparate de Al. I­­teanu­, farmacist, furnisor al crvi ței Re­gale. , . , , .­­ Crema „Flora* Lei 1.50. Pudra. „Flora“ întrebuințarea CBEIî EI 1 și IPUER FI lei 2.—Săpun „Flora* lei 1.25.—P­omidă „3?!XIO de păr „Flora* lei 2­50 Capilogen „Flora“ sticla maro­lei 8.25, mică 2.50. — Pasta de dinți „Bucol* Lei 125. Apa de gută „Bucol" Lei 2 — De vînzare la droguerii și farmacii. 1 î. m HOîMâH Jd­ JBJBJBS&A € 7 fabrică de GATERE și de MAȘINI pentru LUCRAREA­ LEMNULUI — PO N33j&.rr-J&. 1853 — Kepresentaut General pentru lloinînla leiaie i Materiale de Cale ferată ingustă și normală BUCUREȘTI, Strada I. C. Brateanui, No. 10 Salvator Isvor Natural de Litiu Fără Fer dovedit ca excelent la boli de rinichi și de vesică (adulții), dysurie, reumatism, gută ți diabet, precum și la catarurile organelor respi­ratorii și digestive. Iiralul Siintoi din Sfinte-Lipdoi Budapest, V. Rudolfrakport S. S. K&86BC9 în tóte drogueriile principale. I principal în Jați: Dniî. Frații Dr. Konya EPITROPIA GENERALA A CASEI SET. SPIRIDON 2DI3ST 2^.831 BĂILE­­ SLĂNIC DIN MOLDOVA­­ 4<«OQ»3^­STAGIUNEA ANULUI 1907 BĂILE SLĂNIC din Moldova au reputație bine stabilită atit prin bogăția și varietatea principiilor mi­nerale ce conțin, cit și prin marele număr de pacienți cari s’au vindecat la Slănic. Analizele făcute au arătat că apele minerale de băut de la Slă­nic, ca compoziție chimică și ca e­fecte terapeutice sunt similare cu a­­pele de la Karlsbad, Vichy, Marien­bad, Ems, Kissingen, etc. iar apele pentru băi sunt similare cu cele de la Kreutznach, Franzensbad, Aix-les- Bains, etc. Izvoarele minerale de la Slănic sunt următoarele : A). Isvoare alcaline Chlorosodice bi­carbonate No. I, III, VI pentru băut No. II, VI, VII pentru băi, VI B). Isvoare alcaline feruginoase No. II pentru băut, pe C). Isvoare feruginoase No. IV, p­atru băi. Indicații terapeutice. Aceste isvoa­re se întrebuințează cu mare succes și dau resultate admirabile în urmă­toarele boale: Tubul digestiv și anixe. Boale de stomach și iintestine: dispepsii, hy­­perchlorhidrie, gstrite cronice, dila­­tație de stomach, atom­i gestro-intes­­tinale, constipar­e obicinuită etc. Con­gestia ficatului, stază in vena­ porta, gravelă etc. Aceste ape cu așa re­putație pentru boalele tubului diges­tiv în cît multe persoane care au frecventat Karlsbad, Marienbad, Ki­ssingen, Vyehy etc și-au găsit vin­decarea numai la Slănic. Aparatul respirator. Bron­chite cronice, emfisem pulmonar, pleurisii, adezive, cataruri nasale și laringee, faringite cronice etc. Aparatul urinar. Cataruri cronice, uretrite, blenoree, boutte militaire, cistite, pielite, nisip în rărunchi și urină, sifilis, boile de femei (nutrite și exudate cronice).

Next