Evenimentul, octombrie-decembrie 1907 - ianuarie-februarie 1908 (Anul 15, nr. 185-277)

1907-10-14 / nr. 196

— a­vmaiumur nequiss­ uis numit „hiuma íúkíi Miii ndt­iüik­li abdtsui iu uii Lugiui­b H* uiisKin­ebd < cea­laltă nevoile comunei Focșani, precum și scoaterea unui ziar. Cuvintarea d lui Kmibapce a fost acoperită din Îndelungate aplauze. * Au fost aleși in comisiunea jude­țeană 15 membri. D-nii Constantin A. Colescu, fost prim președinte de Curte, fost pre­fect în mai multe rânduri, fost depu­tat și senator; Vasile Apostoleanu, mare proprietar, fost prefect și de­putat ; General Z. Vasiliu ; Petre Ba­­rozi, advocat, fost prefect; C. T. GuțP, mare proprietar; T. Avr. Agu­­­letti, fost inspector general școlar, fost prefect; Costache I. Giță, mare proprietar, advocat; Ion G. Giurgea, mare proprietar, fost primar la Odo­­bești, Maior G. Pastia, mare proprie­tar ; N Teodorescu Odobeșteanu, mare proprietar ; N Dacu, mare pro­prietar; Em. Puroherea, proprietar, inginer; T. A. Constantinescu, pro­prietar, advocat și Teodor Ienibace, proprietar, advocat, I. G. Giurgea, Eugen Calistrat, mare proprietar. In comisiunea comunală au fost aleși 20 membri: D-nii Dimitrie F. Caian, fost primar al Focșanilor, pro­fesor pensionar ; Ion S. Ciurea, fost prefect, fost deputat și senator, fost primar al orașului, mare proprietar; Constantin Csrdaș, advocat, Necu­­lae G. Ilie, mare proprietar; Andrei Coleș, proprietar, farmacist, Iorgu Pamfil, proprietar, profesor la liceu; G. V. Vico), advocat, A. Copcescu, profesor, Constantin Chirițescu, pro­fesor la liceu, D. Dimiu, profesor la liceu, Simion Crainic, profesor la li­ceu, Ion Nanițescu, profesor la liceu, Ion Coleș, profesor la liceu, Lascar Dumitriu, advocat, Dr. Mrisoeherale, Pavel Receanu, proprietar, comer­ciant, Ghiță Potop proprietar, fost consilier comunal, Gheorghe Simio­­nescu, advocat, proprietar, fost con­silier comunal, Constantin Săndu­­lescu, proprietar, pensionar, fost con­silier comunal. In comitetul de redacțiune al ga­zetei care apare la 1 Noembrie fi­gurează următoarele persoane: D. F. Caian, N. N. Bibescu, ad­vocat, fost d­putat, mare proprietar; Constantin Chirițescu, profesor; D. Dima, profesor ; G. D. Vicol, advo­cat; Lascar Dimitriu, dvocat; Leo­­nida Ballan, advocat ;­­ndrei Coleș farmacist; N. Teodore­u Odobeș­teanu, mare proprietar Thomescu, advocat; C. Zimfirescu, profesor. Această importantă Întrunire a a­micilor noștri a produs mare sen­zație In localitate Se știe că «Voința Națională" a­nuntase Întrunirea comisiunei parla­­mentare pentru ziua de 15 Octom­brie.De la această dată ea a fost ami­­nată pentru ziua de 22 Octombrie, iar astăzi presa liberală anunță că comisiunea se va întruni „inrevoca­bil în ziua de 25 Octombrie. Până acum convocarea comisiei a fost amintită in modul următor : Presa liberală in timpul vacanței fixa data de 1 Septembrie. De la 1 a fost aminată la 15 Septembrie ; de la 15 la 25 Septembrie; de la 25 Septembrie la 1 Octombrie; de la 1 la 15 Octombrie ; de la 15 la 22 Octombrie iar de la 22 a fost a­minată pănă la 25 Oct.și probabil că amintirile vor curge mereu. Și când spuneam noi că acestea sunt un fel de calende grecești, „Liberalul" nu voia să creadă. In cercurile liberale din localitate circulă versiunea că d-l Kernbach actualul prefect de județ va fi nu­mit în magistratura inamovibilă. In locul d- lui Kernbach în frun­tea prefecturei de județ se zice că va fi numit d. N. Cozadini. ULTIMELE INFORMAȚII Astăzi prefectura de ju­ leț a fost încunoștiințată telefonic că în comunele Crist­ești și Hră­nești din acest județ locuitorii s’au agitat din nou. Cu toții s’au dus la locuința arendașului d. Siezen amenin­țindu-l câ-i va pune foc casei și productelor, iar pe d­­nsul îl vor isgoni dacă nu va conveni la cererile lor. De la curte sătenii s’au dus și au ridicat recoltele cu sila, atît pe ale arendașului cit și pe ale lor semănate pe pămîntul arendașului fără să achite a­­renda datorită. Spiritele continuă a fi agitate și locuitorii s’au sfătuit ca de Luni să pună plugurile în o­­goarele moșiei. Ni se comunică faptul că Prefectura județului nostru a dat in mod confidențial ins­trucțiuni primarilor comune­lor rurale ca aceștia să sfă­tuiască pe locuitori să nu con­vină la nici o propunere de tocmeli agricole, făcută de a­rendași sau proprietari, până ce nu va interveni o nouă lege a tocmelilor agricole. Faptul acesta in destul de grav, demască atitudinea ac­tualului guvern față de noile agitații sătești, stimulîndu-le prin astfel de măsuri, în loc de a căuta să le liniștească. Se zice că această dispozi­ție a fost luată in urma in­tervenției d-lu­i Stere. Ia astă seară trupa de operete de sub conducerea d-lui Grigoriu va cînta frumoasa operetă «Regele Vî­­nătorilor» cu concursul d-nei Marieta Ionascu. Eri tribunalul de Boto­­șani a reconfirmat man­datul de depunere a aren­dașului Gutman și a vechi­lului acestuia. Se știe ca din 15 din 15 zile mandatul de arestare trebue reconfirmat. Se zice că Gutman făcut și de această dată apel la camera de punere sub acuzare. VICTIMA ORA — Tel­egr­af».«» dLlit. laver oficial — Telegrama Sultanului extră împă­rații­ Francisc— Josef Viena.­­ Ziarul Politsche correspondentz spune că sul­tanul în timpul boalii îm­păratului Francisc­­ Iosef ia adresat o telegramă expri­­mîndui mîhnirea sa că îm­păratul a căzut bolnav pre­cum și bucuriea sa acum că împăratul merge spre bine. Cehii au consimțit la demisiile mi­niștrilor Pacek și Fost Viena.­­ Clubul Junilor Cehi a consimțit la demisia proectată a miniștrilor. Pacak și Fort a­­ceștia în urmă au patentat ba­ronului Reik demisiunile lor. Desmințirea unei știri Petersburg.— Știrea dată de ziare streine că clădirea administrațiunei poliției ar fi fost subminiată este în mod oficial desmințită. Catastrofa din Italia pricinuită de mari cutremure de pământ Roma.­­ Ziarul Messagero zice că toată partea Italiei care a fost pustiată de dezastrul de la 1905 este în mare alarmă temînduse de un nou cutremur. Amănuntele despre dezastrul din arondisementul gerace au produs o nemăsurată impresiune. Oameni de știință relevă faptul că și în 1905 cutremurul a fost precedat de o lungă erupțiune a vulcanului Strom­boli care a încetat în urmă subit Ca și în anul 1905 cutremurul a fost simultaneu cu mari ploi de toamnă care au trebuit să umple profundele crăpături ale pămîntului de origină vulcanică și pătrunzînd în pămînt sau întîlnit probabil cu comunicațiuni de ale vulcanului. Se crede că numărul morților ar fi de 300 dintre care 250 la Ferr Rnzano iar vreo 50 în celei ant­e părți ale țărei, rîniți sunt aproape 1000 de oameni. Generalul Alipandi comandanții div­ziunei din Cantazaro se va duce la locurile dezastrului pînă atunci a împărțit o mie de corturi militare. După­ o depeșă din Gerace ■ar fi scos de sub dărâmături vreo 212 cadavre de la Teruzano unde numărul morților și răniților sar sui la 500. La Santensinna o familie întrea­gă a fost acoperită de dărâmături de unde a fost scoși toți ră­niți. Ziarul Popolo romano spune că guvernul a ordonat să se constate de către biroul teh­nic financiar întinderea pagubelor pentru a putea repede să facă o degrevare de im­pozite. nu ții Regretă însă că puterile nu țin socoteală de conduita reală a sîrbi­­lor care nu au început acțiunea re­­voluționară nici nu au făcut propa­­gandă armată și nu au recurs la formarea de bande de cit în scopul legitimei apărări. Formațiunea de bande nu trebue atribuită Unei greșite tălmăciri a art 3 din programul de la Myerszteg, bandele bulgare există deja din 1903, deci înainte de acest program care a fost elaborat in toamna anului 1903. Populațiunea părăsită în voia ban­delor a fost obligată să facă un act de legitimă apărare și a se uni pen­tru cauza revoluțiunei. Iată dar cauza aparițiunei bande­lor sîrbe cari au un caracter pur de­fensiv și nu au fost create prin in­terpretarea falsă a programului sus numit.—Cit despre statu quo pe care puterile își bazază delimitarea nați­onalităților, guvernul declară că nu se poate vorbi de un statu quo de­oare­ce de multă vreme deja starea lucrurilor a variat în mod continuu și proporțional cu puterea de propa­gandă a diferitelor naționalități. Gu­vernul văzînd în reforme un gaj pen­tru un mai bun viitor al creștinilor din turei ea, dorește ca aceste reforme să se întindă și la sangiacurile unde elrbii sunt expuși la mari rele de cu­ aiurea. Intinzând acțiunea reformelor și la aceste sangiacuri puterile înde­plinesc o operă umanitară și vor în­tări încrederea populațiunei creștine din Turci­a, în neprirtinirea și in­e­­ficacitatea reformelor. Dac­ i puterile ar deslipi aceste san­giacuri de la acțiunea reformelor a­­cestui vechi leagăn al statului Sâr­­besc ar fi amenințat pînă la existen­ța sa. Tren atacat de o bandă Petersburg.­La Kutais o ban­dă armată a atacat trenul de poș­tă asasimnd pe un jandarm și rînind pe alți patru și rîpind poșta, de asemenea lângă Elisabet­­gard trenul poștal a fost alocat însă atăcătorii au fost respinși. Atacarea trupelor franceze de cătră M­uley Hafid Londra.­­ Ziarele află din Gibral­tar că în noaptea trecută Muley Hafid a atacat Magadarul, vasele de resboi a amiralilor Aube și De­saix au deschis focul atăcători au suferit perderi considerabile. Mai mult de 1000 de oameni din ar­mata lui Abdul Aziz a fost debar­cați îndată pentru a întări garni­zoana. Votarea unui credit de 6 milioane pentru Inundați Paris.­ Camera a adoptat în unanimitate un credit de 6 milioane pentru victemele inundațiunilor. Nota presentată de primul minis­tru fizic Pasici privitoare la re­formele din Macedonia Belgrad.— Primul ministru Pasici a presentat miniștrilor Austro Ungariei și Rusiei răspunsul la nota privitoare la reformele in Macedoniea. Guvernul Sârb prin această notă mulțumește puterilor pentru interesul ce poartă soartei și egalităței popoa­relor creștine. Din Turcia se aderea­ză cu cea mai mare satisfacțiune la dorințele puterilor de a se pune un sfirșit acțiunei bandelor. EVENIMENTUL Desmințirea unor svonuri relative la serbarea Plevnei și guvernul Sirb Sofia.­Svonurile resplndite de oa­re­care ziare pretinzând că ministrul Stanciov intre altele ar avea ca mi­siune să reguleze la București înțe­legerile survenite cu ocaziunea ser­bărilor de la Plevna sunt cu totul nefundate asemenea neînțelegeri ne­existente. PUBLICAȚIE • 9 Cercul Militar Iași face cu­­noscut amatorilor că in ziua de 20 Octombrie a. c. se va ivea licitație in localul Cer­cului, strada Carol No. 44,pen­­ru darea în antrepriză a po­potei ofițerilor. Condițiunile de angajare și garanția ce trebue depusă se pot vedea in fie­care zi la cancelaria Cercului Militar între orele 3-6 p. m. Comitetul 33UQUIX­OOC Capitan ASStraja Licențiat In drept O­C­­A­­T* Strade Butii 24 :ocoooooococxx300 ocoooc Virgil Hulban AVOCAT S’a mutat în Strada Stefan cel Mare 39 vis-avis de Mi­tropolie. In cunoștiințar­e unuim nutr I­ £ UMAN POLKilE Croitorie barbatesca de primul ran Se va muta, cu începere de la 26 Oc­tombrie, în casele Lepadatu, din str. Lăpușneanu 39, unde „Magazinul En­glezu, ca și atelierele sale de „Croitorie bărbătească*, vor fi instalate astfel, în­cit să răspundă în totul celor din urmă cerinți ale celei mai moderne croitorii bărbătești, instalație care se va face întocmai după modelul marelor ma­gazii și ateliere străine. In acest scop Magazinul Englez va fi asortat cu cela mai fine stofe en­­gleze și franceze, proveniență a marelor fabrici de la Sedan, Elbreuf, Verviers, Londra și Huddersfield, . In vederea instalărei sale în noul local. Magazinul Englez e din nou e compact asortat cu Blănurile cele mai fine, Pelerine și Pardesiuri de Cauciuc pe­ntru civili și militari, Pie­duri engleze, Pălării și Șapei din cele mai renumite fabrici engleze, Flanele, Articole de voiaj, Bati­ze, Gulere și Manșete de cea mai fină calitate, pre­cum și un bogat asortiment de Parfu­merie și articole de b­aleta. Lingerie gata și de comandă. Magazinul Englez mai confecționează după comandă,, Costume de piele și Bobe pentru avocați și magistrați Magazinul Englez mutîndu-se, cu începere de la 26 Octombrie, în casele Lepadatu din strada Lăpușneanu 39 va fi ast­fel asortat și instalat, în­cit atelierele sale de Croitorie bărbătească să poată rivaliza cu atelierele similare din străinătate așa fel că Magazinul Englez va fi cel mai căutat atelier de croitorie din întreaga Moldovă. C 3 Premiul de J­ei 0,000 precum și alte multe cîști­guri plătite clienților noștri, sunt cea mai bună dovadă că, Colectura Magazinului Con­servatorului e cea mai norocoasă din Moldo­va Intindeți deci mina norocului ! Mai posedăm citi­va bilete pentru clasa 6-a. Magasinul Conservatorului Iași Str. Lăpușneanu 32 Note și instrumente muzicale Piant și Gramofoane. Doctor Aspisie K­acarouitschi Asistentă la Clinica infan­­tilă, Specialistă în boli de copii Str. I­omînă 11 A­VI S Contra pagina de la aproa­pe 3.000.009 bilete de tramvai, care sunt a se comanda, este liberă de dat pentru recla­mă. A se adresa la Direcțiu­nea­ Tramvaiului Electric Iași De închiriat fur­ b­ătare de îndată, cu sau fără mobilă, vila d-lui Ștefan G. Theodor de la Copou foastă proprieta­te a d-lui Leon Bologan, zece minute depărtare de la tramvai, compusă din șapte oameni de stăpîn, sală de mîncare, grajd de 10 cai, bucătărie spălătorie, șură de 6 trăsuri, ham­bar, atenanse pentru servitori, toate în stare foarte bună, 4 hectare pă­mint arabil, 200 pomi roditori. A se adresa la dl. Aurel Tomescu, Str. Tom­a Cosma No. 9. S.UOC3OOOOOCQ13GI OOÖOOOOOOÖOVg "MN­LCSMOIM Fost Magistrat AVOCAT oooocaoooocc­ococogcococSc □ ~ -ttO-a*- Q -**- □-*K- Cl-a [UNK] A î FARMACIA I. ROI BARD Pfiaț» 81, i Sosesc zilnic medicamente­ noi: * Specialități străine. Ape minerale, * Parfumerii, Articole de Pansa­ti­mente și Bandage Q ca­*a#­JU. J. Zîrza De la Conservatorul din Milano dă lecție de Canto. Com­posite. Orchestrație oo «es® o «ie* o mm o mes o mm5 G. V. MAREȘ AVOCA.T Iași Str. Mitropoliei 18. ftp u învață în condițiuni foar­­te p ¥ial £­ul­t­­e avantajoase o casă compusă din 3 clădiri, zidărie solidă, cuprinzîrid 15 apartamente și un local pentru crîșmă tip dughea­nă în tîrgușorul Pașcani, alăturea de gară, aducînd venit anual 3500 lei Informațiuni la administrația aces­tui ziar. ĂrA de Succes Hors Concours, Paris 1900 MARELE PREMIU, St-Louis 1804 I Alcool de Monthă del Rap­­ Singurul alcool dr.W3 Mtntha veritabil,1 flUTURA HIGIENICĂ de un gust plăcut, și delicios di. răcorităt­e, calmează instan­taneu setea și asanează apa. I ELIXIR SUVERAN contra Indigestiilor, î Disenteries, cholerine­. Împrăștie furc­i­rile de inimă, de cap și de stomac. I Steeliest asemenea spenia Dinți si To&Uta S ! PRESERVĂTIV contra EPIDEMIE^ |Refnsajt imitațiunlle. Cerejî nnmele de fllÎșTfS?] Grand Prix ét JLoniS 1904 Dépöt principal â lassy Dr. Conya frbres njE YENXAWtm Casele din strada 40 de Sfinți No­­i, proprietatea moșteni­toarelor def. Dr. Ursulescu. Doritorii de a cumpăra să se adreseze la d­r. Longinescu avocat, str. Săulescu No. 5. INTERESANT pentru AGRICULTORI Cumpăram ori­ce cantitate da Cîjippă Melu­stto și Nemolițato ,i­tind prețuri foarte favorabile. Dăm cultivatorilor cea mai bună sămînță din Bolognia cu prețul fostului precum și Instrucțiuni pen­tru cultura cinepei. A se adresa la : Societatea Tex­tilă Jassy. De închiriei viitor 27 str. Română Casa mare întreagă cu opt odăi 2 antrete 2 cămări pentru lemne sub­ sol și pivniță a să adresa D-rei Mălinescu fără misit. De vinzare 200 vedre vin Dl. Chiriac. Șoseaua Racoviță 8. Apele minerale Vindecă sigur bo­lele de stomac, intestine, fleet, ri­nichi, beșica udului, eri­i­­c­lui, diatesa urică etc.­Cu aceste ape se poate face cura la domiciliu tot așa de bine ca și la isvor. Isvorul Tip. 1 este apa cea mai h­igienică și digestivă, băută la masă cu vin sau simplă. Pentru comande a se adresa farmacis­tului Ioan Werner, Furnisorul Curței Re­gale,— Iași. S. Bal­tă AVOCAT Strada Caro­l Ao. 42 —JASSY Se însărcinează cu facerea actelor ne­cesare și mijlocirea împrumuturilor la Creditul Viticol A te feri de contrafaceri = —...... Cereți numai adevărata Pudră Germandrăe 8«or*tul Promussini Füriem de M1GN0T BOUCHER, Perlt rAKFUKEUR - 10, RUB VIVIENNE 19, » CONSTANTIN 6. POPESCÜ fost Magistrat AVOCAT 9 Strada Rosetti No. 9 Oft t/m7nFO un filodendron VIII,ctin aproximativ 3­50 m., înălțime, evind 32 frunze. Planta este admirabilă ca frumu­­seță și foarte bine întreținută. Mă se adresa la redacție, de vânzare la­­­IPARFUMERIE, FARMACII PROGUERII etc. I KALODONT ‘tubul* PASTA pe PINȚI indispensabilă l Au FA.SARG sSohnACI,Viena-fari^„bani REPRESEIVTAIVTI 8UI.L08LBI­ CHRESTI la |CERETI| a se feri de l ú Salvator “Isvor tuaa do vădit ea neatent la boli de rinichi și de vesica (udului), dusurie, reneetisele fată și diabet, precum și la catarurile organelor respi­ratorii și digestiva. Mnertadara hmW Mntw ăla SndapMt, T. BudtMMktart I. Sa g#seape la tat# Arogueru­la principala, t BepaaMsA peincapal la Iași: Sail. Vrațtl Ba Kenya. 1 nr. —ni ■ nmT^rr*r~t-------------------------- m

Next