Evenimentul, februarie-martie 1908 (Anul 16, nr. 2-50)
1908-02-02 / nr. 2
r — A- N U L XVI. -No. 2 —""ii ir~n REDACȚIA și administrația 41 läiMiüfiieauii fl IASI <ov Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani Telefon %,iar Conservator SÂMBĂTĂ 2 FEBRUARIE 1908 abonamentul MV AX so LEI • LMVI 1« LEI « LUMI 5 LEI 'anuatate PE Vivax so lei ANUNCIURI, INSERȚII și RECLAME 51 bani vândul în pagina 3-a Telefon PROFANARE Unde «fti tu umbră măreață a lui Alexandru Lahovarui, tă fulgeri ‘cu disprețul tău pe acei ce îndrăsnesc să se mai intitulese astăzi „Partid conservator Delavrancea Partidul conservator asistă astăzi la un trist și dureros spectacol. Acei cari în luptele politice n’au uzat de alte arme decît de corupție și trădare, acei cari în setea lor de parvenire n’au cunoscut alte căi decît intriga și farsa, exploatează astăzi cu nerușinare memoria acelor figuri mărețe cari au fost pentru partidul conservator niște adevărați apostoli, cea mai desevîrșită întrupare a jertfei,cinstei și statorniciei. Acei pentru cari demnitatea este o monedă fără curs pe piață, acei pentru cari cinstea nu există nici măcar sub forma unui ideal, faliți politici, cari prin profanarea memoriei lui Lascar Batargi,a cărui succesiune cu o îndrăzneau fără de margini vor să și-o revendice, încearcă astăzi șă smulgă opiniei publice favoarea unui concordat, în baza căruia să poată dăinui ca grupare politică distinctă. Trist și dureros spectacol, care îți înăbușă revolta, umplîndu-ți sufletul de desgust și compătimire. In goana lor nebună după partizani și reclamă, uită aceștia că succesiunea politica a lui Lascar Catargi departe de a fi un proces scandalos, departe de a fi o afacere veroasă, este un patrimoniu sfînt, operă măreață, făurită din dragoste de neam, cinste și statornicie, care tot cu cinste și statornicie se poate moșteni. Nu poate invoca nici consequența nici sinceritatea lui Lascar Catargi acela care la 1882 propaga prin * Românul“ ideile socialiste, pentru ca nu mai tîrziu decit după doi ani să repudieze prin publicitate cele scrise, declarîndu-se de liberal moderat, și care doi ani după această declarație, părăsește partidul liiberal, pentru a începe în 1888 să fregventeze întrunirile de la d. Petre Carp. Acei care vor crede însă, că convingerilor și ideilor profesate în mod sincer se datorește această fluctuațiune continuă a d-lui Take Ionescu, se înșeală amar, cîci nu mai departe decît după cîteva luni părăsește întrunirile de la d. Carp, reluîndu-și eticheta de liberal-național, pentru a se alege deputat. Doi ani mai tîrziu semnează un program în care-și zice liberal-democrat, pentru ca iarăși un an după aceia, la 1891 părăsind din nou partidul liberal, să figureze pe lista administrației conservatoare din Craiova sub eticheta de liberal independent. In toamna aceluiași an, d. Take Ionescu face declarații de conservatism regretatului Alexandru Lahovary și fără multă șovăire, în urmă se înregimentează în partidul conservator, pentru ca scormonit de patima preponderenții și a șefiei, să-l răstoarne în două rînduri de la putere, fiind în continuu, de atunci și până astăzi, sîmburele intrigei și al discordiei din partid. Nu-i este permis să revemdice tradiția conservatoare și credința sinceră și statornică în conservatism, aceluia, a cărui întreagă activitate politică, se rezumă într’un roman de călătorii, țesut din intrigă, patimi și ambiții personale, a celui care confundă un partid politic cu o societate politică pe acțiuni, în care poftele personale și căpătuirea partizanilor, primează interesele obștești. Memoria lui Lascar Catargi și Alexandru Lahovary nu poate fi invocată în numele demnităței și cinstei, de către acela care a încercat să comploteze decapitarea șefului căruia îi mărturisise credință, de către acela care are afacerea conversiunei la pasiv. Faptul acesta constitue cea mai îndrăzneață profanare, care nu poate avea măcar nici scuza sinceritatei, spectacol trist la care desgustul și compătimirea îți înăbușă revolta și la care cu durere asistă astăzi partidul conservator. ...........—c=> e=e=~---------— Cele două partide Ziarul Viitorul care s' a prezintat și continuă de a se prezenta atit j #« bine publicului,— (b și a organ »sibsral național,— făcea mai zilele trecute teoria celor două partide istorice, și sa arata foarte mâinit că prin retragerea d-lui Take Ionescu cu susțiitorii săi, din partidul conservator, jocul politicei de echilibru în regimul nostru constituțional, se găsește sfărâmat. „Viitorul“ adaoge că din această împrejurare, rezultă că numai partidul liberal râmine ca partid de guvernământ,— și cu modul acesta se întrerupe alternația celor două partide la guvernul țării și se aduce astfel o mare atingere principiului care reeă din sistemul nostru constituțional: îngrijirea confratelui nostru bucureștean, pacii de îmbucurătoare poate să fie pentru partidul al cârui interese le apără, — pe atu >ste în acelaș timp de neîntemeiată. Au, echilibrul de care ne vorbește ;iitorul e departe de a să se fi rupt prin eșirea d-lui Ionescu din parc , tidul conservator. Tot ce a fost nesincer, dubios și frauvoitor ideilor noastre a urmat pe dl. Ionescu, ■— așa că partidul conservator are astăzi satisfacția sufletească de a se găsi comod acasă la el, și de a nu mai fi silit asta de strajă spre a nu scapa din ochi mișcările unor musafiri ce se dedeau de prietini și care până în cele din urmă s’au demascat că ne-au fost și ne sunt dușmani. Astăzi partidul conservator se găsește cu mult mai tare, prin omogenitatea lui compactă și prin unitatea lui de vederi,— de cum se găsea, pe când dl. Take Ionescu spunea că are numărul cu el și nu-l pune la dispoziție,— pe când în realitate nici numărul nu’l avea,— iar captațiile politice de ■ care se servește astăzi spre a face pe șeeful de partid, — se datoresc mijloacelor pe care partidul conservator in sinceritatea lui i le-a pus la dispoziție. Dacă însă în rîndurile conservatorilor curați se găsește o situație politică limpede și bine lămurită, oare tot așa se poate spune și de situația in care se găsește partidul liberal ? Iată ceea ce rămîne să exanxim stor-----------------------------------1 o Raul Crăciun FARSĂ D-LBI STURDZA In toiul luptelor ce se dădeau în sinul comisiei agrare, intre diversele grupulețe din sinul partidului liberal, cu ocazia și pe tema reformelor agrare, d. Dimitrie Sturdza de teamă că reformele să nu intimpune o vie rezistență chiar din partea majorităței, ingenios ca întotdeauna, găsise formula cu care să împăciuiască spiritele revoltate! Al noulea minister ! Știrea fu primită cu aplauze, adversarii cei mai înverșunați ai reformelor, ca d nii Stoicescu și Djuvara au fost reduși la tăcere, bad. Djuvara, în speranța celui de al noulea portofoliu, primi să fie și raportor la Cameră. Astăzi, după ce majoritatea proectelor au trecut prin parlament, d. Sturdza întoarce foaia, susținând că de vreme ce consiliul superior agricol a ușurat multe din sarcinele ministerului de domenii, un nou minister al agriculturei nu mai este necesar și că neînființîndu-se al noulea minister, nici o remaniere nu mai poate avea loc. Știrea a produs o mare consternare atit printre candidații la portofoliul agriculturei cit și printre cei ce așteptau remaniarea, ca să ia locurile d-lor Haret și Toma Stelian. Aceștia, susținuți de tinerimea teneroasă, amenință pe d. Stardsa că farsa aceasta nu va putea , rece așa de ușor și că dacă d-saim voește să facă remanierea, o 1 -or impune-o dinșii și fără voia l-sale. < D. Sturdza amenințat de o cină ministerială, s’a găsit mi j noment într’o mare încurcătură * ! Iar a găsit și aci șurubul, ă t trimis remanierea pentru ziua 1 de... 1 Aprilie. I Desigur, o nouă pîcîleală. ! Mărunțișuri ge i cu Ursu, unde i Ursu. ?! Ni se aduce știrea, pe care însă o dăm suloare care reservi, cum cu celebrul deputat țărănesc Ursu, ar fi mîncat la moșia Gropnița din Județul nostru, o sfîntă de bătaie, de la locuitorii de pe acea moșie, —nicit acest incident dor pune în imposibilitate pentru multă vreme de a mai da ochi cu parlamentul. Iată cum ni se narează că ar fi devenit cazul : Dl. deputat Ursu, de cite ori e om cu chef, adună țăranii și le ține discursuri democrat - Socialiste. S'a înfriplat Insa că in ziua cu pricina, țăranii se sculase pe piciorul stiuj și erau și cam tinichii. Din explicații în explicații, și după oarecare întrebări răstite că unde le ie pămîntul ce ii s'a promis de domnul deputat, preopinientul fu înșfăcat de chică și bătut măr. Așteptăm confirmarea faptului spre a reveni cu detalii mai ample. D. Take Ionescu și suboanția întreaga suflare politică era zilele trecute alarmată de faptul că «Adevărul» luase la refect pe d. Take Ionescu. Cele mai varii și mai curioase versiuni circulau pe piață, ba că d. Take Ionescu face concurență democraților de la « Adevărul», ba că d. Mille s’a botezat și cîte și mai cite altele de soiul ăsta. Adevărul era lasă că d.Take Ionescu uitase sau se făcuse că uită să plătească subvenția la t Adevărul pe luna Ianuarie, iar d. Miile l’a scuturat puțin ca să-i aducă aminte. ,The right man in the right place“ Un elegant cupeu, proveniență Iondonezi, cu osii patent și geamuriizolate, tras de doi superbi telegar roibi, pursang englezi, neastămpărați și mergînd mîndri cu capetele sus, conștienți parcă de ce poartă in urma lor. Un vizitiu cu mustățile rase—mutră de american—purtînd o enormă căciulă de blană de urs și o pelerină idem. Un domn foarte corec îmbrăcat, perfect inmănușat, bold de briliant în cravată, baston cu minei de argint masiv. Un tot redeșteptînd în mintea privitorului ideia de tradiție, de străbuni, de blazon. Toate acestea le-am văzut în fața redacției ziarului democrat „Opinia“. Treceam tocmai In momentul cînd domnul din cupeu—un distins și erudit profesor universitar—punea piciorul jos pentru a intra în redacție. Este intimpinat de unul din direcții gazetei, fost deputat și binecunoscut prin dragostea sa pentru tot ce e al țăranului. — D-ta aici ? Nu mai departe dela aseară mi s’a spus că erai la Huși. — Apoi așa este. Ce te miri ? Eu pot oricînd să mă găsesc, în acelașimp, in două localități diferite. Dar, spropos ne-ai promis un interview, ii l-ai adus ? — Mieux que ila... am adus un articol, iată-1. Și zicind aceste cuvinte profesorul universitar scoase din buzunarul de la piept al paltonului Iteva file de manuscris. — „Tis right man in the right lack“, silabisi directorul, asta’i curat și inglizești“. — Citește’l și dă’ți părerea. — Ia să vedem. Și directorul inepit a parcurge manuscrisul cu ochii. — Pasagiul ăsta ar putea să lipească. Nu de altceva, dar ai să ți osești beleaua, d-ta zici că: „Toți care sufereau de presiunea acelei atmosfere încărcată de prejudecăți și de privilegii, au aclamat, ca un semn de liberare, era nouă care li Se arata, datorită d-lui Take Ionescu și care deschidea un orizont mai larg, mai vast activităței c și ideilor lor“. 1 — Ei bine ? ! — Păi la aceasta ți se poate oc bpta prin o simplă întrebare : De te-ai vizat în acea „atmosferă în mercata de prejudecăți și de privit legii* ? De ce ai părăsit partidul liberal dacă atmosfera aceasta tei înăbușa? „Legăturile trainice cu toat păturile sociale ți se oferea cu prin sosință partidul d-lui Stere în caree sentimentele democratice pot găsi un câmp nemărginit de desvoltare... — Cred că știi în ce împrejurăr am trecut la conservatori tocmai cu care figuram chiar în comitetul executiv al partidului liberal... — Cum să nu știu dar tocmai daravera asta nu-ți justifică deloc fie următorul pasaj : „Deoarece forma constituțională face să emane puterea guvernului de la națiune, prin voturile exprimate de alegători, este trebuință de a ridica această masă a alegătorilor, de a îngriji de educațiunea ei politică și socială in principiile conservatoare democratice arătîndu’i lămurit drepturile și datoria ei, ca, devenind cit mai conștientă să se poată feri de primejdia făgăduelilor incoherente ale apostolilor moderni*. — Ce vezi rău în rîndurile de ma sus? — Mai Intăi faci aluzie directă la Alecu pe care ’l numești, în zeflemea apostol modern și ai ceru să ’invinuești că nu s’a ținut de cuvint. N’ai dreptate căci dacă te-a smolnit da la liberali, n’a fost pe degeaba, te-a făcut secretar general. Asta insamnă că te-ai „lăsat ademenit de lingușitori” după cum scrii mai jos? Dar nu mi-ai spus ce 'nseamnă : „ The right man in the right place? ? N’ai putea să’i pui un titlu românesc ? — Nu, lasă’l așa că’i mai higher iffe. — O fi, dar democrații noștri dinlub nu prea au să-l priceapă. La urnia urmei, fie, căci tot n’au să priceapă ei nici articolul. — Va să zică apare azi. — Da. — Salutare. — Cu bine. Americanul de pe capră atinse unor telegarii cu cravașa. Elegantul eupeu se depărtează în dăruitul lin si roatelor cu cauciuc, iar eu am ramas în loc meditind asupra principiilor democratice. ! Nici vorbă că așa trebue să fie : ! The right man In the right place?, s English, t ance un succes!... Nu e dată ca d. Bădărău punînd piciorul pe tribuna clubului din Piața Unirei, să nu înregistreze un nou succes politic, s’alungă succesele de senzație inregistrate pană acum, cu destăinuirea Mesagiului., Regal mai înainte ca acesta să fie redactat și cu destăinuirele celor, petrecute în consiliile de miniștri, unde ța sa în calitate de logofăt al dreptăței lua parte întotdeauna, zilele trecute d. Bădărău a făcut o nouă destăinuire de senzație care le pune vîrf la toate. Pe cînd d. Take Ionescu la București făcea toate sforțările ca să arate că are idei și program și că primul punct din program e colegiul unic, d. Bădărău la Iași vine și declară, fără măcar să-l întrebe cineva, că d. Take Ionescu n’are nici idei, nici program, nici s’a gîndit vre-o dată la colegiul unic. Știre de senzație, succes enorm! Un lucru însă : Cum remîne cu partidul ? Are sau n’are idei ? Ecouri politice Grevă ministerială Steredt că astăzi la cameră vor avea loc incidente serioase intre unii membri ai cabinetului și majorității. Dl. Sturdza nu vine de mai multe zile la cameră, supărat de modul cum s’a alcătuit legea Casei Rurale. Dl. Ionel Bratianu care se pusese și d-sa în grevă, a trimes respuns d-lui Sturdza să vie la cameră, ori ae nu sparge toate granmile. . ............ Dl. Sturdza a zis solului, că va veni, dar va combate legea. Se așteaptă incidente nostime. Slujbă, nouă Voința Națională anunță că Dinu Brătianu a fost numit prim-sub-Director al Creditului Funciar Rural, cu atribuțiuni de Director. După cit știm, la Credit nu a existat funcțiunea de prim-sub Director, ea a fost creată acum pentru a se da dlui Dinu Brătianu o situațiune preponderentă și a indica, de pe acum, ca Director, la eventuala retragere a d-lui Dim. Sturdza. Conse r»otorii A.lt. Tlîvnho»d ța urma retragerei din ciob grupărei tukiste, în frunți cu d. Dimitropol, conservatorii din Dîmbovița s’au reorganizat sub preșidenția d-lui Constantin 014- ttiscu fost ministru. S’a hotărit de asemeni aparițiunea ziarului „Credința" care va susține interese conservatorilor din acel județ. Deforma jandarmariei rr prin noul proect de lege pentru organizarea jandarmeriei rurale, ofițerii de jandarmerie vor fi recrutați dintre ofițerii din activitate. Față cu această dispoziție a unei legi, care nu a fost încă votată, ministerul de interne a comunicat oițerilor de rezervă, care fac parte din jandarmerie, că ei vor fi pușin disponibilitate pe ziua de 1 Aprilie 1908. Prea multă grabă, pentru o lege nou nevotată. DIN ROMĂ — IANUARIE — i Note de P. Bobescu (Urmare și fine) De partea celaltă, biserica răspunde în Piazza Santa Maria Miggiore ; două morminte papala păzesc această ieșire : în stingă papa Nicolae V-lea, a cărui statue privește 3 ușa, in dreapta Clement IX-lea, o lucrare frumoasă, artistică, o statue I a papei, în costum pontifical stind , pe tron, cu mina dreaptă ridicată in aer, nu știu binecuvîntînd sau smanințînd, și sub tiara cu trei coroane , puse una peste alta, pare un rău 1 boinic, un căpitan din evul mediu, , ai cărui ochi fulgeră energia sub sprîncenile încruntate și a cărui i barbă ascuțita și rară, pare arsă de focul muschetelor și uzată de viața de răsboaie. Și sub periștii, stă falnic , ordinând IV-lea catolicul, regele Spaniei, bronz prăfuit ce arată cu mina dreaptă, în care ține topuzul, intrarea bisericei. In piață, o coloană Înaltă de marmură poartă statuia de bronz a Fecioarei. La început, această coloană era în bazilica lui Constantin din Forum, dar papa Nicolae V-lea a adus vaci, a așezat-o în fața bisericii și a ridicat pe înălțimea ei o statue in bronz. Și colo, în față, strada Carlo Alberto se termină în Piazza Vittorio Emanuele, în mijlocul căreia este grădina. Iarba ce strălucește în soare ca fire de safir, formează covoare largi, rotunde, grațioase pe lingă cari se încolăcesc aleele albe de prundiș ; palmieri giganți iși ridică in ater sulul trunchiului lor neted din vîrful căruia se desfac frunzele enorme, verzi, lungi de trei patru metri, cari în curbe elegante își pleacă vîrfurile lor în jos semimînd cu niște pene colosale. Laurii înalți ca stejarii, stufoși și plini de sevă, primesc razele soarelui pe frunzele lor rotunde, lustruite de par date cu lac; pa trunchiurile lor noduroase alți palmieri iși resfiră frunzele late ca niște evantaliuri; alți arbori Își amestecă verdele exotic al frunzișilor cu obscurul brazilor, pinilor-parasol și chiparoșilor pe cînd în apele limpezi ca cristalul ale lacului, peștișorii mărunți aleargă în soare. Un murmur îndepărtat de cascadă se amestecă cu foșnetul prelung al arborilor, o vrabiee în soare, se scaldă in praful din mijlocul grădinii, un copil aleargă cu o minge, un lucrător stă trîntit pe o bancă, fumind din o pipă lungă, cu un aier de mîndră noblețe și cu albastrul semn al fierului vibrează săgețile de aur ale soarelui, pătrund printre ramuri poleind un grup de frunza de laur, proiectează pe prundigul alb umbrele palmierilor de par și mai uriași, revarsă Vieață Și lumină peste verdele viu al grădinei, peste palatele înalte cu ferestrele deschise, peste eterna cetate ce cu ochi pe jumătate închiși ascultă dusă la povestea grandoarei sale eterne, spusă în șoapte de monumentele creștinătaței, de ruinele posomorâ te și cin chibițai, de murmurul c vî..t.ferupt *1. fmttivilor ce ploua cascade de pietre pre* țioan... _ . imQ Roma, Io,nuane IvOo [ m ii1>r ........"«sivmanim Programul TotJist j ^^Toate conciliabulele takiste ținute pentru a formula programul, au avut ca rezultat un complect fiasco. In lipsa programului, pentru a evita pe cit este posibil ridicolul se v1or mărgini la simple declarațiuni ° B principii. In consecință s’a decis D î d. Take Ionescu, în discursul său s i vorbească despre administrație, pistiție, armată, instrucțiune, chistis * .rănească, promițînd că toate vor f rezolvate pe baza principiilor conseervatoare și democratice, indicind ndumai unele soluțiuni vagi. I» Rolul social al preotului ia sate (Urmare) In adevăr, prin cultura lor, prin nsăși menirea lor da a sa adresa miletului și minții, prin convețuirea a sătenii, preotul și învățătorul sunt n măsură — mai mult decât oriine altul în această țară — de a cunoaște felul de viață materială, intelctuală și morală a săteanului, de a-l înțelege și de a fi înțeleși de căre el. . . Dar în deosebi de la preot suntem drept a spera o activitate spre inel8 și ridicarea săteanului mult mai rodnică decât a învățătorului; i adevăr, învățătorul influențează mai mult asupra sufletelor tinere, putînd să le înzestreze și prin cuoștinți folositoare și prin calități umoase, care să-i facă mai vrednic pentru viață, misiune mare și care sabilește legături sufletești puternice; ar asemenea legături sunt relativ decurtă durată și cimentate la o vrîstă und impresiunile se întipăresc repede, ar și dispar tot atit de repede; apoi Beastă influență nu se exercită asu-