Evenimentul, octombrie-decembrie 1908 (Anul 16, nr. 196-265)

1908-10-03 / nr. 196

5 ABONAMENTE PE UK AN . . «O LEI PE 6 LUNI , flO LEI PE 9 LUNI I LEI la gtrainatat* unian «o lei rTolafoxx ORGAN CONSERVATOR COTIDIAN S­w­b d-irsc-ti-va-aslei, -u.aa.­u.a. coKciitet REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 14 STRADA LAPUȘNEANU 44 VINERI 3 OCTOMBRIE 19T8 -AK­UNCIU EI INSERȚII ȘI RECLAME IN PAG. La rândul § £,eU IN PAG. L­a rândul 50 Bani W( PAG. 4-a rându LO Bani Tran. xram&1 vocalo. 30 *>. IAȘI Com­pe­­sațiile Ron­îi)îți Ia aceste vremuri de com­pensații internaționale,trebuie ca și Romînia să-și fixeze punctul său de vedere. A­sta impasibila și rezervată e a mărturisi singură, că nu se simte în stare a-și îngriji propriile sale interese. Știm că guvernul, prin glasul primului ministru și prin organele oficioase a a­­firmat, că România va avea «cuvântul său“, înaintea pro­iectatei conferințe europene. Dar în ce vor consta reven­dicările noastre nu s’a spus nimic. Credem, că atitudinea lua­tă de guvern nu corespunde situației și nici intereselor statului. A condiționa obținerea de compensații numai de hotă­­rîrea conferinței europene, e ca și cum n’am cere nimic Conferința in chestiune va avea un program prealabil și nu va întinde mai departe discuțiunea. Doar nu se va reface în viitoarea conferință întreaga hartă a Europei, cu care ocaziune să fie vorba și de noi. Trebue ca Romînia însăși să pună la ordinea zi­lei chestia compensațiilor sale. Alt­fel conferința nu se va interese de România și vom aștepta zadarnic să ne între­­be conferința asupra «cuvân­tului nostru“. A nu dezbate apoi în pu­blic, ceea­ ce crede necesar a se revendica, e încă neadmi­sibil, întru­cît nu suntem sub regim absolutist și nu vedem întru aceasta vre­un secret de stat. Opinia publică tre­bue să fixeze—real, nu fan­tezist—dorințele și doleanțele actuale ale României. In această ordine de idei credem că guvernul trebue să solicite compensații de la cele două state, care au des­chis chestia compensațiilor, de la Bulgaria și de la Au­stria. Așa e real și așa practic. Cu ambele aceste state tră­im în cele mai bune relațiuni n’am luat nici o măsură con­tra ultimelor acte săvârșite de ele, , avem și au interes să trăim continu în armonie. Deci se cuvine a trata cu ele chestia compensațiilor, și lor le incumbă datoria de a ni le da. A ne plânge Europei e a ne defla de vecinii noștri și până acum nu suntem în drept a o face. Și apoi numai Bulgaria și Austria au luat în ultimul timp și deci nu­mai ele trebue să dea celor pe a căror nestrămutată prie­tenie s’au bizuit în actele lor. Interesul acelor compen­­sații pentru noi nu stă pur și simplu în ambiția de a obți­ne și noi ceva. Nu. Intre cele două state și noi sunt oare­­cari chestiuni iritante—jicni­­toare și îngrijitoare. O at­mosferă greoaie apasă în rea­litate asupra relațiunilor ex­­terne dintre noi. Și numai pentru risipirea unei ast­fel­­ de atmosfere reclamăm com­ B­u­pensații. Cu un cuvânt vizăm, pi­n lîngă altele, de care se vor­­a­bește mai departe în acest­­ ziar, două rectificări dt hotare , care în fond să ne folosească nouă, și să nu vateme nic­­i un fel de interes al vecini­­­i­lor noștri. Acele rectificări cată să fii a anu m spre Bulgaria și alta h >. I­ spre Austria. Rectificarea de hotar în­spre­­ - Bulgaria privește Dobrog­a. Hotarul dintre aceasta par­te a țarei și statul vecin nu­­ e natural. E o linie închis­ă pustă, e o graniță fictivă, întru­­­cît nu există în realitate pe teren. Și noi vrem în acea a parte o frontieră geografică,­­ bine definită și ușor de apă­­­­rat. Cum e acum, țara noas­­­tră e deschisă în acea parte —­­ de alt­fel ca și Bulgaria la­­ rîndu-i— și aceasta nu ne­­ poate conveni din punctul de l­a vedere al apărărei statului. Bulgaria prin urmare tre­­b­bue să ne acorde în acea par­­t­te un hotar natural, care se­­ poate găsi mai la sud de ac­tuala linie convențională din­­tre Silistra și Mangalia. * A crede, cum se aude, cum e că amicii noștri Bulgari, ar • avea pretențiuni asupra pose­­­­siunei Dobrogei, e o naivitate. Atari pretențiuni nu s’ar pu­­­­tea sprijini, nici pe dreptul­­ istoric, căci Dobrogea a fost­­ cucerită de acum 600 ani de­­ către Mircea și n’a fost luată­­ de­cît de Turci, de la cari am­­ reluat-o la 1877, nici pe drep­­­tul etnic, căci mai mult de­­ majoritatea locuitorilor Do­­­­brogei o alcătuesc Românii, pe când Bulgarii reprezintă doar 20 la sută din numărul 3 total și sunt situați în nordul­­ provinciei fiind imigrați din­­ Rusia , și nici pe considera­­țiuni economice, căci Dobro­­­­gea nu folosește mai nimic 3 Bulgariei pe când nouă ne dă un litoral maritim și deci , putința de a trăi economi­­­­­­cește. Prin urmare Dobrogea a fost,­­ este, și va fi de veci a Romîniei. , Ca atare ea trebue aparată și amicii noștri să fie rugați a consimți. Nu va voi Bulgaria ? E semn, că în adevăr ea urmă­rește scopuri vrășmășești, fără drepturi, și atunci va trebui să o stânjenim la timp în creșterea ei primejdioasă. Rectificarea de hotar din­spre Austria privește Buco­vina. Și în acea parte România nu are hotar geografic pro­priu zis. E tot de natură con­vențională. Și acolo să ni se ofere mijlocul de apărare contra ori­cui. Austria nu poate refuza aceasta neînsem­nată cerere unor reali aliați, cari de peste 30 ani se în­vârtesc în sfera politicei aus­triace. Și rectificarea cerută în a­­ceastă­ parte nu e la urma ur­mei în nici un sens păgubi­toare pentru Austria. Bucovina a fost trup du­ trupul și sânge din sângele Moldovei. Pâ­nă acum un veai ea a fost a statului moldovean și nu a fost anexată Austrie de­cât prin mijloacele repro­babile știute. In partea de sud a acelei țari a fost leagănu Moldovei. Acolo sunt aminti­rile trecutului glorios moldo­vean. Acolo e C.­Lung, obâr­șia Moldovei; acolo e Sucea­va, capitala lui Ștefan ce Mare; acolo e M-rea Putna sălașul de odihnă al atâto voevozi; acolo e cu un cu­vînt inima trecutului nostru istoric. Pe de altă­ parte sudu­l provincioarei ” e locuit aproa­pe compact de un sfert de mi­lion de Români. Iar cât des­pre foloasele economice din această parte sunt prea neîn­semnate pentru marea monar­hie aliată. Austria deci n’are motiv nici istoric, nici etnografic nici economic, de a refuza o rectificare în sudul Bucovine care să ne acorde un hotar geografic bine determinat , care să măgulească sentimen­tul nostru național. Ne ar cîș­tiga real și pentru totdeauna fără vre-o pierdere simțitoare .Nu va vroi nici Austria? Va fi iarăși semn, că nu urmă­rește întărirea României, cum­ se laudă pentru a paraliza ac­țiunea Rusiei, și că nu ținteș­te decât o viitoare acaparare Și așa fiind va trebui să știu trage din împrejurările actuale folosul cuvenit. (Conservatorul) UN INTERVIEV Era o vreme și nu de mult cînd la ziarele liberale, am cetit, cu o­cazia unei cuvîntâri a d­lui Vespa­sian Pella,—cine e­ o să vi­i reco­mand îndată—multe osanale pe care d-sa le aducra partidului liberal din care făcea parte și a să­cu­pina mai luna trecută Am cetit așa atunci, de pildă că d sa, adică d Pella, va consacre partidului (liberal) toată dragostea și puterea sa de muncă. Astăzi, d. Pella, î­ntr’un interview pe care i l’a acordat unui de la Adevărul, vedem că are aceleași cu­vinte pentru partidul d-lui Bădăreu de la Iași în special și pentru acel al d-lui Ionescu în general. Curios nu este, cum nu este nici u­n greu, pentru a trece așa ușor de la apus la răsărit. Luați aceiași frază, pe care d. Pella, a rostit-o acum 2—3 ani, ?­nd era liberal, puneți-o alături cu cele ce a spus acum, chiar eri, când nu mai este liberal, schimbați rrma numai din liberal, în conser­vator democrat și, iată o transfor­­mare cu ușurință făptuită, după nevoi și împrejurări. D. Pella astasi e cel mai con­vins democrat conservator, la nu mai puțin de­cît a­cum cum un în, cel mai convins liberal-național. ). Pella-liberalul rostea în sălile le întruniri din R.­Sărat, cuvînturi oțepătoare, după împrejurări, Im­­otriva conservatorilor (In care se ia și d. T. Ionescu), pentru ca stăzi d. Pella-democratul conser­­vator să rostească cuvînturi Ințe­­rtoare, mai știi, împotriva libe­­alilor... Vedem, și aceasta e o artă, că . Pella și-a jucat frumos rolul și e sigur vor fi mulți care’l vor in­­idia, căci, o afirmăm, n’am cre­zut că va & atit de ușor acel rol Adevărul vedem că’i atribue d-lui Pella calitatea de director delegat al ziarului „Opinia“, calitate pe care, după cum susțin democrații și rommi și neromini din localitate, nu l prea va pune'n largul său pe noul director adus din R. Sărat, ,străinul“ care a venit să ie­a locul cutăruia sau cutăruia, care râvnea acest loc de onoare. D. Pella, exilat din partidul li­beral din R. Sărat și fostul de­votat al acestui partid, e astăzi de­votatul partidului democrat și cu toată inima pentru d B&dărău. Deocamdată, interveviur­ii sale, precum și fotografia, apărute în Adevărul, ziar indepedent și anti... tachist, nu prea miroase a intrare serioasă într’un nou partid. Astfel de intrări sgomotoase și cu mult alai, prevestesc totdeauna sfirșituri triste și pentru cei care cred că vor avea vre­un folos și pentru acel care se a­rată atât de n­ălzit la actul care-l face. Ba nu, adică ara vrea să ni se spuie lucrul. Căci de unde pănă astăzi gazetele a­­venturei ne spuneau mereu că viitorul în politica țărei romînești, îl repre­­sintă numai d­nu­ Ionescu,­­Camă­­rășescu, — Budărău și compania, — deodată ele schimb tonul și ne adre­sează un fel de sfat, sau mai bine o invitațiune, de a-i reprimi în par­tid. — sau cum spun ziarele lor, de a opera cu modul acesta, o prime­nire. Mai Întâi, priminirea implică ideea de a lua ceva curat pe tine,—pe cînd în cazul despre care e vorba, nu poate fi chestie de așa ceva. Mai apoi o priminire cu elemente care au constituit nu de mult un obiect de dojană și de ponos pentru partidul conservator, ar fi o reintoar­cere la niște vremuri din care sun­tem fericiți că că am scapat. De aceea faceți bine și țineți vă sfa­turile pentru d-voastră, căci nouă nu ne trebuie. Nu se trebuie sfaturi Este ceva caracteristic tuturor con­­­­trabandiștilor politici, anume, de a­­ vrut să facă morală acelora in de­trimentul cărora ei fac contrabandă. 1 Așa de exemplu credeți oare că așa numiții democrați conservatori, ’ vor avea vre­odată curajul, sau In cazul concret, fi­ vor ei c?ndva însu­­­­flețiți de sentimentul cinstei, spre a declara verde că s’au dus din par­tidul conservator din cauză că li se­­ dădea mereu peste labe, oare să lun­­’ gise prea mult ? Nici­odată. Aventurierii ca să ’și explice eși­­­­rea din partidul conservator și cons­tituirea lor în grupare de sine stătătoare cu minele libere pentru ori­ce fel de operații, — au motivat întreprinderea, pe argumente de noui reforme și organizări pe care trebuie să și le dea grupările politice mo­derne, — și s’au și îmbrăcat în haina democratică, crezind să atragă m­oartea lor, o bună parte din bur­­tă verzime. Ca și atunci, adică acum un an aproape, așa și astăzi, — ei afirm că țara avea nevoie de un fel de miș­maș politic, ca partid, — de o grupare care la toate ocaziunele să se poată presenta în două ipostase, adică , și liberal și conservator, și de aceea și-au alipit la titlu, cu­vîntul uzurpat de : democrat pe lingă acel și mai uzurpat de­ conservator Gruparea vrea să tră­iască pare-se așa cum a debutat, din rupturi și uzurpații. Se înțelege că sub poalele manta­lei democrate, este loc pentru tot fe­lul de elemente, pentru tot felul de reputații și pentru ori­cît de multă pulbere. De aici și ideea că noua înjghebare întrunește dacă nu alte calități apre­ciabile, dar cel puțin pe acea a nu­mărului , căci în număr intră o mulțime de spalați In tot soiul de ape ori­cît ar fi fost ele de tul­bure. Să vede însă că încercarea contra­bandiștilor de a presenta publicului tot felul de marfă după toate gustu­rile, cu credința de a putea rupe și atrage spre ei elemente, de la am­bele partide de guvern, nu merge de loc,—de­oare­ce acum caută să încerce un alt mijloc de a putea trăi. Gazetele lor dau mereu sfaturi, a­­tât liberalilor cât și conservatorilor,­ să se lepede de tot bagajul lor po­litic, să părăsească tradițiile și ideile­­ în puterea căror trăesc de mai bine de jumătate de secol și pe baza că­rora au adus imense servicii nea­mului român,—și să încerce o radicală priminire ! Și acum mă rog, dacă se poate s’o știm și noi ? Să ne botezăm, în apele democra­t , [iei d-lor Dimitrie Ionescu și A. Bă­­tărău,—ori să ne priminim cu ele­ment solicitate de la gruparea con­dusă de acești mari apostoli ai de­mocrației ? ~o 5­0 OTM Scourt politics S­e știe că d. doctor general De­­mostene, inspectorul general al serviciului sanitar al armatei a fost scos la pensie din oficiu pe ziua de 1 Octombrie pentru limită de virată. In locul d-sale va fi înaintat de doctor colonel Papinian medicul șef al corpului II de armată, întrucât de doctor colonel Petrescu pentru ne­­executare de ordin fusese trimis îna­intea consiliului de reformă, însă în urma unor interveniri a fost pus în disponibilitate pentru caz de boală, arterio­scleroză, timp de ș­ase luni înaintarea la gradul de general nu se face după vechime ci la alegere și chiar în acest caz d. colonel Pa­­pinian Întrunește ambele condițiuni întrucât d. colonel Petrescu care a fost supus odată consiliului de re­formă, trebuește după legile militare să fie eliminat de pe tabloul de îna­intare. 1­­ N. Eleva, ministrul Romîniei mla Bom­a s-a reîntors la pos­­tul său. Această plecare a pus capăt zvonu­rilor care circulau despre retragerea din diplomație și candidatura, la una din locurile de deputat vacante în capitală, a fostului ministru de do­menii. Credința de ori a procesului fra­­udelor de la primăria din Craiova, despre care am vorbit în numărul nostru de ori, a fost dezas­­troasă pentru fostul primar. Percep­torul comunei, secretarul și casierul, au făcut depozițiuni categorice, din cari vinovăția lui Kintescu apare e­­videntă, dovedită, sdrobitoare. Oricare ar fi sentința, omul acela ase condamnat, înfierat pentru tot­deauna ca un tripolar, din desbate­­rile da ori. Partidul takist poate fi acum liniș­­tit. Nu de­geaba și-a apărat frun­tașii. j­ezultatul întrunirei de la W ^clubul liberal ne-a fost rezo­­mat azi dimineață în două cuvinte, le un deputat guvernamental, care , în măsură de a-și da seamă bine­le cele ce se petrec în partidul li­­beral. El ne-a spus, sub formă de con­fuzie a incidentelor de Vinerea trecută: — D. Sturdza este astăzi cel mai aprins brătienist. A întrecut chiar și pe tinerii generoși. Fără comentarii. ———­30-----------­ „Din Basarabia“ XI „Ei, vreți așa „Apoi știm noi jupîne­a?. 3 »Dacă vreți să cîștigați, bine, dacă nu, ce să vă fac !.. . »Apoi... dă, ce să facem ... fie și așa ... „ Va să zică ne-am înțeles... la Kișinău. „La Kișinău I.. ...Evreul se’ndepărtă cu atitudinea omului, care nu’și perduse vorba’n vtut !.. Ciștigase ceval.. îmi aruncă o privire cam bănuitoare, care dredea a înțelege că nu se’ncrede încă în ciș­­tigul, pe care pusese ochii să’l aibă de la oamenii aceștiea­­.. După ce s’a îndepărtat, le-am spus, oamenilor că mâ’nsărcinez eu, fără nici o plată, să le găsesc un advo­cat ... îmi mulțumiră 1.. Intrai în vorbă cu ei . I-am între­bat cum iși petrec vieața : „Ia cu munca și cu necazurile ... Primi­vara, la arat, vara la secere și la coasă, și toamna la vie !.. .Dar iarna ?.. .Iama, ne mai hodihnim !.. .Dar cum ?.. ?Apoi cum... că ne mai strîngem pe lingă vatră !.. Mai pătăm de-ale gospodăriei pe lingă casă ! Mai dregem cel oar... mai dăm de mîncare la vite... mai rinim omătu la o parte, și facem pirtie pănă’n vecini !... «Dar serile?.. «Apoi seara, ne mai stringem unii la alții... „Ne mai spunem din cele nevoi, și ne sfătuim cum să le înlăturăm !... „Dar la circiumă nu vă apucă vre­mea ?. „Apoi, pe unii, le apucă, dacă nu’și „au vinul lor, că de rachiu nu’l putem „bea acolo...ui’l cumpărăm și ni’l aduc­ecem acasă 1.. „Nu-i voe de la Imparatu „Dar serile, cind vă stringeți și vă sfătuiți, vă întruniți numai bătrânii ?. „Ba nu, vin și tinerii,, flecăi și fete ... „La șezătoare !.. „Da ! Fetele cu cusutu și împleti­­„tu, nevestele cu furca, flăcăii, își mai fac și ei rost de vin să mai­­ vadă fetele... Ele mai clntă, ei mai glumesc, iar noi bătrânii, ne mai a­­mintim din cele tinereți, că tare’s ca un vis și’inapoi nu se mai întorc ... „Unii din noi, bătrânii, cari știm grai mai frumos, mai spunem este-o poveste cu Fat frumos !.. Băeții și fe­tele ascultă și prind la minte !.. Un flăcău, din cei mai isteți, spune ci­te o znoavă, de ne prăpădim de râs, iar cite o fată, spune din gură, de ne mai trece aleana și li se scurg ochii băeților­­.. Intr’un tirziu, eite-un scupcar, mai spune cite-un cintec de inimă albastră, iar este unul dintre cei in doi peri, dintre noi, nu mai zi­­ce din fluer ette-o doină, își plinge și el viața care-i Începe a apune, că nouă ni se umezesc ochii de lacrimi, cind ne vedem la apusul ei !... C’apoi, doar ce­-i viața noastră ? Ia, un chin, și o durere, pe oara numai noi o pu­­am simți, că alții nu’s In pielea noastră, și nu pot măcar să bănuiască cum o ducem și cum ne trudim !... „Cum, o duceți greu?... greu de tot ?... n’aveți pămint ? „Ba avem, dar știi d-ta, numai atit ori ne putem ținea suflarea !... „Vite aveți?... „Avem cucoane, ce folos, dacă de vr’o câți­va ani, n’am avut nutreț !... Am mai vindut din ele... Eu mi-am vindut bunătate de vacă cu 15 ruble* „Cu plugăriea cum mergeți „Ia ca să nu pierim de foame ! Cite­odată, dă și cite un an bun peste noi; de cele mai multe ori, e greu, și nici mai știm cum Ino dăm ca­­jeica !.. Avem noroc ca cărăușia !... Mai cîștigăm ceva cînd ducem pl­­nea popotașilor pe la vagzaluri !“ „Dar cu ei, cum vă’mpăcați? „După om, cucoane !... Sunt unii din ei, cari-s suflete de creștin­­is buni, blinzi și’ngâduitori cu noi, dar unii să te ferească Dumnezeu !... „Dar pristavul, cum se poartă cu Dvs.!...

Next