Evenimentul, octombrie-decembrie 1908 (Anul 16, nr. 196-265)
1908-11-25 / nr. 238
așa de desgustător, încît nu merita să-i dai nici atenția datorită unui vierme, necum acea meritată da un om. Dar iți spun acum d-tale și tu rog să trîmbițezi, cît vai putea mai tare, în lume, că în adevăr am primit de la d. Harat, ministrul liberal, un avertisment pentru niște lucrări de construcție, pe cari le-a făcut ministerul însuși, fără alt amestec din partea mea decît acela pe care SI ara și trebue să-l aibă vrce director care își înțelege și își face datoria, adică de a arăta ministerului nevoile instituției ce conduce și a cere cu stăruință satisfacerea lor. Ministrul Haret a găsit construcțiile și reparațiile terminate, la venirea sa la minister; inginerul angajat de minister cu facerea lor, un liberal, se grăbește a sa prezenta să-și primească banii. Ministrul liberal Haret se grăbește a plăti din gros inginerului liberal suma, fără să întrebe și direcția dacă s’au îndeplinit toate lucrările pentru cari îi da banii. Dar totodată nu voește să piarză prilejul de a lovi, fără nici un fel de judecată, intr’un adversar politic , și dă directorului un avertisment că el a făcut acele construcții co»isitoare fără aprobarea ministrului. Asta ar însemna că eu am angajat arhitectul, că eu am avut antreprizelucrării, că eu am avut intr’un fel sau altul însărcinarea de a săvîrși acele lucrări, și că, fără să consult ministerul, am făcut de cepul meu tot ca am avut, apoi am trimis ministrului notat cheltuielilor spre achitare ! Ina zadar i-am explicat și iar i-am explicat ministrului că eu n’am făcut nimic din toate acestea Că eu am făcut, ce trebue să facă orice director, am atras cu insistență atenția mnirii aerului asupra insuficienței și halului in care se sflă un local al statului, destinat unei instituții așa de însemnate . In zadar am căutat să-l fac a înțelege că trebuințele Seminarului m fiind toata satisfăcute, eă avind nevoie bunioară de încă două clase la școala de aplicație, și deci localul avind nevoie să se mși mărească, după cum aș rămînea azi in rolul meu și ’în datoria mea de director spunlnduaceste lipsuri și vetindu-i să caute a a găsi mijlocul de a le satisface—indiferent dacă el se va satisface nu, tot așa am rămas și atunci in rolul și datoria mea de director, c!nd am cerut să se restaurez* ruinele din fund, cari erau o rușine pentru Seminar și pentru universitate, și cind am cerut local special da class, și reparația clădirii vechi, ale cătrei tavanii cadeau — indiferent de cât ministerul a indeplinitor nu ce rar le mele. N’a fost in stare de Haret să priceapă că e tot așa de absurd să dai un avertisment directorului pentru cuvântul că ministrul i-a ascultat cererea făcută în interesul școlii, cum ar fi cînd Domnialui însuși, convingîndu-se de necesitatea arătărilor mele, ar face și pentru Seminarul pedagogic din Iași ceda, și apoi tot domnialui cr un alt ministru, care ar veni după domnialui, ar găsi că trebue să-și arate puterea autorității și slăbiciunea minții, avertizind ca director pentru că ministrul Haret, după cererea lui ca director a dispus să se facă îmbunătățiri unei școli. Lată in rezumat nostimația povestei cu avertismentul pentru lucrări de construcție făcute la Seminar. Are haz, nu e așa ? Din toate astea fiecare s’a ales cu cîte ceva. lașul cu un local relativ mai potrivit pentru una din instituțiile lui înalte; arhitectul-inginer, angajat de minister cu lucrările, s’a ales cu banii, fără obligațiile obișnuite ale „anului de Întreținere“; iar eu, care, ca director, am cerut să să facă acele Îmbunătățiri, m’am ales cu avertismentul. „Știu bine ca ar fi dorit omul școalei“ , să-mi dau dimisia, să dau adică eu însumi, supărat, cu piciorul în o instituție pentru existența căreia am luptat împreună cu întreaga universitate și pentru propășirea căreia mi-am dedicat aproape zece ani de muncă, și entusiasm de avint. Dar n’am voit nici măcar că deschid în publia polemică cu ministrul în ohastia aceasta, ca să nu-i dau prilejul de a lovi în instituție, cäutind să lovească In mine, împins de ura lui oarbă. Dar asta era să vede inevitabil. Lovitura s’a dat-In timpul acestei conversații ieșit sim din curtea Seminarului, ne îndreptasem în sus spre Copou, unde obișnuește dl. Găvănescul să se plimbe după amiazi. Ascultîndu-1, uitasem obiectul special al întrebării mele. Mă interesa acum laturea aceasta a loviturei dlui Haret, latrim meschină, de șicanator ordinar, îndreptată in contra unui om care-și făcea datoria, mă interesa lumina ce sa arunca în sufletul plin de venin al unui sectar pătimaș, care nu mai vede nici macar ridicolul în care îl aruncă actele lui de dușmănie politică dusă pănă la odios, și pînă Îa distrugerea instituțiilor statului, pe cari a chemat să le facă să prosperezi. Și mă gîndiam la micimile naturii omenești, ajutate de alte micimi de suflet, ca să împedice progresul Se știe cît timp i-a trebuit haniului ministru, ca să caute o persoană care să i servească da instrument al răsbunfirii politice, și cîți oameni cu demnitate au refuzat categoric sa servescă drept coadă de topor, spre a lovi în una din cela mai înfloritoarei instituții Culturala ele lașului Căci nu e om cu mintea întreagă și ne-jaburită de pe tim.», ca re să nu mleagă cS în definitiv n * In dl. Grănescul a iubit veninosul Haret, ci in prestigiul Seminarului pedagogic și al Universității, cînd a înlocuit ia [direcția Seminarului pedagogic pe specialistul competent prin unul absolut necunoscător in ale pedagogiei. Aș fi voit să vă mai întreb ceva, dle Găvănescul, zisei văzînd că, în dreptul Universității, d sa se ioprește, voind sa mearga lntr’acolo *— Acum mi-am isprăvit plimbarea și aș vrea să intru puțin, ca să văz ce mai nou la decanat. Dar despre ce este vorba ? .— Vremna să știu, dacă a voastră, ca profesor de pedagogie, nu aveți prin lege îndatorirea de a vă ocupa de pregătirea pedagogică a studenților înscriși la Seminar — A, nu ! După lege, eu ca profesor de pedagogie la Universitate, am firește dreptul să fiu directorul Seminarului pedagogic universitar. Dar, dacă nu sunt, nu am absolut nici un amestec obligator în conducerea pedgoică a acelei instituții. Acea conducere pedagogică o are inclusiv directorul și, or care ar fi. — D « ? întrebat mirat. Dar atunci.. — Ce, « noi ?... — Cum o să conducă dl Stravolci pe studenți în pedagogie. — Intrebați-1, va rog. pe d-se despre asta. Eu nu pot să răspund decît de faptele mele. Cind s’o găsi v’odată v’un ministru , nu știu cum, care sa-mi de» mia să conduc experiențele laboratorului de fizică al dlui Stravolea și s’o, intimida, ferească D zeu, să fiu și eu... nu știu cum, ca să primesc n’o să te duci, desigur, la dl. Stravolea sa 1 întrebi, dar oare, cum o să conducă dl. Găvănescula studenți în laboratorul de fizică. Nu e așa ? O să vii la mine, și poate oi găsi eu ce să-ți răspund. — Chestia e foarte importantă și aș fi avut mai multe lămuriri, zisei, văzînd pe dl. Găvănescul că-mi întinde mîna de adio. — Nu pot acum," răspunse d-sa. — Mîine ? — Poate mîine. — Să pun dar „Interviewului“ va urma ? — A fost „interview ? Și nu mi-ai spus nimic, zise dl. Găvănescul rîzînd, la plecare, Hep Holmes „toate-s diferite, dar ceia ce te izr „bește mai mult și ceia ce, cînd nu „ești familiarizat cu literele slave, „îți produce o plăcută impresiune a „întoarcerii în patrie, în ’latinitate, „în anunțurile romînești, ușoare de „citit și de priceput. Deschizi un „ziar din Rominia, îl descifrezi fără „greutate, bas uneia scrise chear în limba franceză".Aceiași impresiune îți avut și eu cînd, la 1898, pe cînd știam puțin nemțește, intrînd din Germania în Belgia, am auzit pe conductor strigînd la Verviers : En voi Itures, Messieurs ! și am tresărit de bucurie N Trad ). Vorbind de războiul sîrbo-bulgar (1885) zice că atunci Romînii, prin surprindere, au ocupat dealurile de lingă Silistra, adică Arad-tabia. In cap. IV, vorbind de hotarul Dobrogii noastre spre Bulgaria, zice despre pichete: „La dreapta, în Romînia, îs niște căsuțe albe și curățele, cu puțină grădină și flori, darnici un soldat; la striga, colibe de lemn, împrejurul cărora se văd rătăcind cînt învățați să atace omul și soldați manevrînd Spiritul militar e evident mai activ In Bulgaria de e t In Romînia. In cep. "V vobiește despre Do brogea bulgăreasca, adică acea regiune care, se mtir,de da la hotarul[ nostru pică la calea ferată Rusciuc Varna și care se numește tot Do brogea. Pe cînd călătorea pe aici,1 zice u’a declarat unui Bulgar că răul cap a avut cine a comis «Nedetul slav numit cirilic, care te izolează de lume. Atunci Bulgarul, indignat, zise: „Sînt 200 000.000 de Slavi 1 îndată ce vom fi uniți (luînd Dobrogei, bineînțeles N. Trac ), vom lua predominanța ! Atunci Latinii vor trebui să-și schimbe ei alfabetul. 1 (Iar eu adaug : „Tucă na gravată“ ! Tot așa gîndesc și Rușii cu proslavizmul lor, și de aceia, oricît n’ar vorbi de o alianță latino-slavă (cum vorbește Novikov), tot mai bnn e o alianță latino-germană, căci Germanul sau Anglo saxonul e om civilizat și stimează cultura latină. ( Trad.). Vorbind de viitorul portului Burgas. Francezul se întreabă: „Dar dacă vreodată Bulgaria se va întinde pină la Dedeagaci, la marea Egee, ce va deveni el“ ? Așa de multă încredere are el în Bulgaria In cap. VI, vorbind de satul Sara Yar, pe lingă Tvardița și Slivno. In Rumelia orientală, caracterizează așa pe Turci : „Ocupațiunea lor e să fumeze sau să flecărească la umbra viței, ascultind istorii și rîzînd ca copii. Pe cînd Bulgarul lucrează de dimineață pină seara fără să vie la cafenea ori han, ei trăiesc ca orientalii, mulțumindu-se, cînd n’au bani, să facă 2—3 transporturi de lemne , pe urmă, satisfăcuți, se pun iar pe lene. Astfel, încet încet, pămîntul trece inininile creștinilor.® (la Rominia e pe dos. averea fuge din minile creștinilor ! N. Trad ) (Va urma) Dr. August Scribm St. în Rez. R 10 Roș. EVENIMENTUL II PROVINCIE Din Vaslui Duminică 16 a. c a avut loc cu multă pompă în biserica catedrală din localitate sfințirea drapelului școalei de fete No. 1 sub conducerea d-nei Ana D. Batăr avînd ca personal didactic pe d-nele Lucreția V Dumitriu, Elena C. Manoilescu și Natalia P. Florescu. Serviciul religios a fost oficiat de Protoareul județului asistat de toți preoții din localitate , iar răspunsurile su fost executate cu multă măestrie de cătră corul societăței muzicale »Lyra* condus de dl . Vasiliu. Nași ai drapelului au fost P. V. Irimiade, I. Silivestru, R. Grigorcea, Dr. Gallin și G. Deșilă ca reprezentant al dlui Ed Ghica. După terminarea serviciului religios Stavroforul Urea, citi în auzul și spre știința tuturor un document, care urmează a sa păstră un act comemorativ in arhiva școlii, fugind pe toți cei prezenți să vină la școală spre a-l iscăli și asista la serbarea, ce va urma. După ce persoanele marcante din asistență bătură fiecare cîte un cuiu, cu muzică militară în frunte și purtînd cu mîndrie falnicul tricolor, elevile se îndreptară spre școală, care frumos pravazată ca drapele și împodobită cu brad, părea și ea înveselită și întinerită. La scară, drapelul fu primit de d-nele Institutoare, prezentat elevelor și introdus în sala clasei II-a transformată pentru această ocaziune în sală de festivități. Clasa era frumos împodobită cu steaguri, iar tablourile familiei regale și istorice înconjurate cu ghirlănzi de văsc și aderăreînprospătați In mintea celor prezenți trecutul glorios al strămoșilor noștri. Cind toți invitații sosiră, corul școalei condus de neobosita d-ră Natalia P. Florescu, întonă cu multa inimă și preciziune Imnul regal, după care d na Directoară prin o cuvintare bine simțită și meșteșugit întocmită, mulțumi d-lui Primar și d-lor Consilieri comunali pentru bunăvoință ce a pus Înlesnind școalei mijloacele pentru procurarea drapelului, mulțămi părinților, cari au constribuit și ei, îl arată elevelor ca simbol al patriei și al locului de unde au primit lumina, inderanindu-se, ca toata viața, să aibă ca cap, onoarea su înălțarea lui, fiind fermi cinstite, devotate și p»strînd neștirbit“.* limba, credința și datinele Strămoșești. Anunț« o întrunire la ora 2, tot la această școala, cind se vor pune bazele unei școala de adulte. Termină mulțumind încă odată celor merenți pentru onoarea ce au făcut școalei asistînd la serbare și inelcimi, invită pe toți a încina insanatde a familiei regale. Ultimele cuvinte sunt urmate de corul școalei, care cîntă „Mulți ani trăiască. Pe cînd paharile cu șampanie circulă prin public, dl Ioan Silvestru, ajutor de Primar, mulțumește corpului didactic, din partea dlui Irimiade, pentru atențiunea de al alege ca naș și făgăduește tot concursul său în binele școalei. Mai ridică toasturi dl Al. Vasiliu institutor pensionar, unind corpului didactic râvnă și spor la muncă. Preotul Ulea închină In sanatatea corpului didactic, oferă în același timp tot concursul său pentru școala de adulte. Dl Desilă in numele județului bea în sanatatea M. M. L. L. și a corpului didactic din intreg județul. Dl Al. Vasiliu mai închină în prospecarea școalei de adulte. Dl Revizor școlar închee seria toasturilor prin o caldă cuvintare bînd în sanatatea corpului didactic al școalei și nu a aceluia de la care pornesc toate ideile mari spre regenerarea școalei, in sanatatea d-lui Spiru Haret Ministrul Instrucțiunei. In intervalul toasturilor corul școalei a intonat violul marș, „Steag, steag, al meu ești tu steag, elevele Grădinaru și Zaharia au recitat cu multă simțire, 1 Drapelul și I Dorobanțul. In urmă corul execută „trișcatorul” și se împarțiră elevilor prăjiturile și bomboanele, ce au fost oferite de dl Ajutor de Primar. La ora 12 jun. cu muzica militară în frunte, publicul asistent părăsi școala ducînd cu el amintirea acestei înălțătoare serbări. La ora 2 p. m. avu loc, tot în aoeal local, o nouă întrunire, a mamelor copilelor, neștiutoare de carte. După ce corul întonă Imnul Regal, doamna Directoară a școalei deculte, Veturia Bottez, ținu o caldă cuvîitare, arătind foloasele invățăturei și termină insistind pe lingă persoanele adunate, să urmeze cursurile acestei școli, care numai spre binele și folosul lor e întocmită. Le arată, ce greșită le e credința, că vor fi silite a contribui cu altă ceva de cit cu puțină muncă și bună voință. Din cuvîntarea bine simțită și aprofundată, a d-nii Botez, roeșia dragostea mare ce ara pentru semnele ce sufăr, și dorința de a le ajuta, luminindu-le. Nu mă indeesc, că insuflate de același dor de muncă și doritoare de a face bine, cum, sunt toate institutoarele ce și-au oferit obolul lor la »stingerea acestui scop, școala nu poate avea decît un rezultat satisfăcător, și se poate vedea din graba ce au pus-o multe din femeele prezențe a sa înscrie, și care număr dacă nu mă înșel ajunge sau a făcut da 20. Din inimă doresc și eu doamnelor institutoare de la școala de adulte spor la muncă și la bine. Un asistent. BULGARIA de Ieri și de mine (Important pentru toți Romînii) (Uimire) In cap. III zice că pe malul Dunării orașele românești și bulgărești stau față în față și se amenință. Intrînd în Rominia pe la Giurgiu. Francezul zice că în cîteva minute a trecut dintr’o lume într’alta, iar eu, ca Roman, am citit cu o vie plăcere și emoțiune cînd zice: „Limba, costumul, obiceiurile, casele chear, EVENIMENTUL Cella Delavrancea încă e compatrioții care merge cu pași repezi spre celebritate. E vorba de d-ra Cella Delavrancea care in cursul săptăminei a cîntat și invîntat la o serată artistică unde se găseau reuniți cei mai de seamă muzicanți și cunoscători. Ziarele’i aduc mari laude ; cităm textual : „A treia serata artistică a d-lui Barrau a fost cu deosebire interesantă.. Succesul seratei a fost pentru o tînara virtuoasă, d-ra Cella Delavrancea, a cărei talent constă din delicateță, farmec și originalitate. D-ra Delavrancea, care la Conservator, a fost eleva regretatului Alfons Duvernoy și a d-lui J. Philipp, a dobândit anul trecut un strălucit premiu. Interpretarea ce a dat studiilor de Chopin (op. 10 No. 5 și 23, No. 1) și Bullades (op. 23) a aceluiași maistru a fost remarcabilă la extrem și i-a «•atorat un succes foarte viu și foarte meritat. Acest succes s-a repetat dupö «varsatffsane la 2 piane de Saint-Saens KsatssiăiSîa cu preciziunea cea mai fină in compania profesorului său M. Pfeilipp". «sfronânsi din suflet la această g?«r8 lîi ascundă cu care in apropiată vreme nu vom mîndri cum ne mindrim cu Enescu. Și aducem prinosul nostru de felicitări, fericitului părinte ilustrul nostru fruntaș. Domnul B. Delavrancea, pentru noua rază adăugită la aureola strălucitoare pe împodobește numele său. ■»1WWWR>> Carnetul Sfinta Ecaterina Marți !25 Noembrie — Domreia , Catinca Boerescu, Ecaterina Crivetz, Ecaterina Teodosieff Cantacuzino, Ecaterina St. Donici, Ecaterina Strătilescu, Ecaterina D. Militeanu (Focșani), Ecaterina căpitan L. Ghyca, Ecaterina Velciu, Ecaterina Duțu Starostescu, Ecaterina maior Romanescu, Ecaterina Tulbure, Ecaterina Ulrich, Catarina Stere, Ecaterina Possa, Ecaterina Prujescu, Ecaterina Racovitză, Ecaterina Petrovanu etc. Domnișoarele: Ecaterina Teodoreanu, Caterina Bottez, Caterina Stere, Carina Rob?r etc. Consfătuirea de la d. C. C. Arion Vinerea trecută la ora 9 seara, a avut loc la București, în casele d-lui C. Arion, fost ministru al instrucțiunei și actual reprezentant al colegiului î-iu de Senat din județul nostru, o consfătuire la care a luat parte numeroși membri din invetsămintul superior și secundar, printre care ei tăm pe d-nii: Saba Ștefanescu, D. Onciul, M Săulescu, S Mehedinți, Longinescu, Badea Mangliu, Tzigara-Samurcaș, G. Murgoci, T. Avr. Aguletti, Const. S Nicolescu, V. Haneș, Grig. Paraschiveanu Grama, Dimmitriu, Litzica, Râdulescu- Pogoneanu, Florescu, Ionescu ed. Ilustrul nostru fruntaș, d. Const O. Arion. Intr’o strălucită cuvintare a arătat nevoile de care suferă invățămintul public, precum și datoria partidului conservator de a împedica direcțiunea greșită dată, în special învățămîntului primar, de către actualul ministru al Cultelor. Au mai vorbit d-nii : Saba Ștefănescu, S. Mehedinți, Badea Mangliu, D. Onciul, V. Haneș și T. Avr. Aguletii. Consfătuirea a luat sfirșit la ora 11 cu hotărîrea, ca profesorii conservatori să se întrunească cit mai des spre a discuta măsurile ce trebuiau luate pentru îndreptarea învățămîntului ca și pentru ridicarea stări morale și materiale a învățătorilor, institutorilor și profesorilor.rv/vrvri* INFORMAȚII Pentru săraci Primăria Iași printr'un apel, apelează la inimile caritabile, cu rugăminte să binevoiască a contribui cu sumă oarecare pentru a se putea veni în ajutorul tuturor nevoiașilor, dîndu-le putința ca măcar în zilele de Sf. Crăciun, să nu simtă mizerian toată cruzimea ei. Evenimentul, cu începere da astăsi deschide o listă în acest sens, publicând zilnic numele generoșilor donatori și acelora care vor binevoi a schimba banalele cărți de vizită de serbători printr’o binefacere față de săraci. Banii se primesc la administrație. A. D. Huiban 2 Lei Dr. E Severin 2 „ D. Erbiceanu 2 R Suțu 2 „ D na Natalia Lohman 6 „ 1. Găvănescul 2 „ Dr. A. Seriban 2 „ Cu începere de Mercuri 26 Noembrie, vom începe a publica o serie de interesante articole, privitoare la Teatrul Național din Iași, în care un cunoscător al chestiei, va arăta toate pricinele pentru care această instituțiune, în loc să progreseze, îndreptează. Ministerul instrucțiunei a aprobat numirea provizorie, pe ziua de 25 Noembrie e. a d-lui Andri Trosc, doctorand In medicină, in postul de preparator la laboratorul de igienă din localitate, In locul d-lui P. Dănilă, numit preparator la laboratorul de patologie generelă, de pe lângă facultatea de medicină din București. A apărut „Din Basarabia“, de State Dragomir. O recomandăm cu căldură cetitorilor. Prețul 1.50. Se găsesc de ti mare la toate Librăriile. Distracțiile Iașului Concertul marelui și ilustrului pianist Rosenthal Acest concert att de mult așteptat de elita și tot ce-i artist în Iași va avea loc la Teatrul Național Vineri 12 Decembrie a. o. ora 9 sara. Rosenthal va concerta pe un piano trimes special pentru ilustrul artist de casa Roesendorfer. Un artist atît de celebru ca Rosenthal—considerat ca cel mai fenomenal virtuos al timpului—nu are nevoe să fie presenat publicului. Reputațiunea ilustrului artistie prea universală. Nu se nevoe să se reproducă prin ziare biografia lui, nici inutila dări de seama din ziare străine. De altfel ieșerii au aclamat acum 7 ani pe marele artist a căruia concert a făcut și aice ca peste tot, uimitoare sentațe. Biletele și programul la agenția Teatrală , Carmen Sylva" (Iliescu, Grosu et comp). Prețurile locurilor. Loja da 40 și 50 lei. Fotoliu 10 lei. Staluri de 8, 6 și 4 lei. Studenții care vor prezenta carta de student 2 lei. Balcoane de 5, 4 și 3 lei. Loja balcon 14 lei. Galeria 2 lei. * In sara zilei de Simbătă 6 Decembrie, va avea loc o mare serbare populară, dată sub patronajul d-lui Kernbach, prefectul județului Iași, organizată pentru Îmbrăcămintea copiilor săraci din școalele publice din P. Iloac, procurare de cărți, pentru școala de adulți și pentru facerea drapelului societăței. Biletele se găsesc de vînzare și la administrația ziarului nostru. * Serbarea da 1 Decembrie în folosul „Societăței de Cusături romanești" din Iași. „Domnița Ruxanda Serbarea se va compune : 1) din Muzica canto, de persoane din societate. 2) O piesă de ocazie jucată de persoane din societate. 3) Tablouri vii, după tablourile lui Grigorescu. Biletele se găsesc la agenția Thalia (Maximovici). Liga de Propagandă Conservatoare 5) Despre Democrație Conferință ținută sub auspiciile „Ligi de propagandă conservatoare“ în sala Dacia în seara de 4 Noimbre 1908 de N. FILIPESCU Consimțim in fine ca statul, moșiile lui, în uzinele lui, in instituțiunile lui, să dea salarii suficienta nu numai ca să îndestuleze pe muncitori, ci și pentru a exercita o inrîurire asupra regmului general al salariilor. (Aplauze prelungte) Mai dem încă ceva muncitorilor Aci, vă fac o confidență și vă rog să nu repetați ce am să vă spun (4plauze, risete), ca să nu mi capăt beleaua cu liberalii, vrem d-lor, să asigurăm și respectul libertății și a proprietății. (Aplauze, ilaritate). Vrem aceasta, d-lor, pentru munitori, nu in contra muncitorilor. In respectul libertății și a proprietății vedem o prelungire iar nu o mărginire a regiului de ocrotire a muncitorilor pe care îl fi,o im. Școala interventionistă, iar nu numir așa zișii „Manchester am“ cu cari ursii ntsozi ne împuie cspui, sa țin libertatea de a contracta. Partizanii intervențiunii Statului zic ©ă dacă voesc să îngrădească contractul de muncă, o fac tocmai pentru ca să asigura mai multă libertate părților contractante, stabilind mai multă egalitate intre ele ca să zică tot libertatea este ținta, cri puțin ținta mărturisită. La noi partidul liberal desființează această libertate. El nu se ocupă de elementele făt turislnice ala contractului de muncă, spre a permite libera contractare in condițiuni cit mai echitabile. Legiuitorul liberal hotărește însuși obiectul contractului. El pretinde să stabilească pe ce preț trebue să contracteze muncitorul agricol și vroia să hotărască, dacă nu intîmpina rezistență, și pentru ce întindere de pămînt trebue sa contracteze. Acasta esta este nu îngrădirea ci suprimarea libertăței. D-loiirmire» firească a libertății e poprietate» Inci»ta ce e libert*, se produc diferențieri ; unul *e ridică, altul »ta pe loc ; unii devin proprieti*ri alți nu ajung 1 proprietate. Diar, cînd vorbesc de proprietate, nu vorbesc de dinsa ca de o instituțiune sacrosantă, pa care din cine știa ce superstiție o respectăm. Proprietatea individuală apare, după cum observă d. Renouvier, „ca o metodă istorica de progres social a cărei eficacitate e dovedită de experiență". Acest element de progres folosește și celor ce nu sunt proprietari. Cineva a spus cu drept cuvint că nu e mijloc mai sigur pentru a lăți mizeria decît da a sl ei isvoarele producțiunei și ale bogăției (Aplause). Ce este, d-lor, proprietatea ? Nu vreau să vin aici cu definițiuni științifice. Am să vă spun ceea ce oricine poate pricepe: proprietatea este o moșie, o casă, un bilet de bancă. Dar acestea sunt numai formale materiale aparente ale proprietăței. In dosul acestor forme, în dosul zidului de piatră sau da cărămidă, in dosul bulgărului de pâmînt, există și un f ferint abtract; exista un principiu. Acest principiu este rîvna la muncă Nimeni nu muncește pentru a munci ; munește pentru a dobindi pentru a dobindi acea casă ceva ; proprietate. (Aplause prelungite) acea Această rîvnă este focarul central care pune în mișcare toată mașina și acel principiu este acela pe care e clădită toată civilizațiunea noastră. Desființați acest principiu ; totul se prăbușește. (Aplause). Sunt totuși, d-lor, unii cari vor să desființeze proprietatea spre a împlini egalitatea. Pe acest teren elementul care reprezintă egalitatea, egalitatea absolută, este partidul socialist. (Aplause). Partidul socialist procedează in mod foarte sumar. El constată că sunt proprietari și neproprietari. Deci pentru a ajunge la egalitate, el suprimă pe proprietari. Foarte simplu. Priviți insă consecințele : nimeni, după cum vă ziceam, nu muncește de dorul de a munci; muncește pentru a căpăta un capital, pentru a dobîndi o proprietate. Desființați proprietatea și veți desființa în același tiraj munca liberă. Dar atunci, cînd remea înceră e dobozită, nu rămîne ui estamica silită. Cred că nimeni io« va fi»sine că munca servilă e un progres. .nu vă voiu dovedi că pe calea aceasta, ajungem la cea mai cumoîă tiranie și, lucru curios la cea mai desnechipuită inegalitate. ima«6vare D lor, lumea trebue să muncească pentru ca să trăiască și nu muncește decit sub imboldul unui interes. Cind acesta lipsește, statul trebue să silească prin constrângere la muncă. In ce mod s’ar repartiza această muncă servilă. In statul socialist. Cei mai mulți vor rîvni la locurile de inspectori, (ilaritate) foarte numeroase pe toate planurile de organizare socialistă. Neapărat este mai plăcut să supraveghezi pe alții decit să muncești tu înauți (ilaritate). Pe de altă parte, funcțiile subalterne cari cer mai multă muncă, vor fi părăsite întru cit rfisplata e aceeaș, statul dînd tuturor cît le trebue ca să trăiască fatal aceasta. Dar totuși aceste funcțiuni in stat trebuesc împlinite. Atunci nu rămine decit siluirea pentru a face să se împlinească această muncă ; pe D-ta te va face hamal; pe D-ta lăetul de pietre ; pe D-ta măturător de stradă. (Aplauze). (Va urma).