Evenimentul, octombrie-decembrie 1908 (Anul 16, nr. 196-265)

1908-12-04 / nr. 246

—ANUL XVL-NO. 246 ABONAMENTE PS DIS­AN . «9 LEI PL « LUMI ,­­ 19 LEI FS S LUMI », LEI­­» străinătate TM «m­am *» lei rrelafon ORGAN CONSERVATOR COTIDIAN JPirecior : AMe&anäru Stt'Ojm REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LAPUȘNEANU 44 IAȘI JOÎ 4 DECEMBRIE A­N­U­N­C­I­U­RI INSERȚII ȘI RECLAME IM­PAG. #■* nudul , * 1/««* IM PAG, #-a . . 7 50 Bani IM PAG, A-a «**3aA<â . , 90 Bwv| xJn CXXXTXX&T TT-sclxl-a. 30 Tel PARTID CULINAR Dacă este vre­o grupare politică la noi în țară, care ia intervalul abia a unui an de existență si îi găsit atîtea ocazii spre a da banchete peste banchete, apoi aceasta de­sigur nu poate fi alta de­cit gruparea d-lor Ionescu și Bădărău. Este ceva fenomenal cit au înghițit partidul democrat în timp de un an de cînd e­­xistă­­ încă de pe cînd ciracii a­­venturei se găseau alipiți la partidul conservator de sub șefia d-lui Gh. Cantacuzino, conspirația lor contra orga­­nizațiunei conservatoare a de­­butat cu banchete. Au început întîi cu agape săptâmînale așa numite par­lamentare, și cînd au văzut că vin la ele și alte persoane de­cît acele care făceau parte din congregație, agapele au încetat. După ce s’au rupt de par­tidul conservator și s’au eri­jat în grup de sine stătător cu șef ad-hoc, agapele s’au transformat la aventurieri în banchete și chiar în chial hanuri și orgii. Nu a fost întrunire, ani­versară, zi onomastica a vre­unui căpăținea din grup, ale­geri parțiale în care takiștii au avut candidați, fără ca toate aceste împrejurări sa nu fie urmate de bancheturi. La București aventurierii au împins lucrurile pînă a înșira mese în aer liber, cum a fost chiulhanul de la Mi­tică Georgescu, unde furni­­sorii au suferit pagube sim­țitoare din cauza dispariției unui mare număr de tacî­­muri. Pe lingă evenimentele care interesează de aproape grupa­rea, cum sunt bună­oara întru­nirile, aventurierii își mai procură ocaziuni de banchete purtîndu-și șeful prin orașele de provincie, sau chiar pro­­fitînd de presența lui prin acele orașe cu ocazia vre-unui proces. Vine d. Ionescu la Galați unde are să pledeze un pro­ces în amînare înaintea Curței. Îndată ce iesă de la proces, partizanii îl duc în triumf la banchetul pregătit ad hoc, adică pentru sărbătorirea ma­relui eveniment ca șeful se găsește între zidurile cetăței­lor. La Brăila, Vaslui, Craiova, Caracal sau ori­unde în fine afacerile duc pe șef, banche­tul este comandat mai dina­inte, bucatele sunt aduse din București și șeful iarăși săr­­bătorit pentru fericita oca­­ziune de a fi pus piciorul pe pâmîntul orașului respectiv. Trecuse vre-o lună și par­tidul nu avuse banchet. Ca­zul era grav și se iee masuri în a trebuit să consecință. Imediat deci s’a organizat așa fără nici o trebuință oca­zională, întrunirea de la Bo­toșani, unde a avut loc întîi banchetul și după aceea în­trunirea, fiind­că țipau sto­­mak­urile și cu era vreme de așteptat. După întrunire, a fost al doilea banchet mai rafinat și mai în cerc inxim,­dar pe acesta partidul nu la ținut în samă, căci nu a participat­­ la el. Mănîncă aventurierii de cînd le-a intrat în cap sa se con­stituie un partid, de rup pă­mîntul. Cu fălci și stomacuri vi­guroase ca a nouilor demo­crați, un partid ca acel con­dus de d-nii Bădărău și Io­nescu, presinta în adevăr un pericol național sau mai bine o primejdie colosala pentru bugetul statului, în cazul cînd un vînt nenorocit al soartei acestei țări, i’ar adu­ce în capul trebilor publice. In cursul unui an de exis­tența,partidul aventurierilor a avut de înregistrat la activul său cel mai meritos,—pe pu­țin, vreo o sută de banchete, mese politice, agape etcs adi­­că aproape la fie­care patru zile cîte o mîncătorie solem­nă de partid. de Cu venirea d­lui N. Fleva la Roma, aventurierii pregătesc se zice In onoarea așa numitului tribun un ban­chet și mai monstru decît toate monstruasele chefuri politice cu care s’au dat păn’ acum în spectacol. Banchetul acesta va avea precît se spune mai multe serii. In seria întăi se va ben­chetui sărbătorindu-se sosirea în țară,și stropindu-se cu valuri de șampanie proclamația can­didaturei. In sera a doua se va prâz­­nui efectele întrunirei publi­ce premergătoare alegerei parțiale în care va candida dl. Fleva. Seria a treia va cuprinde banchetul pentru sărbătorirea căderei onorabile în alegerea despre care vorbim mai sus Se vor ridica toaste furtu­noase în onoarea celor cîte­­va sute de voturi date ilus­trului democrat care a intrat în lupta cu o vitejie pre atît mai remarcabilă cu cit se aș­tepta la trînteală. Ce bancheturi vor urma pe urmă vom vedea. Iar acei cari susțin că noul partid democrat de sub șefia d-lui Dimitrie Ionescu și A­l. Bădărău nu are program, se vor convinge odată mai mult că erau în eroare. Partidul are program. Este partidul culinar prin exce­lenți, și de aceea toți flamîn­­zii cu tot felul­­ de pofte se­ grămădesc cu drept cuvînt la el, vorbi du numai de o tiranie so­cia- n listă ci și de o tiranie a socialis•­o­rilor.­­ Avem fapte recente cari par a­r justifica supoziția acesta. Actele­­ arbitrare (sa de numeroa sa și de o bătătoare) la ochi, prin cinismul c lor, săvîrșite de administrația pre [UNK]­e­fecților socialiști stau de față ca o categorie întreagă de dovezi na­ o tăgăduite. « Alte dovezi, luate din lumea mai­­ înaltă intelectuală ni se furnizează r d. Stere cu întreaga d- sale ce atât de socialiști porecliți poporaniști * Legea pentru d. Stere și pentru to­ț­­­varășii săi nu are nici un preț [ cind nu e făcută ca sa le susțină ] interesele. Se trece peste lega ca a pesta o „eroare de tipar“, cind tre­­i­bue să ajungă la țintă. 1 In cazul cunoscutei vom fi la­­ catedra de literatură de la faculta­tea din Iași, d. Stere a pus pe­­ ministru să calce legea, care spu­­­­nea focmal ci nu se poate numi]« suplinitor la o catedră universita­­­ră fără a se cere avizul consiliu­lui facultății. A trebuit din partea­­ facultății de Aten din Iași o atitu­dine foarte energică și hotărâtă, ca­­ sâ silească pe ministru a se supune i­legal, măcar în aparență, și minis­­­­trul a revenit asupra numirei nu de respect pentru lege, da sigur, ci de frică pentru urmările unei pro­testări a universităței nesocotite în prerogativele ei legale Dar unda se vede mai lămurit de­cît în toată pornirea absolutistă a socialiștilor, este in modul cum înțeleg ei să ducă lupta în contra vrășmașilor politici, cind nu mai găsesc mijloace... intelectuale de a continua cu dânșii discuțiile... teo­retice. D. Stern, Incurcându-se la ideile sale confuze de socialist po­poranist, n’a mai căutat alt mijloc de argumentare în contra directo­rului revistei Cultura Romlnfi, ci Oăvănescul, care era și director al Seminarului pedagogic universi­tar din Iași, de­cît să stăruiască a sa­lua direcțiunea seminarului pe­dagogic de­ sub autoritatea d-lui Găvănescul, profesor de pedagogie­, și a se da unui liberal care e pro­fesor de fizică. Ce importă de notat aici de­o­camdată este arma, lipsită de lea­litate, la care recurg socialiștii in ajungerea scopului lor Da că se mai pune n cumpănă și împre­ju­rărea că actul neleal al socialiștilor s’a săvu­șit in timpul lupi­i facul­tății pentru paza legalitatei, în ches­tia mun­cei arb trace » socialistu­lui Ge*rab>t Ibrăileanu, instinctul despotic al socialiștilor iese și mai limpede în evidență. Pentru socialiști nu există ligi și datorii Bunui plac, iată singu­­ra călăuză a pornirilor lor egoiste și despotice. — -----------—«nfcfir"Witf----------— nărășeștii, Floreștii, el. "Eleva se « putea prezenta dinaintea cor­ului electoral, li va trebui ceva] '.ou, care s­ă isbetig ca imaginația] mlstică și acest ceva nou s’a Ins să’l se a din muzeul da umii­­hități politice, unde d. Eleva fa­­esc relegat. Sunt oameni care ne mai ovină • haină cum se cade și voind­u ori ce preț să parvie în lume, trimese ori­care haină demodată, iare le pare mai puțin uzată ca a lor. Acesta ar fi­ cazul d-lui Take Ionesco, cu circumstanța însă zgravită, că adesiunea d-lui N. Virva e pentru dânsul nu numai o haină ridicolă, dar și foarte acomodantă. La fie­care acțiune ar trebui să ceară avisul d-lui Flon. Din potrivă, d Eleva înțelege să-și asigure partea direcția unui partid. leului în Face ce vrea și dacă nu reușește, iubește­­­­șa și pleacă. O eră de noi sufminți morale te deschide înaintea d-lui Take Ionescu, care a înțeles să-și an­­­jure un asociat, dar­ care și a g­ăsit un stăpân. Pe cină deci ruptura Elev­a-Take Ionescu ? Să socotim oare zilele ? ței conservatoare la Senat și nu d. Cantacuzino. D. Gh. Cantacuzino fiind bolnav și neputînd părăsi casa, firește, n’a putut, lua cuvîntul la Senat, ceia ce „Acțiunea*, care știe acest lucru, face pe idioata.. Dar ce te poți aștepta de la foaia tarcistă, deprinsă numai cu intrigi și brașoave. In Voința Națională : Omul cu tact e d. Nicolae Flava. .Acțiunea“ ne o spune Și tre­­bue a’o credem. Ar fi prost să con­­strazicem pe .Acțiunea“. Ș’apoi la ce bun am face-0 ? A spu­ne că d Fleva are tact. 8 prea puțin. D. Fleva n’are numai tact. D-sa are mmulte. Știe și d na Farmen, rekista da la „Adavarul“, »a cărei entuziasm pentru „tribunul* de la Roma a picu­rat »cum cite-va zile intr’un figio3 articol apărut în .Dimineața“. Da. d. Fleva ara mult tact. Următoarea întîmplare va ilustra în mod neneriior tactul.., istoric al „tri­bunului“ poporului, Gind dl. Fleva a fost numit minis­tru plenipotențiar 1a Roma, Regele Italiei l’a primit, după cum se obiș­­nuește, în audiența pentru a-și pre­santa scrisorile de acreditare. La acea audiența, d. Fleva s’a Înfățișat fără nici o decorație. Regele Italiei, surprins de aceasta, a Întrebat pe ministrul României : — D­l. n’aveți nici o decorație din țară ? — Nu, Șira, a răspuns dl. Fleva, au de omi toate Eu am disprețuit tot­deauna asemenea fleacuri. Și ochii „tribunului“ rămaseră țin­tiți pe „Steaua României“, ce strălu­cea pe pieptul Augustului Suveran. ...Da, „Acțiunea* are dreptate : dl. Fleva are mult taet. "O*-­ <3, Jp*- -.­." Tirania socialiștilor S’a căutat să se demonstreze de atîtea ori tendința sistemului so­cialist de a duce la tiranie, ca or­ganizație socială. Ar ü foarte in­teresant să se arăte să se porte Dubla menaj In urma adastunal d-lui E Eleva la întreprinderea takiată, takiștii au acum un menej un doi. Aceasta a de su­tre, firește nu e făcută pentru a plăcea corife­ilor takiști. Diseștii, N­ănărăii, Istrati cad formam­ente pe al doilea plan, d. Eleva î­nțelegînd să joace primul rol. D. Take Ionescu și el chiar, va fi silit să împartă direcția partidului, pe care a exercitat-o singur pănă acum. D. Fleva e unul din acele per­sonaje care asiAră la toate ono­rurile—și la toate profiturile și care, dacă nu va reuși, va fi mare bucluc. Șefii partidului li­beral, unde d Eleva s’a agitat aproape toată viața sa, știu multe. D Take Ionescu curînd le va ști și d­­a, în detrimentul său. Dacă însă șeful a făcut ca d. Eleva să demisioneze din funcția de ministru plenipotențiar, pentru a’l înrola in rangurile grupărei sale, e pentru că nu putea face altfel. Nu însă eu Bădărău­. Că­ ii­mitimmmm ssszmt miiamgmmmmmmmsa Ecouri Mita *T­artidul consuf vator d­e Pi%­s­­tra-N. va ține o mare în­trunire publică. In ziua de Dumi­nică 7 Decembrie, in victim­a a­­leșerei de senator de la 15 en­unț. La această întrunire vor lua cuvîntul în afară de d. Leon Bogdan candidatul partidului, Și mai mulți fruntași din Bucu­rești. A­­u fünt»rocada și »serile de bri vada ce-si iau, takiștii eu în­ceput, acum în »jurul alegerilor, «i revină la­ sentimentul realu­stței. Ei si-au dat seama de slăbiciunea ma­relui (?!) lor partid din Piatra N. și pentru a nu­ expune, la o cădere si­g­ură și rușinoasa, pe d. dr. Tom­a Ionescu, au hotărit retragerea ctincii da turei sale, da la colegiul I de Se­n­it. Ia locul său, takiștii vor susți­ la­ un «log»zeu de la 15 Decembrie, pe d. Ion Bacalu, fost inginer al jude­țului Neamțu, în timp ca liberalii sa vor prezintă cu d. Emil ZehovU, fos­tul prefect. Aceștia sunt adversarii d-dei Leon Bogdan, candidatul partidului con­servator, care va avea ast­fel să lup­te cu un om absolut nul politicește, cum e d. I. Bacalu și un personagiu ca d. Ziharia cara e amestecat în toate ghașisturle din județ și s’a fă­cut unt în localitate, prin actele sale arbitrare. Superioritatea morală a d-lui Leon Bogdan este astfel evidentă. Deja ta­­kiștii s’au recunoscut învinși, mai Înainte chiar de a incepa lupta, iar in ce privește pe liberali, ei nu’și fac nici o iluzie asupra soartei candida­tului lor. Conservatorii din Piatra N. privesc cu incredere rezultatul alegerei de la 15 Decembrie viitor. S­e știe că d. Gh. Cantacuzi­no, ilustrul nostru fruntaș, se află bolnav de vre-o cîte­va zile, fapt pentru care n’a putut lua cu­­vîntul la Senat, odată cu d. Titu Maiorescu. Acțiunea“, care se știe că scrie numai verzi și uscate și neadevă­ruri peste neadevăruri, crede că va fi grozavă, dacă din acest fapt tra­ge concluzii că..... d. Titu Maio­rescu a trecut peste prerogativele dlui Gh. Cantacuzino, căci d-sa a luat cuvîntul în numele minorită-Sub titlul „Gasul D-lui ”. Gă­­văniscul Conservatorul publică următoarele, în artico­ul sâu de fond, în numărul de en : Cazul d-lui profesor l- Găvănescul, pe care d-l­ibret l-a înlocuit de cu­rînd la direcția seminarului pedagogic din Iași, dă Încă odată la iveala te­nacitatea cu care totuarul ministru de instrucție își urmărește desăvîrși­­rea operei sale anarhice. Căci înlocuirea aceasta nu este un caz izolat, o măsură oare­care luată împotriva unui profesor pe care d-l Haret nu’l poate suferi, ci face parte dintr’un sistem, este rolul concepției politice sociale pe care și-a afirm­a-t m anii din urmă și o afirmă­m con­tinuu de cînd a revenit la guvern. Ce concepție este aceasta, am vă­zut-o cu toții dup­ă ce d­e­­aret a dat la lumină broșura sa cu privire la chestiunea țărănească, am văzut o in articolele pe care in primăvara anului 1907, la începutul rfiscoalelor, le pu­­blica In­­ Voința Națională* și o ve­dem­ acum In notele sale, in circula­nte către învățători, in prigonirea In­vățătorilor cari nu aproba curentul favorizat de d-sa și în subvenționarea scrierilor subversive, produsul acestui curent Da ce curent este vorba ? E curent socialiato-isriarhic — d-I­c­ret e mai mult anarhist de­cit socialist — cu­rentul apărut num­i de cîțiva ani, care a provocat răscoalele țurănești care a introdus anarhia în școli, chiar in universitate, și la formar­ea căruia actualul ministru de instrucție a con­tribuit mai mult ca on-line. Acest curant își are ca principal organ de propagandă cunoscuta re­vistă Viața Romantatica din Iași, pe care d. Haret o subvenț­onează grev distribuind o gratis bibliotecilor stu­dențești, cum distribui;, pe sesm­a ministerului, alte scrieri anarhice cu Moș Ghiorghe 11 Expoziție sau ca sem­­enle d­lui N­edu Rusetti. Direcția pe care partizanii acestui curent voosa să o imprime cugetări românești pînă acum n’a influențat mult asupra opiniei publice ; grație activităței d-lui Horet Ins*, dacă nu va întimpina o puternică și grabnică împotrivire, trebue să ne așteptăm ca să vedem nefasta concepție devenind predominantă. Căci ministrul de instra­ție luptă în toate căile sa introducă în școală această direcție, da la școala primara pin» la Universitate. Mijloacele sale de acțiune sunt cu­noscute; răsplătirea învățătorilor cari au participat la răscoale este în me­moria tuturor. D«r d. Haret pentru a face să triumfe curentul sau favorit nu se da in lături să recurgă chiar la mijloace neleale. Un exemplu este înlocuirea d-lui GuViinestiul la directoratul seminaru­lui pedagogic din Iași. Intr’adevar, care este cama reală a loviturei dată de d. Haret, eminen ă tului profesor­eșan? S’a arătat «si cauzele adevărate, lâsînd a ne ocupa In alt număr de motivele — mai bine zis, pretextele—invocate de ministru. Față de noul și primejdiosul cu­vant anarhic pe care’i sprijină d. Haret. »’« format un contra-curent fie­cărui principii le-au formulat teoreticește, la București, d-nii H­otiu și Aurel Popovici iar la Iași d. I. Găvănescul, care prin revista sa „Cul­tura Rom­ână“ a dus și duce o via campanie împotriva cercului da­t* „Viiițu Româneatcă“. D. H­aret nu putea să Ingădue a­­ceasta și pentru că in puterile sale nu stă sa lovească nici pe d. Hiottu aici pe d. Aurel Popovici, a lovit in d. Gâvănescu, care era directorul seminarului pedagogic din Iași. Dar, nu era numai atît. Profesorul eșan, pe lingă că era directorul revistei „Gultura rom n», care ducea campanie contra curen­tului anarhic, deci și contra ideilor d-lui Haret, ca director al unui se­minar edagogic exercita o influență pe care ministrul anarhist nu putea o tolereze mai departe. Caci, ce este un seminar peda­gogic ? O școala de pregătire pentru viitorii profesori. Iu­r«a avem două seminere pe­dagogice, unul h București pus sub direcția d-lui C. Dumitrescu Ieși și «el din­­»pitala Moldovei. Dintre a­­cestea singur cel din Iași avea o însemnătate reate, căci da foloase vădite; acolo se lucra cu seriozitate pa cind la cel din București, fie din cauză că directorul lui n’a produs nimic pe terenul pedagogic, fie din causa proverbialei sale neglijențe In ceea ce privește cursurile, rezulta­­tele au fost și sunt cu totul nule. Totuși d. Haet avea motive să privească seminarul pedagogic din București cu mai multă bună voință da­cit pe cel din Iași, de­oarece di­rectorul lui, d.­­ Dumitrescu-bși, afirmase în cunoscutu­l articol Două morale o concepție cu desăvârșire a­­narhică. Directorul seminarului din Iași Insă era departe da a împărtăși acesta idei atît de scumpe d-lui ministru al școalelor, din potrivă infiltrînd stu­denților idei naționaliste, conserva­toare — in sensul larg al cuvîntu­­lui — era un puternic si­vilar pen­tru pătrunderea in școală a curentu­lui anarhic. Aceasta nu o putea tolera un sec­­lar ca d. Haret și, nevoind să d­a seamă că nimicește chiar instituția punînd în fruntea ei un om care ha­bar nu are de pedagogie cum e d Stravolta, l-a scos pe d. Găvănescul din directorat. Care vor fi consecințele sistemului d-lui Haret, in general și, in spe­cial, ale distrugerii seminarului pe­dagogic din Iași vom arăta Intr’un alt număr. (Conservatorul)­­ar%jr%jr%. Politica anarhică a d-lui Haret

Next