Evenimentul, octombrie-decembrie 1908 (Anul 16, nr. 196-265)
1908-12-04 / nr. 246
—ANUL XVL-NO. 246 ABONAMENTE PS DISAN . «9 LEI PL « LUMI , 19 LEI FS S LUMI », LEI» străinătate TM «mam *» lei rrelafon ORGAN CONSERVATOR COTIDIAN JPirecior : AMe&anäru Stt'Ojm REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LAPUȘNEANU 44 IAȘI JOÎ 4 DECEMBRIE ANUNCIURI INSERȚII ȘI RECLAME IMPAG. #■* nudul , * 1/««* IM PAG, #-a . . 7 50 Bani IM PAG, A-a «**3aA<â . , 90 Bwv| xJn CXXXTXX&T TT-sclxl-a. 30 Tel PARTID CULINAR Dacă este vreo grupare politică la noi în țară, care ia intervalul abia a unui an de existență si îi găsit atîtea ocazii spre a da banchete peste banchete, apoi aceasta desigur nu poate fi alta decit gruparea d-lor Ionescu și Bădărău. Este ceva fenomenal cit au înghițit partidul democrat în timp de un an de cînd există încă de pe cînd ciracii aventurei se găseau alipiți la partidul conservator de sub șefia d-lui Gh. Cantacuzino, conspirația lor contra organizațiunei conservatoare a debutat cu banchete. Au început întîi cu agape săptâmînale așa numite parlamentare, și cînd au văzut că vin la ele și alte persoane decît acele care făceau parte din congregație, agapele au încetat. După ce s’au rupt de partidul conservator și s’au erijat în grup de sine stătător cu șef ad-hoc, agapele s’au transformat la aventurieri în banchete și chiar în chial hanuri și orgii. Nu a fost întrunire, aniversară, zi onomastica a vreunui căpăținea din grup, alegeri parțiale în care takiștii au avut candidați, fără ca toate aceste împrejurări sa nu fie urmate de bancheturi. La București aventurierii au împins lucrurile pînă a înșira mese în aer liber, cum a fost chiulhanul de la Mitică Georgescu, unde furnisorii au suferit pagube simțitoare din cauza dispariției unui mare număr de tacîmuri. Pe lingă evenimentele care interesează de aproape gruparea, cum sunt bunăoara întrunirile, aventurierii își mai procură ocaziuni de banchete purtîndu-și șeful prin orașele de provincie, sau chiar profitînd de presența lui prin acele orașe cu ocazia vre-unui proces. Vine d. Ionescu la Galați unde are să pledeze un proces în amînare înaintea Curței. Îndată ce iesă de la proces, partizanii îl duc în triumf la banchetul pregătit ad hoc, adică pentru sărbătorirea marelui eveniment ca șeful se găsește între zidurile cetățeilor. La Brăila, Vaslui, Craiova, Caracal sau oriunde în fine afacerile duc pe șef, banchetul este comandat mai dinainte, bucatele sunt aduse din București și șeful iarăși sărbătorit pentru fericita ocaziune de a fi pus piciorul pe pâmîntul orașului respectiv. Trecuse vre-o lună și partidul nu avuse banchet. Cazul era grav și se iee masuri în a trebuit să consecință. Imediat deci s’a organizat așa fără nici o trebuință ocazională, întrunirea de la Botoșani, unde a avut loc întîi banchetul și după aceea întrunirea, fiindcă țipau stomakurile și cu era vreme de așteptat. După întrunire, a fost al doilea banchet mai rafinat și mai în cerc inxim,dar pe acesta partidul nu la ținut în samă, căci nu a participat la el. Mănîncă aventurierii de cînd le-a intrat în cap sa se constituie un partid, de rup pămîntul. Cu fălci și stomacuri viguroase ca a nouilor democrați, un partid ca acel condus de d-nii Bădărău și Ionescu, presinta în adevăr un pericol național sau mai bine o primejdie colosala pentru bugetul statului, în cazul cînd un vînt nenorocit al soartei acestei țări, i’ar aduce în capul trebilor publice. In cursul unui an de existența,partidul aventurierilor a avut de înregistrat la activul său cel mai meritos,—pe puțin, vreo o sută de banchete, mese politice, agape etcs adică aproape la fiecare patru zile cîte o mîncătorie solemnă de partid. de Cu venirea dlui N. Fleva la Roma, aventurierii pregătesc se zice In onoarea așa numitului tribun un banchet și mai monstru decît toate monstruasele chefuri politice cu care s’au dat păn’ acum în spectacol. Banchetul acesta va avea precît se spune mai multe serii. In seria întăi se va benchetui sărbătorindu-se sosirea în țară,și stropindu-se cu valuri de șampanie proclamația candidaturei. In sera a doua se va prâznui efectele întrunirei publice premergătoare alegerei parțiale în care va candida dl. Fleva. Seria a treia va cuprinde banchetul pentru sărbătorirea căderei onorabile în alegerea despre care vorbim mai sus Se vor ridica toaste furtunoase în onoarea celor cîteva sute de voturi date ilustrului democrat care a intrat în lupta cu o vitejie pre atît mai remarcabilă cu cit se aștepta la trînteală. Ce bancheturi vor urma pe urmă vom vedea. Iar acei cari susțin că noul partid democrat de sub șefia d-lui Dimitrie Ionescu și Al. Bădărău nu are program, se vor convinge odată mai mult că erau în eroare. Partidul are program. Este partidul culinar prin excelenți, și de aceea toți flamînzii cu tot felul de pofte se grămădesc cu drept cuvînt la el, vorbi du numai de o tiranie socia- n listă ci și de o tiranie a socialis•orilor. Avem fapte recente cari par ar justifica supoziția acesta. Actele arbitrare (sa de numeroa sa și de o bătătoare) la ochi, prin cinismul c lor, săvîrșite de administrația pre [UNK]efecților socialiști stau de față ca o categorie întreagă de dovezi na o tăgăduite. « Alte dovezi, luate din lumea mai înaltă intelectuală ni se furnizează r d. Stere cu întreaga d- sale ce atât de socialiști porecliți poporaniști * Legea pentru d. Stere și pentru toțvarășii săi nu are nici un preț [ cind nu e făcută ca sa le susțină ] interesele. Se trece peste lega ca a pesta o „eroare de tipar“, cind treibue să ajungă la țintă. 1 In cazul cunoscutei vom fi la catedra de literatură de la facultatea din Iași, d. Stere a pus pe ministru să calce legea, care spunea focmal ci nu se poate numi]« suplinitor la o catedră universitară fără a se cere avizul consiliului facultății. A trebuit din partea facultății de Aten din Iași o atitudine foarte energică și hotărâtă, ca sâ silească pe ministru a se supune ilegal, măcar în aparență, și ministrul a revenit asupra numirei nu de respect pentru lege, da sigur, ci de frică pentru urmările unei protestări a universităței nesocotite în prerogativele ei legale Dar unda se vede mai lămurit decît în toată pornirea absolutistă a socialiștilor, este in modul cum înțeleg ei să ducă lupta în contra vrășmașilor politici, cind nu mai găsesc mijloace... intelectuale de a continua cu dânșii discuțiile... teoretice. D. Stern, Incurcându-se la ideile sale confuze de socialist poporanist, n’a mai căutat alt mijloc de argumentare în contra directorului revistei Cultura Romlnfi, ci Oăvănescul, care era și director al Seminarului pedagogic universitar din Iași, decît să stăruiască a salua direcțiunea seminarului pedagogic de sub autoritatea d-lui Găvănescul, profesor de pedagogie, și a se da unui liberal care e profesor de fizică. Ce importă de notat aici deocamdată este arma, lipsită de lealitate, la care recurg socialiștii in ajungerea scopului lor Da că se mai pune n cumpănă și împrejurărea că actul neleal al socialiștilor s’a săvușit in timpul lupii facultății pentru paza legalitatei, în chestia muncei arb trace » socialistului Ge*rab>t Ibrăileanu, instinctul despotic al socialiștilor iese și mai limpede în evidență. Pentru socialiști nu există ligi și datorii Bunui plac, iată singura călăuză a pornirilor lor egoiste și despotice. — -----------—«nfcfir"Witf----------— nărășeștii, Floreștii, el. "Eleva se « putea prezenta dinaintea corului electoral, li va trebui ceva] '.ou, care să isbetig ca imaginația] mlstică și acest ceva nou s’a Ins să’l se a din muzeul da umiihități politice, unde d. Eleva faesc relegat. Sunt oameni care ne mai ovină • haină cum se cade și voindu ori ce preț să parvie în lume, trimese oricare haină demodată, iare le pare mai puțin uzată ca a lor. Acesta ar fi cazul d-lui Take Ionesco, cu circumstanța însă zgravită, că adesiunea d-lui N. Virva e pentru dânsul nu numai o haină ridicolă, dar și foarte acomodantă. La fiecare acțiune ar trebui să ceară avisul d-lui Flon. Din potrivă, d Eleva înțelege să-și asigure partea direcția unui partid. leului în Face ce vrea și dacă nu reușește, iubeșteșa și pleacă. O eră de noi sufminți morale te deschide înaintea d-lui Take Ionescu, care a înțeles să-și anjure un asociat, dar care și a găsit un stăpân. Pe cină deci ruptura Eleva-Take Ionescu ? Să socotim oare zilele ? ței conservatoare la Senat și nu d. Cantacuzino. D. Gh. Cantacuzino fiind bolnav și neputînd părăsi casa, firește, n’a putut, lua cuvîntul la Senat, ceia ce „Acțiunea*, care știe acest lucru, face pe idioata.. Dar ce te poți aștepta de la foaia tarcistă, deprinsă numai cu intrigi și brașoave. In Voința Națională : Omul cu tact e d. Nicolae Flava. .Acțiunea“ ne o spune Și trebue a’o credem. Ar fi prost să constrazicem pe .Acțiunea“. Ș’apoi la ce bun am face-0 ? A spune că d Fleva are tact. 8 prea puțin. D. Fleva n’are numai tact. D-sa are mmulte. Știe și d na Farmen, rekista da la „Adavarul“, »a cărei entuziasm pentru „tribunul* de la Roma a picurat »cum cite-va zile intr’un figio3 articol apărut în .Dimineața“. Da. d. Fleva ara mult tact. Următoarea întîmplare va ilustra în mod neneriior tactul.., istoric al „tribunului“ poporului, Gind dl. Fleva a fost numit ministru plenipotențiar 1a Roma, Regele Italiei l’a primit, după cum se obișnuește, în audiența pentru a-și presanta scrisorile de acreditare. La acea audiența, d. Fleva s’a Înfățișat fără nici o decorație. Regele Italiei, surprins de aceasta, a Întrebat pe ministrul României : — Dl. n’aveți nici o decorație din țară ? — Nu, Șira, a răspuns dl. Fleva, au de omi toate Eu am disprețuit totdeauna asemenea fleacuri. Și ochii „tribunului“ rămaseră țintiți pe „Steaua României“, ce strălucea pe pieptul Augustului Suveran. ...Da, „Acțiunea* are dreptate : dl. Fleva are mult taet. "O*- <3, Jp*- -.." Tirania socialiștilor S’a căutat să se demonstreze de atîtea ori tendința sistemului socialist de a duce la tiranie, ca organizație socială. Ar ü foarte interesant să se arăte să se porte Dubla menaj In urma adastunal d-lui E Eleva la întreprinderea takiată, takiștii au acum un menej un doi. Aceasta a de sutre, firește nu e făcută pentru a plăcea corifeilor takiști. Diseștii, Nănărăii, Istrati cad formamente pe al doilea plan, d. Eleva înțelegînd să joace primul rol. D. Take Ionescu și el chiar, va fi silit să împartă direcția partidului, pe care a exercitat-o singur pănă acum. D. Fleva e unul din acele personaje care asiAră la toate onorurile—și la toate profiturile și care, dacă nu va reuși, va fi mare bucluc. Șefii partidului liberal, unde d Eleva s’a agitat aproape toată viața sa, știu multe. D Take Ionescu curînd le va ști și da, în detrimentul său. Dacă însă șeful a făcut ca d. Eleva să demisioneze din funcția de ministru plenipotențiar, pentru a’l înrola in rangurile grupărei sale, e pentru că nu putea face altfel. Nu însă eu Bădărău. Că iimitimmmm ssszmt miiamgmmmmmmmsa Ecouri Mita *Tartidul consuf vator de Pi%stra-N. va ține o mare întrunire publică. In ziua de Duminică 7 Decembrie, in victima aleșerei de senator de la 15 enunț. La această întrunire vor lua cuvîntul în afară de d. Leon Bogdan candidatul partidului, Și mai mulți fruntași din București. Au fünt»rocada și »serile de bri vada ce-si iau, takiștii eu început, acum în »jurul alegerilor, «i revină la sentimentul realustței. Ei si-au dat seama de slăbiciunea marelui (?!) lor partid din Piatra N. și pentru a nu expune, la o cădere sigură și rușinoasa, pe d. dr. Toma Ionescu, au hotărit retragerea ctincii da turei sale, da la colegiul I de Senit. Ia locul său, takiștii vor susți la un «log»zeu de la 15 Decembrie, pe d. Ion Bacalu, fost inginer al județului Neamțu, în timp ca liberalii sa vor prezintă cu d. Emil ZehovU, fostul prefect. Aceștia sunt adversarii d-dei Leon Bogdan, candidatul partidului conservator, care va avea astfel să lupte cu un om absolut nul politicește, cum e d. I. Bacalu și un personagiu ca d. Ziharia cara e amestecat în toate ghașisturle din județ și s’a făcut unt în localitate, prin actele sale arbitrare. Superioritatea morală a d-lui Leon Bogdan este astfel evidentă. Deja takiștii s’au recunoscut învinși, mai Înainte chiar de a incepa lupta, iar in ce privește pe liberali, ei nu’și fac nici o iluzie asupra soartei candidatului lor. Conservatorii din Piatra N. privesc cu incredere rezultatul alegerei de la 15 Decembrie viitor. Se știe că d. Gh. Cantacuzino, ilustrul nostru fruntaș, se află bolnav de vre-o cîteva zile, fapt pentru care n’a putut lua cuvîntul la Senat, odată cu d. Titu Maiorescu. Acțiunea“, care se știe că scrie numai verzi și uscate și neadevăruri peste neadevăruri, crede că va fi grozavă, dacă din acest fapt trage concluzii că..... d. Titu Maiorescu a trecut peste prerogativele dlui Gh. Cantacuzino, căci d-sa a luat cuvîntul în numele minorită-Sub titlul „Gasul D-lui ”. Găvăniscul Conservatorul publică următoarele, în articoul sâu de fond, în numărul de en : Cazul d-lui profesor l- Găvănescul, pe care d-libret l-a înlocuit de curînd la direcția seminarului pedagogic din Iași, dă Încă odată la iveala tenacitatea cu care totuarul ministru de instrucție își urmărește desăvîrșirea operei sale anarhice. Căci înlocuirea aceasta nu este un caz izolat, o măsură oarecare luată împotriva unui profesor pe care d-l Haret nu’l poate suferi, ci face parte dintr’un sistem, este rolul concepției politice sociale pe care și-a afirma-t m anii din urmă și o afirmăm continuu de cînd a revenit la guvern. Ce concepție este aceasta, am văzut-o cu toții după ce dearet a dat la lumină broșura sa cu privire la chestiunea țărănească, am văzut o in articolele pe care in primăvara anului 1907, la începutul rfiscoalelor, le publica In Voința Națională* și o vedem acum In notele sale, in circulante către învățători, in prigonirea Invățătorilor cari nu aproba curentul favorizat de d-sa și în subvenționarea scrierilor subversive, produsul acestui curent Da ce curent este vorba ? E curent socialiato-isriarhic — d-Icret e mai mult anarhist decit socialist — curentul apărut numi de cîțiva ani, care a provocat răscoalele țurănești care a introdus anarhia în școli, chiar in universitate, și la formarea căruia actualul ministru de instrucție a contribuit mai mult ca on-line. Acest curant își are ca principal organ de propagandă cunoscuta revistă Viața Romantatica din Iași, pe care d. Haret o subvențonează grev distribuind o gratis bibliotecilor studențești, cum distribui;, pe sesma ministerului, alte scrieri anarhice cu Moș Ghiorghe 11 Expoziție sau ca semenle dlui Nedu Rusetti. Direcția pe care partizanii acestui curent voosa să o imprime cugetări românești pînă acum n’a influențat mult asupra opiniei publice ; grație activităței d-lui Horet Ins*, dacă nu va întimpina o puternică și grabnică împotrivire, trebue să ne așteptăm ca să vedem nefasta concepție devenind predominantă. Căci ministrul de instrație luptă în toate căile sa introducă în școală această direcție, da la școala primara pin» la Universitate. Mijloacele sale de acțiune sunt cunoscute; răsplătirea învățătorilor cari au participat la răscoale este în memoria tuturor. D«r d. Haret pentru a face să triumfe curentul sau favorit nu se da in lături să recurgă chiar la mijloace neleale. Un exemplu este înlocuirea d-lui GuViinestiul la directoratul seminarului pedagogic din Iași. Intr’adevar, care este cama reală a loviturei dată de d. Haret, eminen ă tului profesoreșan? S’a arătat «si cauzele adevărate, lâsînd a ne ocupa In alt număr de motivele — mai bine zis, pretextele—invocate de ministru. Față de noul și primejdiosul cuvant anarhic pe care’i sprijină d. Haret. »’« format un contra-curent fiecărui principii le-au formulat teoreticește, la București, d-nii Hotiu și Aurel Popovici iar la Iași d. I. Găvănescul, care prin revista sa „Cultura Română“ a dus și duce o via campanie împotriva cercului dat* „Viiițu Româneatcă“. D. Haret nu putea să Ingădue aceasta și pentru că in puterile sale nu stă sa lovească nici pe d. Hiottu aici pe d. Aurel Popovici, a lovit in d. Gâvănescu, care era directorul seminarului pedagogic din Iași. Dar, nu era numai atît. Profesorul eșan, pe lingă că era directorul revistei „Gultura rom n», care ducea campanie contra curentului anarhic, deci și contra ideilor d-lui Haret, ca director al unui seminar edagogic exercita o influență pe care ministrul anarhist nu putea o tolereze mai departe. Caci, ce este un seminar pedagogic ? O școala de pregătire pentru viitorii profesori. Iur«a avem două seminere pedagogice, unul h București pus sub direcția d-lui C. Dumitrescu Ieși și «el din»pitala Moldovei. Dintre acestea singur cel din Iași avea o însemnătate reate, căci da foloase vădite; acolo se lucra cu seriozitate pa cind la cel din București, fie din cauză că directorul lui n’a produs nimic pe terenul pedagogic, fie din causa proverbialei sale neglijențe In ceea ce privește cursurile, rezultatele au fost și sunt cu totul nule. Totuși d. Haet avea motive să privească seminarul pedagogic din București cu mai multă bună voință dacit pe cel din Iași, deoarece directorul lui, d. Dumitrescu-bși, afirmase în cunoscutul articol Două morale o concepție cu desăvârșire anarhică. Directorul seminarului din Iași Insă era departe da a împărtăși acesta idei atît de scumpe d-lui ministru al școalelor, din potrivă infiltrînd studenților idei naționaliste, conservatoare — in sensul larg al cuvîntului — era un puternic sivilar pentru pătrunderea in școală a curentului anarhic. Aceasta nu o putea tolera un seclar ca d. Haret și, nevoind să da seamă că nimicește chiar instituția punînd în fruntea ei un om care habar nu are de pedagogie cum e d Stravolta, l-a scos pe d. Găvănescul din directorat. Care vor fi consecințele sistemului d-lui Haret, in general și, in special, ale distrugerii seminarului pedagogic din Iași vom arăta Intr’un alt număr. (Conservatorul)ar%jr%jr%. Politica anarhică a d-lui Haret